Constructorul, martie 1964 (Anul 16, nr. 739-742)

1964-03-07 / nr. 739

înaltă prețuire C u pricepere și gust artistic, cu entuziasmul nestăvilit al omului care se simte stăpîn pe soarta și munca sa, sutele de mii de cons­tructori schimbă an de an înfățișarea țării. Acolo unde nici n-au visat strămoșii, ei durează cetăți ale industriei, înalță spre tăriile cerului mindre orașe și palate ale culturii. La chemarea partidu­lui, ca unul, și-au suflecat mînecile, au strîns mai tare misiuiile în mîinile vînjoase și au pornit întrecerea cu timpul. Biruitori au fost de fiecare dată constructorii, fiindcă au un țel măreț, să dea patriei mai multe uzine și fabrici, mai multe locuințe. Răsplătind hărnicia și priceperea celor mai buni dintre cei buni, în aceste zile, în întreaga țară, sindicatele de pe șantiere și din fabricile de materiale de construcții acordă titlul și insigna de „Fruntaș în întrecerea socialistă“ și „Diploma de echipă ,brigadă, secție, sector, șantieră fruntașă în întrecerea socialistă pe anul 1963“ — muncitorilor, maiștrilor, tehnicie­nilor și inginerilor, echipelor și brigăzilor, care au obținut lună de lună, anul trecut, titlul de „Evidențiat în întrecerea socialistă“. înalta distincție, acordată pe baza Hotărîrii Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor, constituie un nou imbold în desfășurarea întrecerii socialiste pentru înfăptuirea Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. Mind­i­i a colectivului Roman, Tirgoviște, D.M.M. — de la toate șantierele întreprinderii de con­strucții speciale industriale și montaje sosesc comenzi către sectorul de pro­ducție secundară, din București. Co­menzi de uși și ferestre metalice, ven­tilații, stelaje atît de variate, incit fiece lucrare nouă pune noi probleme. Lucrătorii atelierului de confecții metalice se simt și ei răspunzători de înfăptuirea angajamentelor cu care co­lectivele șantierelor în timpină sărbăto­rește al douăzecilea 23 August al liber­tății. O zi ciștigată, față de termen, la executarea și expediția unui lot de tim­­plărie metalică iși creează corespon­dent in accelerarea ritmului de montaj, iar cu acest element, aparent mărunt, se pot împlini, de multe ori, condițiile necesare pentru a grăbi cu o zi pu­nerea în funcțiune a unei capacități in­dustriale. Așa că-i lesne de înțeles bucuria cu care membrii grupei sindicale nr. 1 au aflat­ zilele trecute, din raportul pe care maistrul Alexandru Marin l-a pre­zentat adunării sindicale: ..Pe luna februarie, atelierul și-a realizat în în­tregime angajamentele, obținănd 8 la sută peste plan. Iar în cadrul atelie­rului, echipele ce formează grupa noastră s-au situat în frunte, cu o de­pășire de 14 procente...“ Discuțiile decurg cu aceeași „însufle­țire ca de obicei. Desprinzi din ele și schimb de experiență, și muncă răbdă­toare de educare a unora ce nu s-au dezbărat cu totul de indisciplină, și propuneri judicioase pentru o mai bună organizare, aprovizionare, deservire. Colectivul grupei Iși judecă gospodă­rește activitatea, sarcinile sporite din luna aceasta, posibilitățile. Colectivul: șaptezeci de chipuri pline de încredere, șaptezeci de inimi putsind laolaltă — o singură forță. Și totuși, din șaptezeci, cu­iva con­centrează la un grad mai înalt con­știința muncitorească, priceperea pro­fesională, capacitatea de a vibra en­tuziast la îndatoririle muncii și de a-și transforma entuziasmul in fapte. Des­pre ei vorbește acum