Constructorul, august 1957 (Anul 9, nr. 394-398)

1957-08-03 / nr. 394

s X» Dann este noul tip de planor N­U-U a © performanță creat în secția de planoare a IFIL-ului Be­­ghin. Față d­e fratele său mai vârst­nic, „Pescărușul“, noul tip are ca­racteristici mult îmbunătățite și este lijioc. „RG 3 C“ a văzut lumina zilei numai datorită dragostei de mese­rie a realizatorilor săi. Beneficiarii au cerut un exemplar în plus din­­tr-un tip existent, („Partizanul“), dar constructorii le-au făcut sur­priza să le oieîa un tip nou, mult mai suplu, mai frumos. Meșterii din secția lui Vladimir Novițki laureat al premiului de Stat, l-au adaptat pe „RG 2 C“ celor mai actuale pre­tenții ale planorismului : plasarea organelor de comanda în așa fel încât să asigure securitatea maxi­mă de sbor. Noul planor răspunde și uneia din cerințele esențiale ale performanței: finețea — raportul dintre distanța parcursă și pierde­rea de înălțime. Se scontează ca „KG 2 C“ să realizeze o finețe su­perioară : 1/33. Elevii școlilor de planorism ca și profesorii lor vor avea prilejul să Me recunoscători creatorilor apara­tului. Aceștia au realizat, odată cu noul tip, u­na din dorințele lor mari, aceea de a ajuta, prin cons­trucția planorului, la ușurarea în­sușirii planorismului. In „RG 2 C" locul elevului este la fel înzestrat ca și în planorul monoloc. Elevul va întâlni în planorul in care sboa­­ră singur, comenzile la aceleași locuri, aceeași aparatură de bord cu care a făcut cunoștință atunci cind sbura In planorul biloc ivind in spatele său profesorul. Această a­­propiere are un puternic efect psi-CSIn hologie asupra proaspătului plano­­rist și un mare avantaj economic pentru constructori. Multe din șa­bloane fiind cele de la un tip exi­stent se simplifică construcția și se ieftinește. Numeroasele taine ale planorului moi au fost dezvăluite de discuția avută cu tehnicianul Ion Polea, u­­nul din oamenii de nădejde ai sec­ției. Anvergura aripilor redusă de la 1g la 16,5 m, față de tipul pre­cedent, a dat noului aparat mai multă maleabilitate, putința de a se înscrie mai ușor în diferite evo­luții ale sborului ; noua formă a fuselajului este mai aerodinamică înlesnind avansul în aer iar ele­­roanele (aripioarele) fiind mai mici dau posibilitate aripilor să aibă mai multă eficacitate din punct de ve­dere aerodinamic. La aripi s-au a­­daptat frîne compensate a căror ac­ționare este mai ușoară și mai e­­ficace iar transmiterea majorității comenzilor prin tije în loc de ca­blu asigură securitatea sborului. Multe din aceste „secrete“ sunt de natură să impresioneze puter­nic pe un cunoscător în ale plano­rismului care poate face compara­ții, stabili deosebiri, însușiri supe­rioare etc. Nimic însă nu a avut darul să mă convingă mai mult despre valoarea noului planor de­cât momentul în care întrebat des­pre alte trăsături ale noului aparat tov. Polon a spus : „...și apoi este foarte frumos". Nu a răspuns imediat. Numai după ce și-a întors fața spre locul unde stătea aparatul și ochii săi au în­văluit cu căldură corpul suplu și elegant care parcă aștepta să-și ia sborul. Mai mult decit cele cîteva cuvinte privirea sa plină de dra­goste parcă te îmbia să privești pla­norul și să recunoști singur că este o victorie. ,JK­G 2­0“ este Intr-ade­văr foarte frumos, iar colectivul secției creatoare, un colectiv valo­ros pentru dragostea cu care își face meseria. A. BACIU Ce se mai poate economisi în fabrica noastră Descărcarea nisipului cu ajutorul ca a mărit simțitor productivitatea semnate economii. if O.INTRIBARE fi o ÎNTREBARE h g " ................................... benzilor tranportoare pe lingă faptul muncii, duce și la realizarea de in- Preocupare de seamă a fiecărui membru al colectivului Importantele economii necesară insă îmbună­­realizate de colectivul lățirea fluxului tehnolo­­nostru în primul semes- gic de preparare a ma­­tra sunt în parte dato­ terilor prime, toate­­ na­rate și anchetei deschisă teriile prime trebuie să de gazeta „Constructo­ fie depozitate in apro­­nU” care a stimulat pe pielea morilor (nu ca muncitori, ingineri și pînă acum — înșirate pe tehniceni determinîndu-i o distanță de cca 