Constructorul, octombrie 1968 (Anul 20, nr. 40-43)

1968-10-19 / nr. 42

Poate veni iarna ?? Calendarul anului 1968 își scutură insistent filele ; zilele sunt tot mai scurte, iar nopțile tot mai reci. Brumă, frunze uscate, ploi, iar pe coamele alpine — cea dinții zăpadă. Iarna își anun­ță din nou vizita. Cum îi va găsi pe constructori ? Cum va găsi șantierele ? S-au tras toate con­cluziile din iernile trecute, ca lipsurile și greutățile, anevoie bi­ruite, să nu se mai repete ? Răspunsurile la aceste între­bări le-am căutat cu prilejul rai­­dului-anchetă întreprins, pe cîteva șantiere de construcții, cu ajutorul corespondenților noștri volun­tari CRAIOVA întreprinderea de construcții spe­ciale industriale și montaj , planul de măsuri prevede închiderea cu plăci de stufit a stațiilor de betoane din baza de producție, executarea unei instalații de apă caldă pentru încălzirea agregatelor și prepararea betoanelor concomitent se urmă­rește pregătirea fronturilor de lucru. Stația de transformatori mari, labo­ratorul de înaltă tensiune și mare putere și Hala mecanic-șef din ca­drul lucrărilor de dezvoltare a uzi­nei „Electroputere" vor fi închise ,­­încălzirea provizorie va fi realizată cu sobe. Se impun însă accelerarea ritmului de lucru, procurarea de ur­gență a materialelor și prefabricate­lor ce lipsesc încă pe șantier. Stu­diile fizice de la hala principală de prefabricație și grupul social ale Uzinei de reparat locomotive Diesel și locomotive electrice permit con­tinuarea execuției pe timp friguros, încălzirea a fost prevăzută­­n solu­ție provizorie, cu sobe; realizarea soluției definitive a fost împiedicată de lipsa unor materiale necesare ra­cordului termic (2 km­­ de conductă metalică 0 377 mm și 30 tone de vată minerală pentru izolație) și a utila­jelor necesare punctului termic (re­gulator de temperatură, diafragme etc.) care n-au putut fi procurate la timp, deoarece documentația de execuție a sosit abia în luna iulie. S-au prevăzut, de asemenea, execu­tarea drumului exterior din partea de est (3,5 km) în soluție definitivă (inclusiv pavajele la pasaje în su­prafață), racordarea căilor ferate la triaj, întreprinderea de construcții căi ferate, dintre obiectivele la care stadiile fizice permit continuarea execuției pe timp friguros mențio­năm : clădirea post control dispecer, revizia de vagoane, atelierele de zonă — toate, din Craiova. Lucră­rile la stația de mărfuri și coletărie sînt mult rămase în urmă din cauza nedevierii de pe amplasament a unor linii de înaltă tensiune, iar conti­nuarea execuției lor în perioada de iarnă va fi stînjenită, neputîndu-se efectua decit montarea stîlpilor și fermelor. La liniile ferate, lucrul va continua în funcție de condițiile at­mosferice. Trustul de construcții locale: in cadrul bazei de producție de la Cer­­nele, stația de betoane, depozitele de ciment și de var vor fi puse la punct și se va construi un șopron pentru confecționarea centralizată a armăturilor. Dintre subunitățile de execuție, nu toate acordă în­să aten­ția cuvenită pregătirilor. Exemple negative în această privință oferă Grupul nr. 2­ Craiova, șantierele de (Continuare în pag. a 3-a) Raid-anchetă Anu­l XX simbolá 19 activi&m 4 pagini 25 bara Redacția și ad­­ministrația : Bucu­rești 46, str. Gră­dina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21 — 15.10.92 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Gazeta editată ét Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Ritm nesatisfăcător­­ în construcția ■> de locuințe Cifrele din hartă reprezintă (în #/o) proporția în care au fost realizate, în primele trei trimes­tre din 1968, sarcinile anuale de dare în folosință a suprafeței lo­cuibile din planul