organizatorul de grupă, lăcătușul Marin Dumitrescu. Citează opt nume, face opt caracte­rizări. „Acești tovarăși, după cum știți cu toții, au obținut in fiecare lună din anul trecut rezultate peste media rea­lizărilor grupei..." Iată-i, rând pe rind, primind din mîinile delegatului comi­tetului sindicatului — distincțiile de fruntaș in întrecerea socialistă. Calde strlngeri de mină, felicitări, prilej de mincide pentru întreaga gru­pă. E de mirare că din opt, șapte sînt comuniști . E de mirare că toți cei opt se află și pe lista evidențiaților din februarie ? Adevărata vrednicie nu-i nici de-o zi, și nici de­ un an; acumu­lată prin îndelungă călire a experienței și a caracterului, ea capătă mereu sub­stanță și timp de exprimare. Vorbesc fruntașii: Vasile C­eaușescu, șef de echipă de lăcătuși, președinte al comitetului sin­dical de secție: — Vă mulțumesc, to­varăși, pentru Încrederea pe care mi-ați acordat-o. Mă voi strădui s-o­meni și mai departe. Acum, in martie, lucrării la ferestrele de tablă ambuti­­sată pentru Tirgoviște și la alte cîteva comenzi. Echipa noastră a hotărît să se termine cu 3 zile mai devreme. Și să dea toată atenția la sudură, la a­­samblare, la finisare, ca să nu avem nici o reclamație. Personal li voi a­­juta, pentru aceasta, pe tovarășii mai slab pregătiți. Ne mai angajăm să de­pășim productivitatea cu 8 la sută, iar fiecare membru al echipei să economi­sească materiale in valoare de o sută de lei... Gheorghe Moldoveanu, lăcătuș. — Echipa din care fac parte s-a angajat ca in luna martie să termine comenzile cu două zile mai devreme, să economi­sească 1400 lei prin reducerea consu­murilor de materiale cu un procent, să realizeze productivitatea în proporție de 108 la sută. Voi face tot ce-mi va stă în putință pentru a mări partea mea de contribuție la înfăptuirea anga­jamentului... Vasile Sandu, strungar. — In ulti­mul timp, in echipa noastră munca a fost organizată mai bine: asta ne dă posibilitatea să realizăm mai mult. Mă angajez ca, pe­­ngă lucrările ce mi se repartizează, să execut și un număr­ de piese strunjite de care au nevoie lăcă­tușii din grupa nr. 2. De calitate, ca și pînă acum, n-o să vă dau prilejul să vă plingeți... Ca și la lucru, pilda e molipsitoare. Angajamentele se înșiră, concrete, se­rioase, multilaterale. Pe opt salopete strălucește insigna de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963“. Numărul fanioanelor de evidențiat din ultimele două luni a­­nunță, pentru la anul, o și mai bogată recoltă de succese și de stimulente... G. DORIAN Prețuiți de colectiv: sudorul TUDOR ȘANDRU, lăcătușul MARIN DUMITRESCU, lăcătușul CONSTANTIN CERNAT, maistrul ALEXANDRU MARIN, lăcătușul GHEORGHE CEAUȘ­ESCU, lăcătușul GHEORGHE MOL­DOVEANU, strungarul VASILE SANDU. PUTERNIC STIMULENT Freamătul din sală a fost curmat brusc. Delegatul comitetului sindicatu­lui, a arătat că muncitorii, inginerii, tehnicienii, care în cursul anului 1953 au obținut rezultate bune în întrece­rea socialistă, fiind evidențiați lună de lună, vor primi, în semn de pre­țuire pentru munca lor, titlul și in­signa de „Fruntaș în întrecerea so­cialistă“, iar formațiile cele mai bune — „Diploma de echipă (brigadă) frun­tașă în întrecerea socialistă pe anul 1963“. Privirile celor din sală s-au îndrep­tat spre cei care anul trecut au fost permanent in primele rînduri, în focul luptei pentru mai mult, mai bun. Cînd în sală au răsunat numele fierar-betoniștilor