Constructorul, mai 1969 (Anul 21, nr. 18-22)

1969-05-03 / nr. 18

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Gazeta editata de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Joi — 1 mai 1969 Anul XXI­ Nr. 18 (1008)4 pagini 25 bani SIMBOL AL FRĂȚIEI Sînt aproape opt decenii de cînd prima zi a lui florar a devenit sim­bol al idealurilor de libertate și al solidarității internaționale a celor ce muncesc, al păcii și prieteniei între popoare, simbol al frăției și unității de acțiune ale muncitorilor de pe toate meridianele globului, in aceas­tă zi, în care natura, mereu mode­lată, înfrumusețată de om, renaște tumultuos, truditorii pămîntului și-au manifestat decenii de-a-rîndul voința dîrză de a lupta pentru drepturile lor legitime, pentru zdrobirea odiosului jug al exploatării, pentru o viață mai bună, libertate și progres social. In această sărbătoare a muncii, proletariatul mondial și-a ridicat cu putere glasul, protestînd împotriva nedreptelor orînduieli statornicite de clasele avute, a înfruntat cu bărbă­ție prigoana, dînd adevărate bătălii de clasă, din care a ieșit de fiecare dată mai unit, mai călit și mai hotă­­rît în nobila sa misiune istorică de a făuri o nouă societate. Credincioasă principiilor interna­ționalismului proletar, eroica noastră clasă muncitoare s-a situat încă de la începuturile sale pe poziția con­secventă a luptei împotriva exploa­tării, manifestîndu-se ca apărătoare dîrză a libertății și progresului so­cial Sub conducerea încercatului partid al comuniștilor, ea a înfruntat represaliile sîngeroase ale regimuri­lor trecute, manifestîndu-și de fiecare 1 Mai hotărîrea de a pune capăt monstruoasei asupriri burghezo-mo­­■șierești. Acum, cînd nedreapta orînduire a fost zdrobită pentru totdeauna, cei ce muncesc de la orașe și sate de­venind stăpîni pe destinele lor, ziua de 1 Mai a căpătat semnificații noi. Ea a devenit o sărbătoare a muncii libere, a bucuriei de a trăi într-o țară liberă, țară a celor mulți, fău­ritori ai bunurilor materiale. In a­­ceastă minunată zi de primăvară, oa­menii muncii, mîndri de izbînzile do­­bîndite în marea operă de edificare a socialismului, își afirmă cu putere solidaritatea internaționalistă cu toți cei ce muncesc de pe glob, voința nestrămutată de a sta în primele rîn­­duri ale celor ce luptă pentru pace, libertate și progres social. Poporul nostru se prezintă la a­­ceastă sărbătoare cu importante rea­lizări In toate sectoarele de activi­tate, biruinți așezate pe temelia de granit a socialismului. Ele sînt rod al muncii creatoare, plină de abnegație, eroice a clasei noastre muncitoare, a țărănimii, intelectualității noi, cre­dincioasă intereselor colectivității.­ In acest decor sărbătoresc al pri­măverii, cînd peste țara întreagă se înalță marele pavoaz al sărbătorii de .1 Mai, schela și țesătură de oțel­­beton apar în mai toate imaginile. Ele au devenit un simbol al socialis­mului, al vieții noi pe care poporul și-o făurește cu migală și răbdare de bun gospodar. Sînt imagini rea­le, care ilustrează adevărata față a României socialiste. Țara întreagă este un șantier de construcții. Indus­trializarea cucerește, pas cu pas, fie­care palmă a pămîntului străbun a­­părat cu viețile de înaintași. Acolo unde cu un sfert de veac în urmă mai scormonea plugul de lemn tras de doi boi chinuiți, se înalță fabrici și uzine, combinate pentru toate ramu­rile economiei naționale. Aceasta este împletirea din oțel și beton a planurilor făurite de marele nostru arhitect, care a descătușat torente de energii și inițiative creatoare, sînt liniile directoare ale partidului. Dincolo de acest simbol, care do­mină decorul sărbătoresc, se află marea armată a constructorilor, de­numire generică ce a căpătat, la rân­­dul ei, valoare de simbol. Acest mare și încercat detașament al cla­sei muncitoare se prezintă și în a­­cest an la sărbătoarea muncii cu un frumos buchet de victorii repurtate în marea bătălie dată împotriva u­­nei ierni aspre