consiliilor populare județene. Nu sunt cu­prinse aici locuințele executate­­ caare nu îndeplinesc condițiile le­gale de recepție, cele replanifi­­cate din anul trecut, precum și cele realizate în afara planului. Dacă totalul (49,3%) este nesa­tisfăcător, situația din unele ju­dețe este de-a dreptul îngrijoră­toare. Într-o serie de cazuri se constată clar consecințele goanei constructorilor după realizări va­lorice : în județul Ialomița, unde s-au executat două treimi din planul valoric anual, au fost date in folosință 140­ de­­ aparta­­mente... restanță, dar nici unul din cele prevăzute pe 1968. Con­structorii de locuințe din județul Vaslui vor raporta zilele acestea consumarea în întregime a fon­durilor de investiții alocate pe întregul an, dar la rubrica „dat în folosință“ se înscriu doar cu 32,4 °/s. Decalaje importante în­tre realizările valorice și preda­rea locuințelor se înregistrează și in județele Argeș, Botoșani, Buzău, Galați, Harghita, Suceava ș.a. Dacă aici se poate presu­pune că perioada ce mai rămîne pînă la sfîrșitul anului va aduce un anumit echilibru în sens­ po­zitiv între cei doi indicatori, în schimb în județele unde în 9 luni nu s-au executat lucrări nici pentru jumătate din valoa­rea planificată pe acest an (Bis­­trița-Năsăud 28,3%‘, Vrancea 38,9 °/o, Sălaj 41,3 °/o) e greu de imaginat o redresare spectacu­loasă. în ce măsură situația se datorește întîrzierii cu care be­neficiarul și-a pregătit investi­țiile, sau slabei preocupări a trusturilor executante, care-și au reședința în alte județe, ră­mîne să aprecieze consiliile popu­lare respective. Trimestrul IV este deosebit de dificil nu numai în județele unde se concentrează cele mai mari suprafețe locuibile de pre­dat (Argeș — 56 600 mp, Galați — 52 700 mp, Cluj — 38 900 mp, municipiul București — 209 200 mp), ci pentru toți executanții locuințelor din planul consiliilor populare; pînă la 31 decembrie, ei trebuie ca în fiecare zi de lu­cru să execute în ansamblu o producție de peste zece milioane de lei, să dea în folosință peste 320 de apartamente ! Dacă stai să te gîndești bine, u­­nui șantier care abia a împlinit o lună de zile nu i se poate pre­tinde cine știe ce. Și totuși, efor­turile celor circa 150 de construc­tori din subordinea maistrului Cris­­tea Verone n-au rămas fără rezul­tate. Fabrica de confecții și apara­­taje pentru instalații de la Alexan­dria este pe celle de a trece peste cotele însemnate cu minus. Mai bine de jumătate din paharele ce vor susține scheletul de rezistență al halei de fabricație au fost tur- Oamenii SG Gi GSCLii*G €>$ nate; gata­s săpăturile la pavilio­nul administrativ. Se lucrează la căi ferate și drumuri, la rețeaua de canalizare și depozitul de cheres­tea, se pregătește preturnarea stîl­pilor. Organizarea este în fașă, și avansează încet de tot. In aceste condiții, munca este extrem de anevoioasă. Șeful de lot încearcă, totuși, un sentiment de satisfacție că lucrul progresează, că se între­vede o substanțială depășire a sar­cinilor de plan pe 1968. Iată însă că satisfacția aceasta n-o împărtășește și dirigintele de șantier.. Inginerul Ștefan Mihălă­­chioiu găsește mereu motive să-i do­jenească pe constructori. O face pe un ton aspru. Descoperă defi­ciențe pe care, atunci când el în­suși lucra în execuție, nu totdea­una le sesiza. („M-a criticat o dată zdravăn „Constructorul“, pentru calitatea proastă a lucrărilor. Am învățat lecția...