1,5 sa facă valoroase pro­ km de la locul de mam­­puneri, Să enumăr pro­­că). De asemenea, se punerile făcute și econo- face simțită necesitatea miile realizate prin apli­ amenajării unei magazii carea lor nu ar avea pentru sodă, avînd un rost. Voi arăta însă, că dispozitiv pentru descăr­­nai nu problema am considerat carea mecanizată a sa­­economiilor cil­or cu sodă. Toate a­ drept o problemă de cestea vor contribui la campanie, ci am inclus-o lichidarea risipei de ma­ri preocupările noastre terii prime și sodă, de­­permanente, ci la micșorarea consu­mă voi opri în pri­­murilor și implicit la unul rind la consumul realizarea de importante de materii prime, capitol economic, la care se mai pot rea­ Prin amenajarea unei liza multe economii. E linii de garaj la depozi­tul de talaj, pale și lăzi vechi, se vor reduce mult cheltuielile de ma­noperă, eliminându-se mijloacele hipo închiria­te care consumă fonduri importante. Și prin pu­nerea în funcțiune a unui tractor cu remorcă, pen­tru transporturi interne, se vor realiza economii. Iată doar cîteva exem­ple care mi-au venit pe moment în minte, poate nu cele mai grăitoare, dar care confirmă cele spuse mai sus: fiecare membru al colectivului nostru are posibilitatea să găsească noi surse de economii. ing. ALEX. ZEXANY directorul Fabricii de geamuri Tîrnăveni Din scrisorile primite La secția de țigle de ciment a fa­bricii „Speranța“ Medgidia ciuruirea nisipului se face în prezent manual fiind necesari doi muncitori plus un muncitor pentru transportarea nisi­pului cu roaba. Dacă s-ar introduce cu ciur vibrator și o bandă trans­portoare, productivitatea muncii ar crește simțitor iar doi muncitori ar putea fi folosiți la alte locuri de muncă. PAVEL­NIȚA corespondent * In perioada­ de consultare a sala­riaților în legătură cu aplicarea siste­mului îmbunătățit de salarizare la fabrica de ciment „Ideal“-Cernavodă s-au făcut numeroase propuneri ge­neratoare de economii. Printre aces­tea se numără și înlocuirea trans­portului cu căruțe cu cai la diferitele locuri de muncă din fabrică. Acest lu­cru va permite obținerea unor econo­mii lunare de 12—15.000 de lei. N. POSTELNICU corespondent De 40%© L mai puțină păcură consumată Pe primul semestru al acestui an, am reușit­ să reducem consumul de păcurră cu ccla 4%, ceea ce în com­parație cu aceeași perioadă a anului trecut, reprezintă­ o economie de pes­te 4.000 de tone de păcură. Acest re­zultat e urmarea preocupării întregu­lui colectiv pentru reducerea consu­mului de combustibil — începînd de la descărcarea din cisterne și pînă la dirijarea cu pricepere a focului în cuptoare. Iată cîteva din principalele măs­uri care ne-au asigurat obținerea acestei serioase economii de păcură. In fiecare schimb, un salariat ur­mărește îndeaproape recepționarea cisternelor sosite în fabrică­­ și con­trolează descărcarea lor completă, iar laboratorul execută analizele. Un me­rit deosebit în efectuarea acestor­perațiuni îl are tov. Aurel Dobre ca­­­­re se ocupă în mod special de recep­­ționarea, descărcarea, purjarea păcu­­rii și toate problemele de gospodărire a combustibilului. Este îndeobște cunoscut faptul că dacă materia primă este bine con­casată, cu o granulație mică (con­form normelor tehnice, maximum 30 mm), se macină mai ușor și consu­mă mai puțină apă, reducîndu-se procentul de apă în pastă cu 2—3%. ceea ce permite o ardere economică și o creștere a productivității cupto­rului. Acest lucru îl urmărim cu foar­te multă atenție. La secția cuptoare, în urma experi­mentărilor efectuate de cercetătorii I.C.I.M.C.