Constructorul, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-4)
1967-01-07 / nr. 1
PRODUCTIVITATEA MUNCII PE SALARIAT, ÎN ACTIVITATEA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ, VA FI ÎN ANUL 1967 DE CEL PUȚIN DUPĂ CUM PREVEDE PLANUL DE STAT AL ECONOMIEI NAȚIONALE. ÎN 1967 PRODUCȚIA DE CIMENT VA FI DE ORIENTĂRI PRECISE încheierea anului 1966 și asigurarea condițiilor de lucru pentru 1967 au fost problemele analizate de cadrele de la T.R.C.Suceava, într-o ședință de lucru. Cea mai bună orientare în organizarea lucrărilor a avut-o grupul de șantiere nr. 1 Botoșani, care și-a îndeplinit planul valoric. Dar productivitatea muncii și cîștigul mediu nu au fost realizate integral. Nefolosirea la maximum a timpului de lucru, slaba supraveghere a punctelor de lucru de către maiștri, insuficienta pregătire a unor șefi de echipe explică suficient situația. Pentru viitor se impun examinarea periodică a șefilor de echipe, urmărirea îndeaproape a activității maiștrilor și, în general, a personalului tehnico-administrativ care lucrează pe șantiere ; normatorii, de exemplu, să nu mai fie simpli asistenți la desfășurarea procesului de producție. O astfel de orientare este cu atît mai necesară la grupul de șantiere nr. 2 Suceava, care deține ponderea cea mai mare a nerealizărilor. Conducerile grupurilor de șantiere au expus măsurile luate pentru a Cadență de iarnă , zăpadă și ger, dar pe șantierul nr. 1 al I.C.M. București se lucrează din plin. Intemperiile iernii nu-i sperie pe constructori. Pregătirile de rigoare au fost isprăvite de mult, așa că începutul de an îi găsește din plină activitate .• Experiența anilor de șantier, acumulată de constructori, ușurează înfăptuirea sarcinilor trasate de partid privind îmbunătățirea ritmului de muncă. Aceasta presupune, întrucîtva, schimbarea concepției despre organizarea producției pe timp de iarnă. Și iată că revizuirea graficelor de execuție se axează pe posibilitatea realizării în primele trei luni a circa 25% din planul anual. — Față de cit se obișnuia, aceasta înseamnă mult, foarte mult — este de părere ing. Radu Iorga, inginer-șef adjunct al șantierului. — Pe ce „rezerve” vă bizuiți ? — Pe îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, concentrarea mijloacelor și forțelor de lucru la obiectivele unde avem condiții să ne „desfășurăm”> închiderea și încălzirea spațiilor. Intr-un cuvînt, pe organizare, sau mai bine zis pe... reorganizare. Reevaluarea forțelor și posibilităților șantierului lasă să se întrevadă unele perspective îmbucurătoare și în ceea ce privește scurtarea duratei de execuție. După calculele preliminare— bazate pe noile grafice de lucru — uzina de medicamente și uzina „Policolor" vor fi puse în funcțiune cu cîteva luni înainte de termenele fixate inițial. Un asemenea succes nu se dobîndește ușor. Așa că nu-i de mirare că, în ciuda iernii, activitatea constructorilor a căpătat mai multă consistență. La fabrica de rășini — „îmbrobodită” cu folii de polietilenă — se lucrează la toate cele patru nivele la parter — montaje de utilaje, la etajul I — zidării de închidere, la II se decofrează, iar la ultimul se toarnă betoane. In condițiile temperaturilor scăzute, aceasta din urmă este cea mai delicată operație. Dar șeful de lot, ing. C. Trifan, n-are nici un motiv să fie îngrijorat pentru trăinicia stîlpilor și grinzilor de la cota 12,60 m. Sporul de ciment la prepararea betonului, registrele încălzitoare din depozitul de agregate, cofrajele termoizolante și instalația de abur neutralizează inconvenientele de sezon. Cu grija cuvenită se toarnă betoanele și la hala fabricii de cerneluri (axele 27— 36), unde o bună parte din utilajele tehnologice au și fost montate. Aproape că nu există meserie cu specific de construcții, care să nu-și găsească aici timp de activitate. Aceasta dovedește că stadiile obiectivelor atacate sunt din cele mai variate. Cînd nici nu te aștepți, îi întîlnești pe dulgherii lui Vasile Damian, pe montorii