Gheorghe Cojocaru­, Adriana Șurubaru, Gheorghe Avram, Petre Vreavu, al sudorului Ion Patru, al strungarului Ion Firu sau al lăcă­tușului Dumitru Sebea, nimeni nu a manifestat vreun semn de mirar­e. Știau că toți cei distinși cu înaltul titlu îl merită cu prisosință. Și aceș­tia sînt doar o parte din fruntașii în întrecerea socialistă pe 1963, de la în­treprinderea de prefabricate „Progre­sul“ din București. ION FERARU secretarul comitetului sindicatului de la întreprinderea de prefabricate „Progresul“ din Capitală DOVADĂ CONCRETĂ A MERITELOR De merite deosebite au adus brigada lui Constantin Enache, de la Intreprinderea­ șantier de construcții-montaj­ Brazi, printre formațiile distinse cu „Diploma de brigadă fruntașă in întrecerea socialistă pe anul 1963“ ? Argumentul cel mai concret îe dă însăși complicata structură a construcțiilor metalice pe care cei 12 tineri din brigadă le-au montat, sub dogoarea soarelui de vară, in bătaia ploii sau sub șfichiuirile viscolului. Lucrări de înaltă calitate (la fiecare din ele, calificativul „foarte bine“), terminate, de regulă, cu 2—3 zile înaintea datei prevăzute. Economii lunare de patru-cinci mii de­ lei. Nici în 1964, fanionul de brigadă evidențiată in între­cerea socialistă nu a părăsit locul de muncă al „băieți­lor“ lui Enache. In februarie, brigada și-a terminat lu­crările cu 5 zile mai devreme, a economisit materiale in valoare de 5000 lei. Angajamentele lasă să se întrevadă, pentru lunile viitoare, noi succese. Agricultura, pe calea marii producții socialiste S-au împlinit 15 ani de la istorica plenară a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, unul din evenimentele cele mai importante în lupta partidu­lui nostru pentru construirea socia­lismului, care a marcat începutul pro­cesului revoluționar de transformare socialistă a agriculturii. Raportul pre­zentat la plenară de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a reprezen­tat un vast și complex program de măsuri menite să transforme din te­melie agricultura țării și condițiile de viață ale satului.­ Acest program a stat la baza întregii munci desfășura­te de partid la sate în anii următori, iar viața a confirmat în mod strălucit justețea lui. Astfel, ca urmare a apli­cării neabătute a liniei politice partidului, problemele complexe, ine­a­rente unei asemenea opere vaste cum este reorganizarea socialistă a satu­lui, au fost rezolvate cu succes, și in primăvara anului 1962 procesul de colectivizare a agriculturii a fost în­cheiat, cu aproape 4 ani înainte de ter­menul prevăzut de Congresul al III- lea al P.M.R. In tot acest timp partidul a acor­dat și acordă o atenție deosebită cre­ării și dezvoltării bazei tehnico-mate­riale a agriculturii, înzestrării ei cu mijloace tehnice tot mai numeroase și mai perfecționate, ridicării continue a gradului de mecanizare a lucrărilor agricole. De-a lungul celor 15 ani, înfăptu­ind cu perseverență politica de indus­trializare socialistă a Romîniei, parti­dul, inzestrînd agricultura cu tehnica modernă, a creat cele mai favorabile condiții care au deschis larg drumul spre organizarea producției agricole pe baze științifice pe scara întregii țări. Pe lingă numeroasele mașini agricole care înlesnesc efectuarea la timp și in bune condiții a diferitelor lucrări, agricultura beneficiază in cel mai înalt grad și de aportul chimiei, care li­vrează cantități mereu sporite de în­grășăminte azotoase și fosfatice în scopul obținerii unor recolte bogate la hectar La indicațiile partidului, construc­torii au înălțat în acești ani numeroa­se cetăți ale chimiei destinate a pro­duce îngrășăminte chimice pentru o­­goarele patriei. In prezent pe marile­ șantiere ale țării de la Turnu-Măgurele, Craiova și Tg.