-uluil, am modificat­ zona lanțurilor prin introducerea zonei de­se la intrarea pastei în cuptor fapt ce permite oprirea gazelor arse în cuptor și pregătirea pastei pentru ar­dere. Dacă înainte, zona lanțurilor provoca dese opriri, deoarece cărămi­zile refractare nu rezistau la tempe­ratura ce se forma aici, acum betonat ace­astă porțiune, lucru ce am permis prelungirea duratei de­ folosi­a­re pînă la a­proape un an de zile. Tot pentru recuperarea căldurii în cup­toare s-a mărit suprafața de așezare a lanțurilor cu 25—30%. Pentru îmbunătățirea tirajului, au fost pornite exhaustoarele __ la toate cuptoarele. Această măsură ,a dus la mărirea­­ tirajului de la 18—22 mm, la 25—30 mm coloana de apă aj­utînd astfel la creșterea productivității cup­toarelor cu 5—8% în lumile primului semestru, față de anul trecut. Greutățile provocate de lipsa de legătură dintre alimentatori și cocă­­tori au fost înlăturate (parțial) prin darea în exploatare a două grupuri Ward—Leonard,­­ prin aceasta liberînd în același timp și 2 munci­­­­tori care au fost trecuți la alt loc de muncă. Vechiul sistem de alimentare a injectoarelor cu păcură cu ajutorul pompelor cu pinioane nu dădea ran­damentul necesar. Ele au fost parțial înlocuite cu pompe cu piston care asigură cuptoarelor presiunea și debitul necesar. Aici mai însă de luptat împotriva inerției avem rutinei unor tehnicieni și cocători ca­și se manifestă neîncredere în­ superio­ritatea pompelor cu piston, fapt care întîrz­ie definitivarea acesitui siistem d­e alimentare. De altfel, Conducerea fabricii a recomandat colectivului sec­ției cuptoare ca pînă la finele acestei tar să treacă la exploatarea cuptoa­relor numai cu noul grup de pompe. In scopul evitării unei arderi incom­plete ,a gazelor în cuptoare, în fieca­re zi, în laboratorul fabricii sunt anali­zate gazele arse, pentru a se putea regla arderea,­­se cuvine a fi men­ționat aportul. ce-i aduce laboranta Gafar Mei­na­hat care efectuează toate probele și determinările necesare). Pentru asigurarea funcționării con­tinue a cuptoarelor, încă de la înce­putul anului s-au efectuat reparații capitale atît la cuptoare cît și la a­­gregatele anexe, iar pentru o exploa­tare rațională, două cuptoare au fost dotate cu aparatura de măsură și control. In sfîrșit, încă una din măsurile pe care le-am aplicat în vederea reduce­rii consumului de combustibil este controlul, permanent și exigent al la­boratorului asupra compoziției chi­mice a materiei prime și semifabrica­te pentru asigurarea unei paste omo­­genenizate conform instrucțiunilor teh­nice, pentru îmbunătățirea regimului de ardere. Cu toate că aceste măsuri adus o economie de peste LOCO ne-au de tone păcutră față de planul semestru­lui­­, nu am epuizat toate posibili­tățile de reducere a consumului de combustibil. Printre măsurile de vi­itor, ce ne vor permite noi realizări, se numără și darea în folosință a unei stații de pompare de la morile brute la bazinele direct de pastă, punerea la punct a barbo­­tării cu aer a bazinelor de alimentarea constatată a morilor pastă, de pastă cu calcar luat din cariere. De asemenea, la toate injectoarele cuptoarelor vom continua acțiunea de îmbunătățire a pulverizării pentru ar­derea completă­ a păcurii. In scurt timp se vor monta încă două grupuri pentru sincronizarea alimentării­­ cu viteza cuptoarelor și se fac­ pregăti­ri pentru dotarea cu aparataj de mă­sură și control­a încă două cuptoare. Iarma vrem să ne găsească bine pregătiți și în acest sector și ca a­­tare am luat măsuri pentru repararea a două cazane care să­­ asigure aburul necesar preîncălzirii păcurii, pentru revizuirea instalațiilor de preîncălzi­­re precum și curățirea tuturor rezer­voarelor. Acordînd o atenție­­ deosebi­tă creșterii calificării oamenilor vom continua instruirea eucătorilor în ca­drul cursului de minim tehnic ce funcționează la secția cuptoare. Avem convingerea fermă că pe lin­gă măsurile realizate și cele preconi­zate a fi puse în aplicare, vom găsi încă destule izvoare de economii care să asigure, la expirarea semestrului II, o reducere a consumului de com­bustibil de 1.800 tone de păcură. ing. SERGIU ALMAJANU directorul fabricii „Cimentul păcii" de Economii materii prime La fabrica de cherestea „Gura Humorului” se lucrează în momen­tul de față la montarea unui gater venețian — cu deschidere mare de debitare — care constituie o ino­vație prețioasă a tehnicienilor Sil­vestru Lehaci și Francisc Liebsch. Gaterul va servi pentru debitarea buștenilor cu un­­ diametru mai mare de 1,60 m și datorită lui se vor putea economisi anual peste 1000 mc bușteni a căror valoare depă­șește 86.000 de lei. Clișeul nostru reprezintă echipa de mecanici de la fabrica Gura Hu­morului executînd sub conducerea mecanicului