lui Vasile Ferdelen, pe instalatorii lui George Feyeș. în vreme ce la „lacuri și vopsele" Se montează utilajele, în corpul de deservire al uzinei de medicamente se dă ultima mină de vopsea, la ramura D a corpului de condiționare se pregătește front de lucru montorilor, iar la ramura F se efectuează operații de „închideri”. Prin uriașa hală monobloc a fabricii de articole de sticlă, automacaralele poartă în cioc elementele prefabricate care îi vor da dimensiuni spațiale. Începutul de an a adus pe șantier optimism și hotărîrea de a drămui timpul. Și noile obiective din cartierul Dudești-Cioplea încep să-și facă loc pe harta industrială a orașului București. CÎMPEANU înființarea Ministerului de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării Printr-un decret al Consiliului de Stat, aprobat prin lege de către Marea Adunare Națională, a fost înființat Ministerul de Construcții pentru Industria Chimică și Rafinării. Noul minister are sarcina realizării politicii statului în ramura construcțiilor pentru industria chirilică și prelucrarea țițeiului. în funcția de ministru al construcțiilor pentru industria chimică și rafinării a fost numit tovarășul Matei Ghigiu. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! GAZETĂ EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURĂ ȘI SISTEMATIZARE ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Costul abonamentului: 3 luni — 3,25 lei, 6 luni — 6,50 lei, un an — 13 lei. Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, raionul V. I. Lenin Telefon: 15.19.21 - 15.10.92 Anul se vestește bun și bogat. Primele zile din 1967 au marcat pe șantiere, în fabricile de materiale de construcții, în institutele de proiectări primele succese izvorîte din hotărîrea și încrederea cu care oamenii muncii au pășit la realizarea sarcinilor de plan. Al doilea an al cincinalului trebuie sa aducă nu numai creșterea cantitativă a producției, ci, în primul rînd, ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității economice, în fiecare întreprindere și în întreaga ramură. Obiectivele centrale ale planului economic pe 1967, subliniate în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., orientează și amplifică inițiativa și capacitatea creatoare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor. Cu prilejul adunărilor ce au loc în aceste zile la trusturi, întreprinderi, grupuri de șantiere, în fabrici și institute, pentru dezbaterea sarcinilor de plan, se fac valoroase propuneri privind valorificarea rezervelor interne ale producției, ridicarea nivelului ei tehnic, sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității lucrărilor și produselor. Totul este privit prin prisma îndeplinirii riguroase a planului de investiții pe 1967, care are un rol hotărîtor în dezvoltarea economică prevăzută în cincinal. Pe baza acestor propuneri, a analizei posibilităților existente, colectivele de muncă își iau însuflețite angajamente în întrecerea socialistă, privind realizarea exemplară, la toți indicatorii, a planului anual. în viitorul număr al gazetei vom publica angajamentele luate de colectivele unor întreprinderi din sectoarele noastre. ANUL II AL CINCINALULUI TREPTE NOI transpune în fapte hotărîrea Conferinței regionale de partid Suceava, realizînd în acest trimestru cel puțin 20-25% din valoarea planului anual. Pentru aceasta, trebuie create de către beneficiari condiții de execuție adecvate. Predarea documentațiilor nu înseamnă totul ; pentru deschiderea finanțărilor mai este necesară obținerea autorizațiilor de construcție și a listelor de titluri. Activitatea serviciilor din trust este orientată spre asigurarea aprovizionării cu materiale, organizarea șantierelor, pentru a putea fi atacate încă din luna ianuarie o serie de obiective noi ca : rețele de apă și canal în ansamblurile de locuințe, dispensare veterinare, blocuri de locuințe, lucrări de reparații capitale ș.a. O atenție deosebită va trebui acordată angajării subantreprizelor, reglementării aprovizionării cu tîmplărie de la un singur furnizor, dotării atelierelor de instalații cu scule corespunzătoare, completării personalului tehnic. ing. MIRCEA SOARE din T.R.C.