cum rar s-a întîlnit. La Porțile de Fier pe Dunăre, în ini­ma munților pe Lotru, pe platforma chimică de la Pitești, la marele gi­gant al siderurgiei românești de la Galați, în cariera de calcar de la Lespezi, la 1400 m înălțime, și pe a­­tîtea alte sute de șantiere de pe cuprinsul țării, constructorii au lup­tat eroic cu vitregia vremii. Uneori au fost obligați să dea înapoi, dar nu s-au lăsat învinși. Acum, la săr­bătoarea de 1 Mai, vor păși cu fruntea sus, mîndri că și-au împli­nit, ca întotdeauna, datoria față de popor. Aceste minunate acte de eroism ale lucrătorilor de pe șantiere, din fabricile de materiale de construc­ții își găsesc o răsplată binemeritată în grija părintească a partidului pen­tru continua îmbunătățire a condi­țiilor lor de muncă și de trai. Pe piepturile a mii și mii de construc­tori strălucesc steluțele de fruntaș în întrecerea socialistă, medalii, ordine, însemne ale hărniciei și­­ spiritului lor inovator. Recenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri privind generalizarea expe­rimentării noului siste­m de salarizare și majorarea salariilor în întreprin­derile din industria materialelor de construcții, cu aplicabilitate de la 1 Mai, este o nouă dovadă elocventă a grijii pe care partidul și guvernul o poartă bunăstării celor ce mun­cesc. Pentru România socialistă, inde­pendentă și înfloritoare, pentru viața nouă a întregului nostru popor, pen­tru o lume liberă de amenințare, pentru colaborarea între popoare și state, pentru pace, oamenii muncii vor manifesta de 1 Mai, exprimîn­­du-și încrederea în politica înțeleaptă a partidului, în viitorul luminos al patriei. MAREA SĂRBĂTOARE A CELOR DE Mült CHS DE PRETUTIN DE 1I EREN ’69 Sectorul de construcții la viitoarea Expoziție a realizărilor economiei naționale, consacrată celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei Cu prilejul gloriosului jubileu de la­­ 23 August, la București se organizează Expoziția realizărilor economiei na­ționale , o amplă sinteză a înfăptui­rilor pe care poporul nostru le-a ob­ținut sub conducerea partidului în toate domeniile vieții politice, econo­mice, sociale și culturale, prefăcînd din temelii — într-un sfert de veac — zestrea și destinele țării, munca și viața poporului. La această importantă manifesta­re expozițională, sectorului de cons­trucții îi este rezervată o prezentare largă, corespunzătoare cu contribu­ția sa la dezvoltarea economiei na­ționale: în legătură cu aceasta, ing. Cornel ZISSU, șef de sector tehnic în­ C.S.C.A.S., ne-a relatat : „In compoziția complexului expo­­zițional din­­ Piața Scînteii, care se­­dezvoltă pentru a găzdui în condiții cît mai bune EREN’69, sectorul de construcții este amplasat în spatele marelui pavilion principal, formînd latura de închidere, perpendiculară pe axa principală de acces în com­plex. El se compune din : două pa­vilioane noi (ce se montează­ în pre­zent), cu suprafața totală de cca. 3000 mp, rezervate­­ problemelor de construcții - arhitectură-sistematizare; ■un pavilion existent, pentru industria materialelor de construcții ; ,o cons­­­­trucție aer­ostatică, în care vor fi pre­zentate scule și dispozitive de mică mecanizare, precum și 6000—7000 mp de platforme exterioare, destina­te expunerii unor utilaje, unor sec­țiuni de construcții executate cu teh­nologii moderne". Desfășurîrnd cîteva coli de azalid, interlocutorul ne invită la un parcurs imaginar prin acest sector al expo­ziției. „lată planul celor două pavilioa­ne noi. Ia care o unitate a M.C.I.C.R. se află într-un stadiu avansat cu montarea structurii prefabricate din beton­ armat. Cum spuneam, temati­­­­ca lor reprezintă realizările din do­meniul construcțiilor, arhitecturii, sis­tematizării. Astfel, în primul pavilion, după o prezentare a datelor globale ce caracterizează evoluția spectacu­loasă a ramurii noastre în anii socia­lismului, sînt înfățișate cîteva din cele mai reprezentative înfăptuiri în do­meniul construcțiilor pentru produc­ție. Fotografii, machete, elemente de grafică aduc în prim plan mari obiective înălțate în acest pătrar de veac, și cu deosebire în actualul cin­­cinal, în metalurgie (un punct de a­­tracție pentru vizitatori îl va consti­tui, desigur, macheta de dimensiuni mari a Combinatului siderurgic­ Ga­­lati), în industria constructoare de (Continuare in pag. a 2-a) Arad Din jiraclil . Institutul de proiectări al județului Arad, înființat a­­nul trecut prin desprinderea din cadrul D.S.A.P.C.