șef Silvestru Lehaci montarea cadrului de debitare a noului gater. Î it'S August 1957 " nr. 394 "f 10.500 țigle intr-un schimb In cinstea celui de al VI-lea Festi­val Mondial al Tineretului și Studen­ților de la Moscova la fabrica de cărămizi „Zorile noi" din Piatra Neamț, bătălia pentru titlul de schimb fruntaș pe fabrică este în pli­nă desfășurare. Numai în 8 ore schimbul maistru­lui de fabricație Mihai Sava a reu­șit să producă 10.500 țigle. Intrucit fabrica noastră produce țigle de cî­teva luni și producția pe schimb era de 8000—9000 de țigle, 10.500 de țigle a însemnat un eveniment im­portant. S-au evidențiat, printre alții, prinzătoarea Eugenia Stanciu, mun­citorii Alex. Coman, C. Porderea, E­­lena Grădinaru și mecanicul Gh. Apostoaie. ANGHEL AUREL corespondent Sute de tone de clincher peste plan Antrenați în Întrecere socialistă cu­­cătorii Ion Udroiu, Nicolae Șuțu și Ion Neagu de la fabrica de ciment „Ilie Pintiliie“-Fieni, au reușit ca pe două decade ale lunii iulie a. c. să dea pes­te plan 712 tone de clincher. La morile de pastă nr. 1 și 12 morarul Vasile On­­cdoiu, aplicând metoda de fluidificare a pastei brute cu conul, a reușit să dea peste prevederi 600 mc de paste", reducând procentul de apă din pastă cu 21/#. Secția concasoare, condusă de ingine­rul Constantin Cristache, a reușit de asemenea frumoase realizări pe primele 20 zile ale lunii, dînd peste plan 3.230 tone de­­ materie primă concasată , tî­­nărul Ion Ungureanu, împreună cu e­­chipa ce o conduce, a dat 1.570 tone de materie primă concasată peste pl­an. Realizări frumoase au avut și echipele conduse de tov. Petre Mănguță și Ion Gheorghe. GH. BURCEL corespondent Necazurile fabricii Pentru confecționarea mobilei curbate, fabrica „Alexandru Tamaș" din Sighet primește materie pri­mă de la USL-Gacica și USL­­.Baia Mare. Este adevărat că, în general, Jețurile primite de la aceste unități au corespuns și au permis muncitorilor de la IPROFIL „Alexandru Tam­oș“ să dea produ­se de calitate bună. In ulti­mul timp, însă, s-au primit mate­riale care nu pot fi folosite la fa­bricarea scaunelor. Defectele lețuri­­lor, și anume:­ dimensiuni necores­punzătoare, devieri de fibră (răsu­ciri), și noduri neadmise — deter­mină refuzarea lor de către între­prinderea din Sighet. Faptul că în ultimul timp aceste cazuri au devenit frecvente și că în depozitul IPROFIL-ului din Si­ghet s-au adunat cantități destul de mari de material refuzat trebuie să dea de gîndit celor doi furni­zori. Nu este deloc greu ca în a­ceste fabrici să se acorde mai mul­tă atenție respectării normelor in­­­terne și sortării materialului, astfel ca produsele lor să corespundă din toate punctele de vedere. Aceasta o dovedește însăși faptul că s-au pri­mit și se primesc și leturi de ca­litate. Deci se poate lucra bine. Și n-ar fi rău dacă s-ar lucra numai bine. GAVRILA MEDVET corespondent Numai măsuri organizatorice nu sunt suficiente In­copul extinderii inițiativei de la U.I.L.-Ruina la toate fabricile de che­restea din rara sa. Trustul de indus­trializarea lemnului din Cîmpulung- Moldovenesc, a organizat recent la U.I.L.-Moldovița un schimb de expe­riență la ca­re au participat repre­zentanți ai tuturor unităților. Directorul fabricii din Moldovița a arătat în referatul său că în fabrică au fost găsite căile cele mai bune pen­tru aplicarea inițiativei la specificul procesului tehnologic existent. In de­pozitul de bușteni cele 7 brigăzi au fost înlocuite printr-o singură bri­gadă complexă, care execută toate o­­perațiunile de la descărcatul bușteni­lor din remorcă și c.f.f. pînă la sti­­vuitul lemnului secționat pe lămpile de alimentare. Prin noua organizare în depozit au fost eliminate stagnă­rile de vagoane și remorci pentru care se plăteau locații importante precum și stagnările în desfășurarea normală a procesului tehnologic, a­­ju­ngîndu-se la o sporire a producti­vității fizice de 24 la sută. In hala de gatere ca și în depozi­tul de cherestea s-a obținut, prin re­organizarea sistemului de muncă, sporirea productivității muncii. Pe fabrică, măsurile organizatorice aplicate pînă în prezent au dus la o creștere a productivității de