-Suceava Primele obiective, mai demult conturate pe planșetele proiectanților de la IPROMET, au și început să fie transpuse în mărime naturală pe șantierele Combinatului siderurgic din Reșița. în cadrul lucrărilor de dezvoltare, constructorii de la I.C.MM.R. au atacat sculăria, laboratorul central ș.a. și lucrează intens la extinderea halei oțelăriei (vezi fotografia). „Startul",de pe platforma succeselor Colectivul întreprinderii de prefabricate din Galați și-a îndeplinit cu o lună mai devreme planul producției globale pe anul 1966, realizînd peste prevederi: 3166 mc panouri de fațadă, 6900 mc plăci autoclavizate, 2560 mc spalieri; s-au înregistrat, de asemenea, 2,5 milioane de lei economii la prețul de cost. „Startul" în anul 1967 — după cum ne-a relatat ing. Virgil Gruțiu, directorul întreprinderii — a fost temeinic pregătit. Planul de producție a fost din timp nominalizat pe întregul an, iar desfacerea produselor este de pe acum asigurată în proporție de 90 la sută. Măsurile pregătitoare permit ca turnarea betoanelor să se poată efectua la două linii tehnologice (pe piste descoperite) la o temperatură de —10 °. în colaborare cu proiectanții, cadrele tehnice din întreprindere au îmbogățit gama finisajelor (folosind plăcuțe ceramice și piatră de rîu) la panourile de fațadă destinate microraionului Țiglina III din Galați. (ȘT. BARBALATA, corespondent). Trustul regional de construcții Crișana a predat pină la 20 decembrie întreaga suprafață locuibilă planificată pe 1966. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția și lucrătorii de la D.S.A.P.C., care au reușit ca la finele anului 1965 să asigure documentațiile in proporții mult mai mari decît in alți ani , pentru sfatul popular regional — 95%, pentru alți beneficiari — 46%, iar pe total — 82% din valoarea lucrărilor prevăzute pe 1966. Anul de proiectare 1966 a fost pentru noi foarte instructiv și plin de învățăminte. Deși n-au fost eliminate toate greutățile și lipsurile, am reușit să înregistrăm pași înainte. S-a îmbunătățit calitatea proiectelor, s-au abordat proiecte complexe (spital, hoteluri, complexe balneare etc.), iar la 31 decembrie proporția documentațiilor predate reprezenta 97% pentru sfatul popular regional, 75% pentru alți beneficiari, iar pe total — 92%menționez că față de 1966, volumul de investiții al S.P.R. crește cu aproape 20 milioane de lei). Obținerea acestui rezultat nu este intîmplătoare. Corelarea precisă a planului de proiectare cu cel de execuție a avut efecte binefăcătoare , fiind tot timpul la curent cu modificările din planul T.B.C., nu s-au mai irosit ore pentru proiecte neactuale, ședințele de lucru comune au suplinit foarte operativ complicatele forme de informare din trecut. în condiții organizatorice mai bune, întreaga activitate a D.S.A.P.C. a putut să fie mai bine planificată. In cursul anului 1966 n-am mai cunoscut acele supărătoare etape de virf de la sfîrșiturile de trimestru ; eforturile, deși sporite, au fost mai bine dozate. Acum, la început de an, recunoaștem deschis că mai suntem încă deficitari la capitolele calitate, plastică, și că va trebui să ținem un contact mai strîns cu șantierele. arh. Carol ORBAN din D.S.A.P.C..Crișana 92^° din documentații, predate LA TRUSTUL nr. 1 CONSTRUCȚII - MONTAJ DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN Trustul nr. 1 construcții-montaj din București, al Ministerului Industriei Construcțiilor, a încheiat anul 1960 cu un bogat bilanț de succese. Pașii hotărîți făcuți pe linia îmbunătățirii organizării producției, creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost asigură baze trainice înfăptuirii noilor sarcini. Adunarea de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1967 a constituit un bun prilej de a descoperi și pune în