­Mureș, constructorii dau bătălia pentru a pune cu un ceas mai devreme in funcțiune mărețele obiective ale desenalului, îndeplinin­­du-și astfel angajamentele luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Prin intrarea în funcțiune a aces­tor noi combinate, precum și datorită măririi capacităților de producție la combinatele de la Piatra Neamț și Fă­găraș, se prevede ca la sfirșitul anu­lui viitor capacitatea anuală de pro­ducție la ingrășămintele chimice să se apropie de două milioane de tone. Pe întreg cuprinsul țării, pe alte numeroase șantiere constructorii înalță obiective agrozootehnice, care vor îm­bogăți și mai mult baza tehnică și materială și vor înlesni introducerea a noi metode de cultivare a pămintu­­lui, după datele cele mai avansate ale științei. In fața agriculturii patriei noastre, partidul a deschis un drum larg, mereu ascendent, cu toate condițiile necesare repurtării de mari victorii, care vor permite în continuare acestei ramuri a economiei naționale să-și aducă din plin contribuția la întărirea potențialului economic al țării. Expoziția de materiale de finisaj L­ucru firesc cînd prezinți ceva nou, deosebit: manifestarea unui viu in­teres. Așa s-a întîmplat la Expoziția de materiale de finisaj. Atît cei care lucrează în proiectare, cit și cei din execuție au fost impr­esionați de pro­gresul înregistrat în realiz­area unor produse superioare, la nivelul tehnicii moderne. Pentru a afla felul în care exponatele corespund cerin­țelor actuale, gazeta noastră a rugat câțiva vizitatori să-și împărtășească impresiile, părerile, să facă unele propuneri. Publicăm, în pag. a 2-a, opiniile unor vizitatori PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA? |iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiii­ iiiiiiiii!!!| Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei materialelor de construcții și din întreprinderile de construcții Anul XVI — nr. 739 4 pagini 25 bani Sîmbătă 7 martie 1964 in­iiiiii Miiiiiimimiiimmiiiiiini Min­R 1 • Marca fabricii — 3 3 garanția călită­ § 3 iii pag. 2-a 3 1 • Ancheta „Pro­­­­bleme ale cofra­­­­jelor glisante" ș­i pag. 3-a 3 3 « „Constructorul“­ = magazin pag. 4-a 3 PE MARILE ȘANTIERE Muncă plină de voie bună Timpul e capricios. Cînd e ger de pișcă sau ceața acoperă uriașele instalații ale marelui șantier, cirul e soare, ca la un început firav de primăvară. Ori­cum, treaba continuă. E o muncă dîrză, dar plină de voie bună și optimism. Țelul constructorilor e vădit: realizarea angaja­mentelor în cinstea celei de a XX-a aniversări eliberării patriei. Se sim­­­te acest lucru la toate punctele de lucru, in între­cerea care se desfășoară cu rezultate vizibile. Printre constructorii șantierului Combinatului chimic din Brăila, cei de la lotul 4 al I.S.C.M. (condus de energicul ing. Gh. Marcu) și-au căpătat faimă prin darea în func­țiune, înainte de termen, a stației de frig, birouri­lor și laboratorului de la stația-pilot, precum și prin intrarea in probe tehno­logice a secției de alcali­zare. Acum, obiectivul principal este asigurarea dării in exploatare a 3 li­nii tehnologice de la fa­brica de celofibră. Constructorii