la 0,695 mc cherestea/om/8 ore (în luna mai) la 0,827 mc la sfîrșitul lunii iunie. Creșterea productivității fizice a fost un factor important datorită căruia , planul de producție pe semestrul 1 i­ fost depășit cu pes­­e 2.000 mc de che­restea. In perioada 1 iulie — 1 septembrie vor mai fi luate o serie de alte mă­suri ca : instalarea unui transportor și a unui funicular pentru evacuarea rumegușului din hala gaterelor, mon­tarea unui elevator pentru încărcarea lemnului de mină și a unui al doilea elevator pentru cherestea, o nouă am­plasare a circtitorelor, pendulelor și frezelor din hala gaterelor. La sfîrși­­tul acestei perioade fabrica din Mol­­dovița va ajunge și chiar depăși 1­oc cherestea pe om în 8 ore. Dar aplicarea inițiativei Putna a făcut ca pe lângă U.I.S.­Moldovița o serie de alte fabrici să obțină fru­moase succese pe linia creșterii pro­ductivității fizice. Astfel, la combina­tul forestier „Remal Andrei“ din Va­tra Dornei, productivitatea a ajuns la 1,100 mc cherestea pe om în 8 ore, iar la fabricile Dorna-Foresta și Frasin­ea ,a depășit 0,900 mc. In total, pe trust, prin aplicarea măsurilor orga­nizatorice, productivitatea fizică crescut de la 0,718 mc cherestea pe­­ om în 8 ore (in luna mai) la 0,845 mc în luina iunie. „Dacă datorită aplicării măsurilor organizatorice au fost obținute rezul­tate frumoase, aplicarea măsurilor tehnice și în special mica mecanizare a fost complet neglijată“ — a spus în consfătuire tov. I. Coman, direc­torul T.I.L.­Cîmpulung. Vina pentru acest lucru o poartă serviciul tehnic -șef de serviciu ing. Ilie Gala a cărui salariați s-au îngropat In do­ar sare pierzînd contactul cu muncitorii și tehnicienii fabricilor din rîndul cărora au pornit propunerile pentru realizarea obiectivelor de mică meca­nizare. Pe lîngă aceasta și o serie de unități ca cele din Vaima, Iacobeni și Breaza tărăgănează aplicarea mă­surilor organizatorice și tehnice ră­­mănînd la o productivitate medie scă­zută. Uneia motivea­ză lipsa unor ma­teriale tehnice pentru executarea dis­pozitivelor dar rețin — cum este ca­zul la fabricile Vatra-Moldoviței și Deva­ —, mas­­­er­iate cheie pentru sco­puri mai puțin importante. Confecționînd cît mai repede dispo­zitivele de mică mecanizare prevăzute în planul de măsuri, unitățile trustului vor putea contribui la o nouă creștere a productivității fizice, factor de cea mai mare importanță pentru reduce­rea prețului de cost și sporirea pro­ducției de cherestea de bună Cali­tate. Trebuie înțeles bine că numai mă­suri tehnico-organizatorice nu sunt suficiente. E necesar ca acestea să fie aplicate pentru ca eficacitatea lor să se resfrîngă asupra producției. F. NICHIROVICI corespondent V Din experiența UIL-Fălticeni în reducerea prețului de cost Colectivul de muncă al Unității de industrializare a lemnului din Fălticeni a obținut in acest an suc­cese de seamă în îndeplinirea sarci­nilor de plan. Este suficient să ară­tăm că până la data de 25 iunie planul producției globale pe primul semestru a fost realizat in proporție de 127 la sută iar cel al producției­­m­arfă —■ 139 la sută. Dar, în afara acestor cifre care se referă numai la producție, se mai poate vorbi și despre o serie de alte realizări. Una dintre acestea — deo­sebit de importantă — este reduce­rea prețului de cost. Sarcina planifi­cată de a realiza în primul semestru un preț de cost mai mic cu 0,39 la sută, nu numai că a fost îndeplinită, ci chiar depășită considerabil, defi­­nindu-se o reducere de 2ß9 la sută, ceea ce a adus, numai în primele 5 luni ale anului, 626.000 lei economic. Să vedem, care au fost principa­lele căi de reducere a prețului de cost la U.l­ S.