valoare rezervele interne, capabile să ridice activitatea șantierelor pe o treaptă superioară, în acest an — a arătat ing. N. Tucman, directorul general al trustului — unitatea noastră are de realizat un volum sporit de lucrări, în condiții tehnico-economice superioare celor din 1966. Avem de pus în funcțiune capacități noi de producție la uzina de sîrmă și produse din sîrmă și la fabrica de zahăr de la Buzău, la Combinatul de cauciuc Jilava-București, în complexul industrial Militari-București, la fabrica de mobilă din Constanța etc., în timp ce la Oltenița, Slobozia, București și Buzău vom ataca noi obiective înscrise în planul de dezvoltare economică a țării. Participanții la adunare — lucrători din centrala trustului, cadre de bază de la grupurile de șantiere, secretari ai organizațiilor de partid, activiști de sindicat — și-au exprimat hotărîrea de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor; în cuvîntul lor, ei au subliniat importanța indicațiilor partidului privind judicioasa eșalonare a lucrărilor pe tot cursul anului, respectarea termenelor de punere în funcțiune, îmbunătățirea activității economice. Ing. Mircea Voiosu a subliniat, îndeosebi, necesitatea mecanizării lucrărilor cu volum mare de manoperă . ing. Simon Cohen a propus studierea posibilităților de simplificare a decontării lucrărilor de organizare. Constantin Chitic — extinderea planificării lucrărilor după metoda drumului critic, ing. Rudolf Manolescu — studierea amănunțită și respectarea judicioasă a proiectelor de organizare a șantierelor, Alexandru Buda — întărirea disciplinei și folosirea chibzuită a timpului de lucru ș.a. Propunerile făcute, ca și pianul m.t.o. prezentat de inginerul-șef al trustului au confirmat dorința fierbinte a constructorilor de a realiza și depăși noile sarcini încredințate. Adunarea a stabilit și angajamentele trustului în întrecerea socialistă pe anul 1967. Ele se referă la scurtarea duratei de execuție a unor obiective, la reducerea consumurilor specifice de materiale, la creșterea productivității muncii. CALITATEA PREGĂTIRII CADRELOR ing. I. NEGOMIREANU director adjunct în Ministerul Industriei Construcțiilor EFICIENȚA ECONOMICA ÎN CONSTRUCȚII-MONTAJ ȘI TN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII : •1 organizarea științifică a producției și a muncii • aplicarea procedeelor de tehnică nouă • extinderea proceselor mecanizate și automatizate 9 reducerea volumului muncilor auxiliare 9 buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești 9 realizarea unor lucrări și produse superioare din punct de vedere calitativ. TOATE ACESTE OBIECTIVE, SUBLINIATE DE RECENTA PLENARĂ A C.C. AL P.C.R., NU POT FI ATINSE FARA RIDICAREA NIVELULUI CALITATIV AL PREGĂTIRII CADRELOR DE MUNCITORI CALIFICAȚI SI MAIȘTRI. Bilanțul anului 1966 în unitățile de învățămînt profesional și tehnic ale Ministerului Industriei Construcțiilor arată că orientarea mai concretă a activității în școli a dus — cum era firesc — și la obținerea unor rezultate mai bune în desfășurarea procesului instructiv-educativ. Astfel, colectivele de la grupurile școlare din București (al Trustului nr. 1 construcții-montaj) și Sibiu (al Trustului nr. 5), de la școala profesională a Fabricii de geamuri din Scăeni, au acordat o mai mare atenție ridicării continue a nivelului învățămîntului teoretic și practic, atît prin măsurile luate în cadrul școlilor, cît și prin propunerile făcute pentru îmbunătățirea documentelor de conținut (planuri de învățămînt, programe școlare etc.). In acest domeniu se impune, totuși, luarea în continuare a unor măsuri care să garanteze îmbunătățiri din punct de vedere calitativ. Voi insista numai asupra cîtorva aspecte din activitatea de pregătire a cadrelor de muncitori și maiștri, care trebuie sâ stea în centrul atenției conducerii școlilor, cadrelor didactice și a cadrelor din întreprinderile unde se desfășoară instruirea practică în producție. Fără să fie neglijată pregătirea teoretică