muncesc intens. Toți, de la șeful șantierului 1, ing. Anton Dumitriu, pînă la ultimul om. Nimic nu trebuie să împiedice realizarea anga­jamentelor. In fiecare sea­ră au loc adevărate șe­dințe de comandament. Se defalcă sarcinile pentru a doua zi, se iau măsuri pentru aprovizionarea cu materiale a punctelor de lucru, se raportează ul­timele succese. Capătă viață planul de măsuri tehnico — organizatorice, concretizat prin intrarea în funcțiune a stației de betoane și mortare ce asigură livrarea a peste 1000 mc zilnic, prin montarea macaralelor de fereastră, confecționarea timplăriei din tablă am­­butisată, realizarea eșa­fodajelor metalice cu ferme-macaz, utilizarea de caloți metalici­ reglabili. Aceasta înseamnă pași mari către înfăptuirea an­gajamentelor privitoare la viteză, la productivitate, la economia de materiale. Numai într-o lună, depă­­șindu-și sarcinile din pla­nul operativ, lotul IV a realizat: săpături — 1253 mc (din cantitatea anua­lă de 6100 mc), zidărie — 130 mc (din 1030 mc), pardoseli — 1200 mp, vopsitorii — 700 mp (din 946 mp). Pe șantier, continuă cu tot mai mare Însuflețire întrecerea. In frunte­­ se află permanent brigăzile zidarului Marin Leovea­­nu, dulgherului Vasile Damian, betonistuhd Gheorghe Marin. Indife­rent de star­ea vremii, con­structorii Înregistrează noi victorii închinate marii aniversări. (v.r.) Cu forțe conjugate Din inițiativa Comitetului regional Maramureș al P.M.R., la șantierul C.I.L.­Sighet a avut loc, la sfîrși­tul săptămînii trecute, o analiză a stadiu­lui și perspectivelor lucrărilor. Au par­ticipat cadre de conducere din Minis­terul Industriei Construcțiilor și din Ministerul Economiei Forestiere, ca și delegați ai tuturor unităților ce con­cură la realizarea acestei importante investiții. Cu acest prilej s-au studiat, la fie­care punct de lucru, condițiile ce se impun a fi create pentru înscrierea in graficul general de execuție și pen­tru terminarea lucrărilor la datele pre­văzute în plan. In scopul rezolvării urgente a acestor condiții, s-au sta­bilit responsabilități precise ale bene­ficiarului, executantului, sfatului popu­lar regional și altor organe, în înfăp­tuirea unor măsuri a căror necesitate a fost subliniată, acum două săptămîni, și de gazeta noastră, montarea la timp a celor 4 cazane de la centrala ter­mică, respectarea termenelor de furni­zare a utilajului tehnologic, predarea proiectului pentru alimentarea cu apă a orașului și a C.I.L., finanțarea ca­nalizării, suplimentarea planului la fabrica de mobilă etc. Trustul de construcții nr. 5-Brașov, antreprenorul general, a și trecut la o mai bună asigurare a șantierului cu mijloace și forțe de muncă, a repar­tizat cadre tehnice, îmbunătățirea tim­pului permite să se lucreze cu întreaga capacitate. A fost pusă în funcțiune gospodăria pneumatică de ciment în vrac (cu silozuri de 81 t), centrala de betoane dă semifabricate de bună ca­litate. Respectarea angajamentelor luate de D.G.P. și D.G.I.M.I. din Mi­nisterul Industriei Construcțiilor, cu privire la livrarea ritmică a prefabri­catelor și confecțiilor metalice, va da posibilitatea ca lucrările să se desfă­șoare pe un front larg, înscriiindu-se în grafic. ing. OPREA SEGARCEANU responsabilul postului nostru de corespondenți voluntari de la Trustul nr. 5­ Brașov I CiTiȚi 1 ! IN ACEST NUMĂR I Contractul— o formalitate? Față de perioada corespunzătoare din anul trecut, colectivul întreprin­derii de