­Fălticeni. Printre factorii care au contribuit la reducerea prețului de cost se nu­mără In primul rînd creșterea pro­ductivității muncii pe baza folosirii din­ plin a utilajului și a timpului de lucru și stimularea mișcării de ino­vații și raționalizări. Productivitatea muncii a crescut cu 4,5 la sută iar indicile de utilizare a mașinilor este acum cu 12 la sută superior celui din trecut. Alături de aceste cifre, care în aparență sunt mici dar spun mult, inovațiile aplicate au contribuit din plin la reducerea prețului de cost. S-au făcut în primul semes­tru 28 de propuneri de inovații, ra­ționalizări și mică mecanizare, care au fost acceptate și din care s-au aplicat până în prezent 14. Prin apli­carea lor se vor obține economii a­­nuale echivalente cu suma de 422.000 lei — reducîndu-se cu mult efortul fizic al muncitorilor. Printre inova­torii fruntași se numără Frost Franț, Otto Ditchard, Kovali Iosif și alții. Un alt factor important în redu­cerea prețului de cost a fost și este aplicarea unui regim sever de econo­mii și îmbunătățirea calității produ­selor. Pentru aceasta a fost necesară o evidență strictă atît pentru fiecare om în parte cit și pe fiecare secție, lucru ce a permis secțiilor să des­fășoare o adevărată întrecere stimu­lată prin acordarea premiilor in va­loare de peste 130.000 lei. S-au redus consumurile specifice la bușteni pentru gater cu 1%, la che­restea pentru lăzi cu 1,2% și la doa­ge pentru garnituri de butoaie, cu 0,8%, lucru ce a făcut ca de la 1 ianuarie la 1 iunie valoarea econo­miilor la materia primă să fie de lei 141.000. Un accent deosebit s-a pus de asemenea pe economiile ce se pot realiza cu materialele tehnice prin stabilirea de consumuri specifice. Astfel s-au făcut economii de cuie pentru fiecare tip de ladă, sîrmă pen­tru ambalaj, precum și materiale au­xiliare (prize de gater, curele, pie­tre de polizor etc) cheltuindu-se mai puțin cu 52.000­ lei. Folosirea rațională a fondului dă salarii (umărindu-se zilnic felul cum se consumă), eliminarea fazelor de prisos, introducerea," notmeior vu mo-"w tivare tehnică, reducerea pe cit posi­bil a personalului în regie — au per­­mis creșterea salariului mediu, pe cap de muncitor, la 644 lei, față de 518 lei cît a fost anul trecut, iar pe, de altă parte la obținerea unei eco­nomii la fondul de­­ salarii de 173.000 lei. Mai sus am arătat că datorită unei mai bune folosiri a utilajului s-au obținut succese in realizarea pla­nului și în creșterea productivității muncii, trebuie să subliniem că și costurile de întreținere au fost mai mici, obținîndu-se 114.000 lei econo­mii. In sfârșit, regimul sever de econo­mii s-a făcut simțit și la cheltuielile generale ale întreprinderii unde, da­torită numărului redus de deplasări, economii la rechizite, evitarea convor­­birilor telefonice lungi și inutile, re­ducerea cheltuielilor de transport a muncitorilor prin permanentizarea lor, in unitate — s-au realizat peste­ 160.000 lei economii. Toate acestea par, poate, lucruri mărunte, neimportante, care insă „umflă" costul. Și ca acest lucru să fie mai con­vingător vom arăta că toate cele de mai sus, au făcut cu putință, "ca fie­­care produs al UIL-ului Fălticeni" să coste mai puțin, în comparație cu ci­nul trecut, o garnitură de mobilă tip Sibiu cu 4% ; garnituri butoaie, de 100 t, cu 6% , un metru cub de­ lăzi cu 24%, f­ac cherestea de fag cu 2%. Succesele dobîndite uui regim sever de economii vor fi continuate, se vor căuta noi rezerve interne — lucru care de altfel a și început în secțiile lăzi și butoaie di­n confecționarea lăzilor și garniturilor, butoaie din lobde în loc de cherestea și doage (in acest fel pe lingă faptul că nu se scoate din circuitul comer­cial cheresteaua, atît de căutată, se crează posibilitatea realizării unor e­­conomii lunare, la aceste secții, în­ jurul sumei de 100.000 lei numai la materie primă). MERLA GAVRILA corespondent la fabrica de ciment „Temelia Fabrica de ciment „Temelia"-Ora­șul Stalin se numără printre colec­tivele fruntașe din sector. Există­­a acest colectiv o preocupare continuă pentru îmbunătățirea procesului teh­nologic și a condițiilor de muncă, preocupare pe care, prin cîteva exem­­ple, o vom ilustra în cele de mai jos. • Schimbarea benzii metalice de 400 mm, de la stația de sortare a secției de aer „Temelia“, cu una de 1000 mm va spori capacitatea de pro­ducție a stației. Astfel, greutățile pro­vocate pînă acum de banda metalică care era socotită „punct îngust“. In­­trucît provoca greutăți în normala alimentare a stației, vor fi lichidate. Montarea noii benzi e aproape termi­nată. • Cu 15 °/o a crescut productivita­tea muncii in carieră prin