“) Se pare că de pe margine se vede mai bine... Apa freatică, folosită la­­ prepararea be­toanelor, este murdară și, în plus, are o compoziție agresivă. Nu co­respund exigențelor dozarea, com­pactarea, calitatea agregatelor . In mină cu popularul manual elemen­tar al lui l’Hermite, se face aluzie la responsabilitate, la miliția eco­nomică. Rechizitoriul este necruță­tor. Maistrul Cristea Verone în­cearcă să explice, să demonstreze, și vine greu. Nu găsește contram­­­gumente. Se simte umilit, fiind­­că-i un meseriaș priceput, cu ex­periență, fiindcă e proaspăt venit de la un mare șantier al M.C.I.C.R. — voia să nu se facă de rîs la a­­ceastă lucrare ale cărei prime gre­utăți îi apasă pe umeri, pînă cind­ va fi numit un șef de lot care să preia de-a gata ce s-a făcut cu a­­tîtea zbateri. Strînge din dinți, se înfurie. La centrala I.C.M. nr. 8 — Bucu­rești se știe însă că lucrările de la Alexandria merg bine. Pe teren, tot maistrul Vero­na se frămîntă, își bate capul că n-are cu ce des­cărca tuburile so­site în gară; cas­telul de apă este asamblat și izo­lat, dar lipsește utilajul care să-l ridice; stația de betoane abia se încropește, și pî­nă atunci betonul B 150 se prepară manual, cu lopeți și cu o greblă la două echipe, do­tarea făcindu-se cu roaba. Curen­tul este furnizat de un grup­ elec­trogen ; pe la marginea șantierului trece o linie electrică, există și transformator, dar întreprinderea n-a trimis o echipă care să-l mon­teze. Toate acestea nu fac o firmă bună unei investiții și unei uni­tăți de execuție a Ministerului In­dustriei Construcțiilor. Numai că unii consideră că „firma“ o fac doar raporturile valorice, indiferent de condițiile în care se realizează planul. Așa că... La 24 septembrie, în jurnalul de bord al investiției ing. Valeria Cornoiu, șeful șantie­­rului de care ține acest lot, nota: „față de deficiențele semnalate, s-au luat măsuri“ ! ? La 27 septembrie a vizitat lucrările și ing. Grigore Georgescu, inginer-șef la I.C.M. nr. 8, au venit și reprezentanții D.S.C. din M.I.G. Toți vin și pleacă mulțumiți. La Alexandria, constructorii se descurcă... Adrian CÂMPEANU Ceea ce n-a distrus timpul „Timpul știe să distrugă toate. Doar un singur lucru îl păstrează : gloria celor vii și vrednicia celor dispăruți...“ Această inscripție de pe o piatră fu­nerară din Tomisul de acum optspre­zece veacuri ar putea servi ca motto cronicii migăloaselor lucrări de restau­rare a unuia din cele mai remarcabile vestigii ale civilizației romane pe teri­toriul țării noastre — edificiul cu mo­zaic de la Constanța. Timpul necruță­tor a îngropat sub un strat grosi de moloz și pămint, la un mare cutre­mur, construcțiile din agora — centrul comercial al orașului de pe vremea împăratului Constantin cel Mare , a stupat galeria ce tăia istmul la două­a zeci de metri adincime sub actuala piață Ovidiu. Pe acest loc, unde acum opt decenii trenurile aduceau in gara Thetis vilegiaturiștii pentru băile de la Mamaia și de la Viile Noi, săpătu­rile la fundația unui bloc au scos la iveală, în 1959, un cîmp de mozaic din pietricele colorate... Astăzi, o construcție modernă din beton, metal și sticlă adăpostește cei 700 metri pătrați­­ ce s-au păstrat — &**la o treime din și­praf­ață originală a mozaicului. Se află aici ''tribuna din blocuri de calcar placate cu marmură albă, de pe care oratorii vorbeau mul­­­țimii adunate pe terasă ; nișa în care, dată cu­­ cîrmuitorii imperiului, se schimbau și statuile lor. Dedesubt, au fost refăcute — pe temeliile originale și în parte cu materialele originale — încăperile boltite in care se depozi­tau mărfurile. Un mic colectiv de la Direcția mo­numentelor istorice, condus de ing. Alexandru Panait, completează acum lucrările de restaurare a edificiului. în fotografie , o parte din bolțile re­construite. I IIII II­­I i­n­cearcă să expl­ ­ucia I­rena, proiectantă la D.S.A.P.C.