construcții și montaje me­talurgice din Reșița a realizat, în lunile ianuarie-februarie, un volum de producție considerabil sporit. O creștere însemnată s-a înregistrat și la productivitatea muncii. Și totuși, la amîndoi acești indicatori rezul­tatele obținute nu s-au ridicat la nivelul sarcinilor planificate. La această situație, alături de u­­nele deficiențe proprii în folosirea forței de muncă, au contribuit în­tr-o măsură însemnată dificultă­țile întîmpinate de SC.M.M.R. in aprovizionarea cu unele materiale, confecții și instalații tehnologice. Neglijîndu-și­ obligațiile contrac­tuale și sarcinile asumate în cadrul programelor de cooperare, unii fur­nizori —­ întreprinderi metalurgice și constructoare de mașini — nu au respectat integral termenele de li­vrare. Uzinele „23 August“-Bucu­­rești au rămas datoare, de pildă, cu mecanismele suberelor de gaz inert pentru furnale, cu mașina de șarjare pentru oțelărie. Nu s-au primit la timp, de la Uzinele metalurgice­ Timișoara, cei cca. 500 mp plasă de sîrmă pentru pasarela dintre CET și furnale. La unul din cele mai importante obiective, lucrările n-au putut avansa în mod corespunzător din lipsa a 325­­ conducte metalice și diverse piese uzinate, de la „Vul­­can“-București și a 24 t construc­ții metalice pentru racorduri, de la U.C.M.M.A.-Bocșa. Uzinele construc­toare de mașini­ Reșița au întîrziat livrarea echipamentului electric pen­tru macaraua de 175 t de la oțe­lărie. Chiar unul dintre beneficiari, Combinatul siderurgic­ Reșița, nu a asigurat constructorului aparatajul termotehnic și pentru instalațiile de control­, echipamente electrice etc. Toate acestea au dus n­u numai la dezechilibrarea frontului de lucru, cu consecințele arătate mai sus, ci și la periclitarea punerii în func­țiune, la data planificată, a unor investiții destinate creșterii capaci­tății de producție a marilor între­prinderi reșițene. In ultimul timp, la I.C.M.M.R. au fost luate, sub îndrumarea comite­tului de partid, unele măsuri pen­tru recuperarea rămînerii în urmă. Succesul lor este însă condiționat de ajutorul pe care trebuie să-l dea furnizorii. Executarea la timp și de înaltă calitate a comenzilor pentru Reșița este o sarcină de mare răs­pundere, care cere o îndeplinire exemplară. ADRIAN RUSU In fiecare an. Cînd natura reca­pătă viață, cînd apare solia primă­verii — bobocii ghioceilor și topo­­rașilor — în cea de a 8-a zi a lunii martie, alături de toate popoarele lumii, cinstim și noi tradiționala sărbătoare. Ziua internațională a femeii, ziua tovarășelor noastre de muncă și de viață. Cu această ocazie lucrătoarelor de pe șantiere, din fabricile de materiale de construcție, din institutele de proiectare și cercetare și tuturor femeilor muncitoare din patrie — care-și aduc aportul prețios la construirea societății noastre noi — le dorim succese în viață, în activitatea de producție și obștească. Ziua internațională a femeii « MARTIE »! Dacă vrei să-i surprinzi cuiva cli­pele de răgaz, o logică elementară te îndeamnă ca, după ziua de mun­că, să-l... deranjezi acasă. Și cum, pentru nenumărate lucrătoare de pe șantierele întreprinderilor D.G.C.M. —București, „acasă“ înseamnă grupul social din str. Uranus, iată­­mă poposind aici, intr-o scurtă vi­zită, la ceasurile inserării, înar­mată cu stilou, carnet și o inten­ție, de a însemna cîteva din preo­cupările din timpul liber al „gazde­lor". O primire caldă, prietenoasă — și temerea care