montarea noului concasor „Titan“. Acest lucru a permis să se lucreze numai în­­ 2 schimburi față de 3 schimburi care lucrau înainte. Acum utilajele pot fi îngrijite mai bine și puse la punct în fiecare zi, lucru care va prelungi durata lor de funcționare. • In scopul îmbunătățirii factoru­lui de putere, pentru urmărirea con­sumului, se completează contoarele la toate agregatele ce funcționează cu energie electrică. La moara „Ergo“­­ a intrat în funcțiune al doilea com­pensator de fază (primul a fost mon-Mecanicii lucrează la schimba­rea benzii metalice de la stația de sortare Pentru cucătorul Francisc Hos­szú, sticla de cobalt nu mai e sin­gurul instrument de control, la­­tă-l acum în fața aparatelor pen­tru determinarea parametrilor prin­cipali, notându-și indicațiile asu­pra tirajului la cuptor, la exha­­ustor, la ventilatorul de presiune, la camera de calcinare și uscare, un adevărat tehnician obișnuit cu controlul științific al producției, tot mai de mult la moara 2). Ca ur­mare a acestor măsuri factorul de pu­tere a ajuns la 0,93, lucru pentru care fabrica primește premii din partea întreprinderii regionale de electrici­tate. a E­XPERIMENTE. Ponderea salariului tarifar: 83% La începerea acțiunii de experi­mentare a sistemului de salarizare îmbunătățit la fabrica „Solomit”­ Brăila, s-a avut în vedere, în pri­mul rînd, lipsurile vechiului sistem de salarizare și normare a muncii ponderea mică a salariului tarifar în cîștigul mediu, ca urmare a apli­cării­ unor norme nejuste care de­terminau realizarea unor indici exa­gerați de îndeplinire a normelor, lip­sa de legătură și concordanță între normele de producție de la circular, agrafare și bobinare și norma utila­jului conducător, presa de stufit, lu­cru care ducea la realizarea de indici complet diferiți la cele 3 locuri de­­ muncă: cîștiguri disproporționate in­­ mod nejustificat între diferitele locuri­­ de muncă (cîștigurile realiza­­­­te de muncitorii de la produc­ția de bază erau cu 40—50% mai mi­ci ca cele ale descărcătorilor de stuf din șlepuri); extinderea nejustificată­­ a lucrului în acord la locurile de­­ muncă unde normele stabilite prin­­ apreciere nu aveau alt scop decis C aceia de a umfla în mod artificial­­ salariile; încadrările exagerat de­­ mari ale muncitorilor din atelierul­­ de întreținere și reparații, lipsurile­­ regulamentului de premiere. Comisia de coordonare pe între­prindere a căutat să soluționeze clf mai just aceste anomalii. Astfel, muncitorii au fost reîncadrați provi­zoriu, s-au stabilit formațiile de lu­cru și locurile de muncă unde se va lucra în regie, au fost reașezate nor­mele, pe baze științifice, fiecare a­­vînd motivare tehnică. Apoi, pentru a se asigura sporirea productivității muncii, au fost reorganizate forma­țiile de lucru. In acest fel s-a obți­nut și ritmicitate în alimentarea pre­selor cu stuf. Deși formația circularului se menține neschimbată, numeric, la 4 muncitori, muncitorul care îndepăr­ta deșeurile de stuf a fost înlocuit în formație cu un muncitor ce alimen­tează cu stuf banda transportoare (muncitor care înainte era cuprins în formația preselor). La fiecare pre­să s-a redus din formație, pe lângă muncitorul de mai sus, încă eâte un muncitor care înainte avea ca sar­cină înlocuirea și supravegherea bo­binelor de la prese, precum și ali­mentarea portagrafelor cu agrafe, a­­tribuțiuni preluate de ajutorii de ma­­șiniști de la prese. Stabilirea noilor norme și a pre­țurilor unitare experimentale s-a fă­cut ținîndu-se seama de: noul nivel al cîștigurilor pe fiecare loc de mun­că, salariile tarifare pentru fiecare rețea și loc de muncă, capacitatea de producție a utilajelor, cantitățile de produse realizate în trecut la di­ferite locuri de muncă, numărul de ore în care s-au executat aceste can­tități, interdependența normelor de producție de la prese, circular, agra­fare și bobinare — luîndu-se ca bază productivitatea și norma utilajului principal, presa de stufit etc. Datori­tă legării celor 3 locuri de muncă s-a remediat situația arătată mai sus (indici complet diferiți)­Prin măsurile luate, cîștigul mediu realizat pe întreprindere a crescut la 608 lei, ponderea