-Mureș jy •vrv.tii; Pe unul din șantierele întreprinderii de montaje­ București a M.C.I.C.R. , montarea unui rezervor sferic de mare capacitate Măsuri pentru îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale Printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniștri în cadrul Comitetului de Stat al Planificării a luat ființă, cu data de 1 octombrie a.c.. Departamentul aprovizionării tehnico-materiale, cu sarcina de a asigura coordonarea, îndrumarea și controlul acestei activități. Totodată au fost înființate, în muni­cipiul București și în orașele reședință ale fostelor regiuni administrative, întreprinderi teritoriale de aprovizionare, care vor realiza aprovizionarea or­ganizațiilor socialiste din raza lor de activitate (indiferent de subordonarea acestora), cu produse de uz general, necesare in cantități nevagonabile. Oficiile de aprovizionare și desfacere ale Capitalei, ale consiliilor populare județene și cele din Timi­șoara și Brașov ale Ministerului Comerțului Inte­rior au fost desființate. Numeroase clădiri social-culturale, in­dustriale, adminis­trative, comerciale înălțate în­ ultimul deceniu poartă am­prenta muncii mon­­torilor de placaje de la întreprinderea „Marmura"-București și își desfășoară în prezent activitatea la 55 de loturi, iar pînă la sfîrșitul anului vor mai fi solicitați­­­ la încă 15 lucrări. Mitică Buturugă este conducătorul brigăzii care a exe­cutat lucrările or­namentale de la noi­le studiouri de tele­viziune din Capitală, ji, iar în prezent fini­sează clădirea sediu­lui Ministerului In­­du­striei Chimice. A­­­­ceastă brigadă rea­lizează adevărate o­­pere de artă în pia­tră și marmură s ca­ Pe agenda comitetului de direcție 0 TEMATICĂ BOGATĂ: COIUPE DE MI­AICĂ ȘI DE TRAI 4 HECTARE DE ARTĂ IN PIATRĂ pitele, panouri de­corative de pardo­seli, ancadramente pentru uși și feres­­tre. Alte brigăzi, con­duse de Eugen Ma­­ciuc, Constantin Ciu­­per, Dumitru Vasi­­lescu, se pot mîndri cu finisajele execu­tate la complexele hoteliere de pe lito­ral. Din montorilor realizările de la ,,Marmura“—produi­*­rești mai spicuim lu­crările de la hotelu­rile turistice din Tul­­cea, Iași, Piatra Neamț ș.a., de la spi­talele din Constanța și Slobozia, de la A­­cademia de studii economice-București; în curînd va începe etapa a doua la cen­trul de televiziune. Ing. Gabriel Nagy, șeful șantierului de montaj, ne-a prezen­tat cifre semnifica­tive despre creșterea volumului de lucrări ornamentale. Anul trecut, valoarea lu­crărilor executate a crescut cu 10%, față de 1966, iar în acest an suma prevăzută se ridică la peste 23 milioane de lei. In 9 luni, cele 16 brigăzi ale șantierului au executat patru hec­tare de placaje și pardoseli, precum și doi kilometri de trepte, însumînd 77%­ din planul valo­ric pe acest an. (M. N.). Pe agenda comitetului de direcție de la Fabrica de ciment din Turda, alături de problemele legate de per­fecționarea activității de producție figurează și puncte care privesc condițiile de muncă și de trai ale celor aproape 2700 de salariați. Organul colectiv de conducere dă dovadă de simț de răspundere și operativitate în rezolvarea lor. Zoltán Szabó, organizatorul gru­pei sindicale nr. 1 de la secția mori de ciment, ne relatează : „Cu spri­jinul tovarășilor Traian Șchiopu, re­prezentant al salariaților în comite­tul de direcție, și Vladimir Rusu, membru în biroul comitetului, s-a realizat reamenajarea grupului so­cial. De asemenea, de curînd a fost îndeplinit un deziderat al muncito­rilor din secție : o mică încăpere a fost special amenajată pentru păs­trarea antidoturilor". Dezvoltarea fabricii a creat noi cerințe de cazare. Problema a fost ridicată cu tărie, în comitetul de direcție, de către președintele comi­tetului sindicatului, Tuliu Marc , împreună cu directorul fabricii, ing. C. Herzl, a făcut demersuri