­Timi­șoara, a încheiat cu bine primul trimestru din 1969. Planul producției globale a fost depășit cu 9% , prin re­­folosirea proiectelor-tip, di­rective și refolosibile s-au economisit 16 000 de ore, ceea ce reprezintă 21% din totalul capacității de proiec­tare. Din cele 622 aparta­mente predate, 176 sînt pre­văzute a se executa cu co­­fraje glisante ; 446 aparta­mente sînt cu confort diver­sificate ; 26 de proiecte pre­date au primit calificativele „excepțional* (3) și „foarte bine"scurtarea de termene totalizează 97 de zile. Chel­tuielile de proiectare au fost diminuate cu 62 lei/1000 lei producție globală. Economii­le față de indicii de consum însumează 34 mc lemn eca­­risat, 40 t ciment, 7 t oțel­­beton, ing. N. GÎRLEANU, cores­pondent București . O dată cu terminarea lucrărilor de la întreprin­derea de morărit „Dîmbo­vița“. Trustul nr. 2 insta­­lații-montaje din București a primit din partea bene­ficiarului o adresă din care cităm : „Cu ocazia terminării tu­turor lucrărilor de instalații electrice de lumină, forță, înaltă tensiune și automati­zări, executate de către trustul dv. (Grupul 205 au­tomatizări), vă mulțumim­ pentru adresăm modul exemplar în care v-ați a­­chitat de sarcinile ce vă re­veneau. Au fost puse în funcțiune la termen toate capacitățile de producție și s-au executat lucrări de calitate foarte bună, cu toate că aprovizionarea cu materiale nu a fost întot­deauna ritmică“. Iacob VARTAN, corespondent întrecerii socialiste Galați La Galați, I.C.M. nr. 7 a început lucrările la un nou microraion de locuințe (pro­iectul a fost elaborat de D.S.P.A.C.), amplasat în spa­tele Uzinei de cuie, sîrmă și lanțuri. In prima etapă, a­­cesta va avea 1 900 de apar­tamente cu confort diferen­țiat, din care 840 vor fi pre­date pînă la sfîrșitul anului. Trustul de construcții locale continuă de tor lucrările la noul cartier „Dunărea“, cu 7 127 de apartamente, din ca­re 2 540 au scadență în acest an. De remarcat că pînă la sfîrșitul anului trecut în o­­rașul Galați fuseseră date în folosință 20 000 de aparta­mente, din care jumătate în ultimii trei ani. In 1969, alte 3 810 apartamente își vor primi locatarii (ing. Gr. SPI­­NEANU, corespondent) Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor in întreprinderile din industria materialelor de construcții ing. Mircea GEORGESCU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Industria materialelor de construcții are un rol deosebit de important în realizarea vastului program de investiții, determinat de dinamica ascendentă de dezvoltare a întregii economii naționale. în această ramură, ca urmare a mă­surilor luate de partid și guvern, au loc transformări fun­damentale : trecerea de la unități cu nivel tehnic redus !a­­ unități industriale cu­­ tehnologii avansate, de complexitate și eficiență ridicată ; crearea de noi sectoare de producție, ca de exemplu: cel al ceramicei fin­e pentru construcții, al materialelor izolatoare pe bază de fibre minerale, al betoa­­nelor celulare autoclavizate, al produselor din azboci­ment ș.a. Introducerea tehnicii avansate, îmbunătățirea organizării producției și a muncii, avîntul cu care colectivele de muncă din întreprinderi desfășoară întrecerea socialistă au de­terminat obținerea unei eficiențe tot mai sporite a acestei industrii — față de anul 1960, producția de materiale de construcții a crescut în 1965 cu 107,6 °/c, în 1968 cu 200,6% și se prevede pentru anul acesta o creștere de 242%. Ni­velul