a stăruit un mo­­­ment, că voi fi musafir nepoftit, s-a spulberat. Pe Stana Damalan am­ găsit-o ascultînd concertul de vioară care se transmitea la radio. — Vă place? — Deosebit cu mult­­ îmi merge la inimă. Și mă sî odihnește. Mi s-a părut important faptul că desprinsese esențialul — puterea lui Beethoven de a pătrunde în inimile oamenilor, și n-am mai întrebat-o alte amănunte... muzicale, ci, nu­mai­­ — Obosită? — Puțin. Sunt după o sesiune de examene. La fără frecvență, cla­sa a VII-a. Știți, e totuși un efort să împletești, satisfăcător, munca­­ sint lucrătoare la Balta Albă. I.C.M. nr. 2...) cu cartea. Dar, tre­buia ! ★ Același verb, răsunind la fel de imperativ, l-am întîlnit și in altă cameră in care locuiesc împreună Gabi Udrea și Elena Dobrică. — Tu trebuie să te înscrii nea­părat ! Din vîrful patului unde, așezată turcește, iși coase grăbită o ro­chie, cu un gest energic al capului Gabi repetă: — Neapărat. Și zugrăvita Elena Dobrică, brunetă delicată și mlădioasă, nu o protestează. Deși, pe șantierul de la Drumul Taberei al I.C.M. nr. 3, lucrează și acum cot la cot cu cei 9 bărbați care alcătuiesc renumita echipă a lui Costea Florea, pînă și acasă o frământă gindul că „este loc pentru mai bine“ / a atrage un curs de ridicare a calificării. — O să școlărim împreună după­­amiază. Eu sînt mecanic la I.C.H.F., dar­ vreau să învăț sudura și urmez un curs de calificare — îmi explică, nelăsând nici un moment acut din vună. Mașina de cusut care străjuie un colț al camerei arată că un întreg „proces tehnologic" are loc aici: Gabi Udrea, printre picături, a în­vățat ceva croitorie, și astfel un mult discutat atribut feminin — cochetăria — poate fi mai ușor sa­tisfăcut, nedezmințit. Pornind de la acestea, discuția continuă... ca intre femei. Este nor­mal să fie pomenite atunci, la pro­gramul săptămânal, coaforul, vizi­tele pe la magazine (— Să vedeți ce frumoasă este haina de blană pe care și-a cumpărat-o Elena...), ultimele spectacole. — Avem o slăbiciune, mărturisi­tă, pentru teatru. L-ați văzut pe Birlic nn : „Avarul ? — Iar in serile în care nu mer­gem în oraș, avem spectacole la domiciliu — și Gabi arată spre te­levizorul pe care și l-ați cumpărat. — ..Tudor, Dragostea lui Atioșa, Pompierul atomic, la clubul nostru, al grupului social. Cîteva din filmele pe care le-a văzut de curind zi­dărița Natalia Pro- ____ nă. — și unele con­­ferințe interesante — ind spune, invi­­tindu-mă la o țiga­— ...în rest ? O mină de ajutor și comisiei de femei. Lucreția Șmecal nu venise încă și nu am așteptat-o. Repetițiile e­­chipei de dansuri a I.C.M. nr. 2 se termină, de obicei, tîrziu. Stiloul a notat neobosit și bucuros în carnet, frlnturi din clipe de ră­gaz. Semnificative. Ele ilustrează preocupări bogate, preocupări noi, legate de viața nouă a femeilor, ridicate la rang de cinste in patria noastră. CRINA SIRBU Clipe de răgaz­ ­ă, după ce, deși era vizibil că o stingheream din treburi gospodărești —­ pregătea ceva pentru masa de sefi­­ră — mă roagă să iau loc. — Dar, nu singu­ră, ci in tovărășia fetelor mele. „Fetele mele" sunt locatarele dormito­rului al cărei res­ponsabilă este. Pen­tru fiecare, cu­­m­ permite timpul li­ber, are uneori un sfat, alteori, dacă este cazul, o doja­­nă prietenească. Deoarece, pentru fiecare, aici, colec­tivul este familia. „Cum mai arată oare Cișmigiul ?" Gabi Udrea Sanda Drăgoi și Elena Dobrică vor să se „docu­menteze" la fața locului

Next