stărui- M. NEGREANU "(Continuare în pag. a 3-a) / PENTRU UTILIZAREA OPTIMA A POTENȚIALULUI TEHNIC ȘI UMAN AL ȘANTIERELOR ing. Mircea GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Extinderea acțiuni de organizare științifică a producției și a muncii în ramura de construcții-montaj a confirmat o dată mai mult — prin rezultatele practice înregistrate pînă acum, prin bogatele perspective pe care le deschide — justețea și ne­cesitatea măsurilor stabilite de Con­ferința Națională a P.C.R. pentru perfecționarea activității și creșterea eficienței sale în toate sectoarele economiei naționale. Această acțiu­ne a deschis un cîmp larg de afir­mare a capacității și inițiativei ca­drelor, a antrenat, la studierea și rezolvarea unor probleme esențiale pentru progresul tehnic și economic rapid al producției de construcții, noile organe colective de conducere a întreprinderilor — comitetele de direcție, un număr mare de specia­liști, de oameni ai muncii din ra­mura noastră. O confirmare convingătoare a pro­greselor înregistrate pînă în pre­zent, precum și a celor mult mai ample ce se întrevăd a adus-o schimbul de experiență care a sintetizat unele rezul­tate valoroase obținute în organi­zarea pe baze științifice a produc­ției și a muncii în proiectarea și execuția locuințelor, construcțiilor social-culturale și lucrărilor edilitare din Capitală. Materialele prezentate, vizitele la șantiere și exemplifică­rile practice, părerile exprimate și experiența împărtășită reciproc de către participanții la dezbateri au lămurit o serie de probleme intere­sante care îmbogățesc cîmpul de ac­țiune, viziunea cadrelor tehnico-eco­­nomice și sindicale, a colectivelor de muncă din șantiere în privința mă­surilor ce trebuie luate în continuare pentru perfecționarea organizării producției și a muncii în construcții, permițînd totodată să se tragă unele concluzii privind orientarea studiilor și analizelor ce se întreprind. Con­sider că este indicat și necesar ca asemenea întîlniri să fie organi­zate și în unitățile de bază, pen­tru a prilejui exprimarea unor opi­nii și propuneri, în legătură cu re­zolvarea problemelor specifice pe care le ridică organizarea științifică la fiecare loc de muncă. In această vastă acțiune se ridică, fără îndoială, probleme tot mai mul­tiple, unele chiar grele. Ele nu vor putea fi rezolvate de către un grup restrîns de oameni, sau numai de la centru. La soluționarea lor, la studie­rea și aplicarea măsurilor ce trebuie înfăptuite in această direcție este ne­cesar să fie antrenate și să-și aduca aportul masele largi de oameni ai muncii de pe șantierele de construc­ții. în această privință, comitetele sindicatelor au datoria să desfă­șoare o activitate susținută. Totodată, ținînd seama de speci­ficul activității de construcții-mon­­taj, se impune tot mai mult ca la rezolvarea problemelor de orga­nizare superioară a producției și a­ muncii să-și aducă contribuția toți factorii care au răspunderi în rea­lizarea construcțiilor : titulari de in­vestiții, proiectanți, executanți — prin a căror colaborare se pot asi­gura condiții pentru desfășurarea ritmică și continuă a lucrărilor pe șantiere. Este foarte important să se îmbunătățească această colaborare, deoarece practica a dovedit că or­ganizarea judicioasă a conducerii și execuției lucrărilor de construcții de­termină nemijlocit obținerea unor rezultate economice valoroase, une­ori de-a dreptul spectaculoase. Unii văd rezolvarea problemelor organizării științifice a producției și a muncii numai în utilizarea mași­nilor electronice de calcul, a su­pravegherii cu ajutorul televiziunii sau a altor asemenea mijloace costisitoare. Desigur, acolo va tre­bui să ajungem. In prezent însă, ținînd seama de situația existentă pe șantierele noastre, preocupările trebuie îndreptate în primul rînd spre perfecționarea organizării pro­ducției cu mijloacele pe care le avem. Experiența multor șantiere dovedește că acolo unde a existat o preocupare constantă pe această linie, s-a reușit să se obțină, în ter­mene scurte, efecte economice deo­sebite; în acest sens, sînt edifica­toare rezultatele șantierului experi­mental din parcul Rahova al D.G.C.M.