de cultură generală și de specialitate, BAZA PREGĂTIRII VIITORILOR MUNCITORI ȘI MAIȘTRI TREBUIE SĂ O CONSTITUIE INSTRUIREA PRACTICĂ. Cunoașterea aprofundată, încă din timpul școlarizării, a fenomenelor complexe ce apar în producție este o sarcină de mare răspundere, care trebuie înțeleasă de toți cei care concură ]n pregătirea cadrelor, în procesul de învățămînt se mai constată deficiențe la instruirea practică, atît în atelierele-școală, cît în producție. Printre cauzele lor princicipale se numără insuficienta preocupare a conducerilor școlilor pentru îndrumarea și controlul maiștrilor de atelier, neurmărirea ridicării continue și sistematice a nivelului metodicodidactic al acestora. La unele școli, numărul asistentelor efectuate de conducătorii școlilor la orele de instruire practică este încă redus. O altă cauză este insuficienta colaborare între clasă și atelier, respectiv între profesorii care predau materiile de specialitate (îndeosebi tehnologia meseriei) și maiștrii de atelier. Cînd cunoștințele asimilate de elevi cursurile teoretice nu sunt perfect sinlncronizate cu cele de la instruirea practică, se pot naște confuzii, multe noțiuni pot să pară abstracte, întrucât maistrul nu totdeauna poate explica destul de competent anumite fenomene pe care elevii ar trebui să le cunoască de la cursurile de specialitate. în acest sens, este necesar ca în viitor să se urmărească mai insistent graficele de interasistențe între profesori. Lipsa unei game suficiente de materiale pentru dotarea atelierelorșcoală poate avea și ea consecințe nefavorabile în instruirea elevilor. Cu toate că dispunem de fondurile necesare, problema procurării de materiale nu este abordată cu destul curaj de către toate școlile. Unii conducători de școli se feresc să „irosească“ materialele. Iată o înțelegere greșită a economiei! Desigur, nu trebuie încurajată risipa. Ar fi rău și din punct de vedere educativ, însă trebuie să se știe că fără să greșească, fara să strice o anumită cantitate de materiale, un elev nu poate învăța meserie. Iar dacă nu învață bine meseria, consecințele în producție vor fi mult mai nefavorabile; în aceeași ordine de idei, este necesar să se acorde o atenție deosebită calității materialelor ce se folosesc la instruirea practică. Nu este admis sub nici un motiv să se folosească materiale provenite din deșeuri, demolări etc., dacă nu îndeplinesc cele mai bune condiții de calitate. EXIGENȚA VIITORILOR MUNCITORI PE ȘANTIERE ȘI ÎN FABRICI VA FI INFLUENȚATĂ ÎN MOD DIRECT DE PRIMELE LOR CONTACTE CU MESERIA. De aceea, în alegerea materialelor trebuie manifestată o grijă care, în concepția unora, ar apărea chiar exagerată.De exemplu, pentru executarea zidăriilor în atelierele-școală este indicată folosirea cărămizii de șamot; calitățile ei vor determina o execuție ireproșabila, pe care elevii vor urmări s-o realizeze și pe șantiere, cînd vor lucra cu cărămidă obișnuită). Deprinderile elevilor pot fi influențate nefavorabil și de slaba organizare a atelierelor-școală, acolo unde condițiile de lucru, modul de depozitare a materialelor, calitatea sculelor și dispozitivelor de lucru, etc. nu sunt la nivelul cerințelor de ordin didactic. In instruirea practică a elevilor din (Continuare in pag. a 2-a) ★ ANCHETA NOASTRĂ Perspective mai bune pentru o aprovizionare ritmică Planul de investiții pe 1967 iidică răspunderi deosebite în fața tuturor factorilor ce contribuie la realizarea lui. Neajunsurile întîmpinate anul trecut în activitatea de construcții-montaj trebuie din vreme preîntîmpinate, iar asigurarea condițiilor nnco-materiale privită tehcu cea mai mare atenție. In legătură cu perspectivele aprovizionării ritmice a șantierelor cu oțelbeton, elemente prefabricate și materiale de zidărie, redacția gazetei noastre a organizat o anchetă. Și-au spus părerea conducătorii direcțiilor generale de resort din Ministerul Industriei Metalurgice Ministerul Industriei Conistrucțiilor. Citiți ancheta în pag. a 3-a