productivității muncii s-a situat în 1968 cu 32% peste cel realizat în 1965, obținîndu-se pe această bază — în pe­rioada respectivă — un spor de producție de peste 76%. Cunoscute și apreciate tot mai mult și pe piața externă, produsele industriei românești de materiale de construcții sînt solicitate în numeroase țări ale lumii ; elocvent este faptul că în perioada 1960—1968 volumul exportului acestor produse a crescut de circa două ori. Recenta Hotărîre a Consi­liului de Miniștri prin care se aprobă, începînd de la 1 mai a.c. generalizarea ex­perimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în toate unitățile din industria materialelor de construcții a găsit un puter­nic ecou în rîndurile sala­riaților din această ramură, fiind apreciată ca un factor în măsură să stimuleze co­lectivele de muncă în mai buna folosire a capacităților de producție existente, in scopul asigurării cantităților de materiale de construcții necesare șantierelor, popu­lației și solicitărilor la ex­port, creșterii rentabilității și a eficienței economice a fiecărei unități. (Continuare in pag. a 3-a) Ion Irofte, cu brigada sa de lăcătuși-montori a asamblat și montat poarta buscată­ de serviciu a ecluzei. Alături de el, Ion Neacșu, Anton Kiss, Vasile Pandele și alți părtași ai bucuriilor cîș­tigate pe șantierele hidroenergetice. Casă nouă Înaltă, casa cea nouă roșește din temelii pînă-n acoperiș de-atîtea laude. Meșterii și-au terminat Clipă de sărbătoare — cinstesc vinul din cana de lut trecind-o din mină în mină. Și cana e de demult, din părinți, și vinul e vechi in cana de lut ca această zi a înnoirii. Doar casa e nouă, largă, încăpătoare, e gata să-și primească belșugul și bucuria cu oamenii. Mai noi sînt poate laudele acestea scrise pe­ lemnul de stejar sfătos și rotunjite ca boabele de struguri, vestitoare de alte sărbători. George ARÄDEANU BERA munca. Și Donarea își va schimba matca... Și astăzi, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și în primele zile, la viitorul Sistem hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier betonul polarizează încă întreaga atenție. Unitatea de măsură a vredniciei oamenilor este... metrul cub de beton. Dacă cotele la locașurile turbinelor, sau cele de la ecluză, sau cele de la pilele centralei cresc in cadența prevăzută, înseamnă că me­canismul organizării funcționează corect. Iar dacă in primele patru luni ale acestui an la șantierul baram­­uzină s-au turnat peste plan 15 000 de metri cubi de beton, adică cu 1000 mai mult decât angajamentul­­ asumat, se cheamă că lucrătorii din Întreprinderea de construcții hidroenergetice știu să-și respecte cuvin­­tul dat. Conversația cu ing. Iurie Truță, adjunctul ingineru­­lui-șef, debutează cu o Întrebare de un convenționa­lism evident. — Ce mai faceți ? Răspunsul, oarecum neașteptat, vine prompt. — ...Beton!. Chiar și glumind, interlocutorul nostru lasă să se întrevadă grija colectivului pentru punerea în operă a celor 300 000 mc de beton și a celor 22 000 tone de armătură, planificate pentru ’69. De reținut că numai operațiile acestea au adunat aici aproape 800 de beto­­ni­ști și circa 700 de fierar-betoniști. — Ne descurcăm însă destul de bine. Am atins o medie de 1300—1500 mc/zi, in funcție de fronturile de turnare. Și­ apoi finisajele... — Să înțelegem, deci, că vă pregătiți pentru închi­derea albiei Dunării, din trimestrul III ? — Bineînțeles, în luna iunie, ecluza­ aval va fi gata de primire. De altfel, încă de pe acum, multe zone, cum ar fi bajoaierul-apă, bajoaierul-mal, bazinul de liniștire, disipatorul, au și fost sau sînt pe punctul de a fi isprăvite. Curînd, puternicul fluviu va intra în matca nouă din beton, spre a putea fi „plantat“ barajul. De pe malul drept îl vor sili constructorii iugoslavi, iar de pe cel sting constructorii români. Începutul a fost Adrian CÎMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) La una din macarale a mai rămas de pus la punct instalația electrică

Next