­București, unde, prin asi­gurarea unor condiții optime de or­ganizare, aprovizionare și asistență tehnică, s-a reușit să se atingă o productivitate cu peste 15%, mai mare decât media realizată de cele­lalte șantiere. O rezervă importantă pentru creș­terea productivității muncii tn actua­lele condiții de dotare a șantierelor, rezervă care poate fi valorificată printr-o mai bună organizare a lu­crărilor, o constituie folosirea inte­grală și productivă a timpului de lucru. Analizele întreprinse de Bi­roul executiv al Comitetului Uniunii la diferite locuri de muncă duc la concluzia că in acest domeniu mai sînt încă multe de făcut. După cum (Din cuvîntul rostit în în­cheierea schimbului de expe­riență organizat la 4—5 octom­brie a.c., în București, pe tema­­ organizării științifice a pro­ducției și a muncii la execu­tarea construcțiilor de locuin­țe și social-culturale) • O dată cu schimbarea mersului de tren s-a dat in folosință noul complex feroviar Baia Mare, care se încadrează in planul de sistematizare a orașului. Lucrările au fost execu­tate de șantierul nr. 43 al întreprin­derii de construcții căi ferate-Cluj. (ing. C. OPRIȘIU, corespondent) • In centrul orașului Craiova, con­structorii­ de la întreprinderea „Tele­­construcția“-București înalță noua clădire a centralei telefonice mate (P+4), care urmează să auto­fie predată la sfîrșitul acestui an. Lu­crările fiind în avans față de grafic, se întrevede perspectiva scurtării duratei de execuție planificate. (B. TRUȘCULESCU, corespondent) • Orașele Tîrgoviște, Pucioasa și Filipești din județul Dîmbovița au primit în luna septembrie încă 102 apartamente, executate de T.C.L.­­Ploiești; la liceul din Băleni-Romani au fost predate 8 săli de clasă. (I. NICOLAESCU, corespondent) • în zona Industrială Cernele a orașului Craiova, I.S.C.M. din locali­tate a atacat lucrările unei stații de întreținere și exploatare a utilaj­elor­­investiție a Direcției teritoriale de gospodărire a apelor. (GH. TECU­­LESCU, corespondent) (Continuare în pag. 3-a) Construcția viaduc­tului cu o lungime de peste 1000 m, ce va lega Combinatul siderurgic de pe pla­toul Smîrdan cu o­­rașul Galați, se des­fășoară intr-un ritm din ce în ce mai sus­ținut, stadiul fizic fiind in avans față de cel planificat. După ce s-au plantat 1653 de piloți tip Franky, pe cele 3551 de armătură meta­lică a radierelor s-au turnat 14 800 mc de beton. De asemenea, la elevație s-au mai consumat 35 000 mc, rămînînd să mai fie încă turnați peste 1500 mc de Lucrările spre beton, care colectivul șantieru­lui, aparținind între­prinderii de construc­ții speciale pentru transpo­rturi, își în­dreaptă acum toată atenția sunt cele de turnare a tronsoane­lor prefabricate (rea­lizate în proporție de peste 35 la sută) și de monolitizare (execu­tate pînă acum la pi­lele 2, 7, 8 și 13). In prezent, echipa lui Ion Păduraru a în­ceput, la pila 13, montarea la înălți­me, fără eșafodaj, a tronsoanelor. După ce ele sunt ridicate, lan­sate în poziție defi­nitivă și provizoriu, asamblate are loc operația de postten­­sionare. Acest proce­deu modern, folosit pentru prima oară la noi, va înlesni pu­nerea in funcțiune a viaductului in a doua jumătate a anului 1969. (Gh. MUȘAT, corespondent). Foto : ȘTEFANESCU FI. J

Next