salariului tari­far fiind de 83 ° C. Dacă totuși cîș­­tigul mediu nu s-a încadrat în pre­vederi se datorește faptului că în prima decadă s-a realizat un pro­cent mic de acord în comparație cu cel proiectat; de asemenea in această perioadă sistemul de salarizare îm­bunătățit nu s-a aplicat tuturor ca­tegoriilor de muncitori din întreprin­dere și în special personalului navi­gant care are un cîștig mediu ridi­cat. In general rezultatele de pînă în prezent sunt mulțumitoare. Prin creșterea productivității, ia cîștiguri sporite pui de aproape o lună, de cînd a­dnce­experimentarea, în Fabrica de cherestea din Arad este o animație cunoscută doar zilelor cu mari eve­nimente. Se fac aprecieri, se discută propuneri, se calculează, se compa­ră. O muncitoare care de und­e in fabrică nu a intrat in biroul direc­torului, s-a prezentat acum la comisia de coordonare să ceară schimbarea categoriei In care a fost încadrată. La sfîrșitul zilei de muncă țapinarii se adună în jurul graficului care in­dică cîștigurile zilnice și-și înscriu in caietele pe care și le-au procurat toc­mai în acest scop, sumele cîștigate în fiecare zi. S-a stabilit o legătură mai strînsă cu IFIL-ul, forul tutelar, prezent zilnic în fabrică printr-un re­prezentant al său. Colaborarea cu maiștri și cu inginerul tehnolog a în­lesnit cunoașterea condițiilor specifi­ce fiecărui loc de mun­că din unitate și adaptarea măsurilor experimentare acestor condiții. In două secții — parchete și depo­zitul de bușteni — ale aceleiași uni­tăți, condiții diferite au cerut aplica­rea unor măsuri organizatorice dife­rite. ■7 La parchete exista înainte acord colectiv. La adăpostul lui cei de la sortarea pe fibre a frizelor și de la uscătoare nu prea depuneau interes, cîștigul fiindu-le asigurat de cei de la mașini care munceau neobosit. Șe­ful secției, Francisc Vereș, sezișase în mai multe rînduri acest lucru dar nu s-a putut face nimic; prea multe evidențe de inversat, prea vechi obi­ceiuri de schimbat. Numai experimen­tarea i-a ajutat să rezolve această anomalie. Acum, secția are trei nor­me : una pentru hala mașini, alta pentru sortarea pe fibre și a treia la uscătoare. Brigăzile lucrează inde­pendent și membrii fiecăreia cîștigă după munca pe care o depun. Ca efect, la numai 8 zile productivitatea a săltat cu 8 procente pe întreaga secție. Tot în secția de parchete existau la normare 30 de poziții, după lun­gimile și lățimile frizelor. Numai la lungimea de 250 mm care dădea­ o normă, existau alte 5 norme după cele 5 lățimi încadrate la lungimea de 250 mm. Era un adevărat labirnt din care se putea ieși numai cu mare greutate și multă cheltuială de timp. Acum s-a observat că la mașina de­ rindeluit cantitatea lucrată se poate aprecia numai după lățimea frizei de­oarece înaintarea ei in mașină este uniformă și s-au alcătuit doar 5 nor­me corespunzînd celor 5 lățimi ale frizelor. La depozitul de bușteni odată cu experimentarea s-a introdus norma compusă cu tarif global (spre deose­bire de secția parchete). Din cauza vechiului sistem, în care retribuirea se făcea pe faze și numai pentru des­cărcare, voltare, etc, se intimpla de multe ori, cu scopul final al tuturor acestor operații, adică sortarea pe rampa de alimentare a gaterelor, să nu se facă fiind singura fază neremu­­nerată. Folosindu-se experiența fa­bricii din Putna s-au format brigăzi transversale, de la descărcare pînă la sortarea pe lăm­pi, tariful înglobind toate operațiile și țiiti d­e sfiniiitu­­. și, port cu cantitatea de liiișteni sOMUȚi, adică cu producția finită a secției. Astfel, se simplifică și lucrările de birou iar muncitorii pot să-și calcu­leze cu ușurință cîștigul realizat după cantitatea de bușteni sortați. După noua metodă normele elaborate pen­tru experimentare au fost depășite de muncitorii depozitului de bușteni cu 10%. Aceiași bună orientare, în funcție de condițiile specifice, a făcut ca în depozitul de cherestea să se mențină munca în acord la rampa verde și să se introducă munca în regie la ramp­a de expediție. Acesta din urmă este locul unde trebuie să se asigure o ca­litate superioară sortării la nivelul cerințelor recepționării.

Next