Constructorul, iulie 1969 (Anul 21, nr. 27-30)

1969-07-05 / nr. 27

Plenara lărgită a Consiliului Central al U. G. S. R. In zilele de 3—4 iulie au avut loc lucrările plenarei lărgite a Consi­liului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La plenară au participat membri și membri supleanți ai Consiliului Central, membri ai Comisiei Cen­trale de Cenzori. Au fost prezenți, de asemenea, ca invitați, membrii birourilor executive ale comitete­lor uniunilor sindicatelor pe ramuri profesionale, președinții consiliilor județene ale sindicatelor, șefi de secție și alți activiști din aparatul Consiliului Central, cadre cu munci de răspundere din ministere și din alte instituții centrale de stat, zia­riști. La Plenară a luat parte tovară­șul Vasile Potop, secretarul Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste. La primul punct al ordinei de zi — dezbaterea Tezelor Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului și proiectul Directive­lor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980 — tovarășul GHEORGHE APOSTOL, președin­tele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, a prezen­tat expunerea cu privire la Tezele Comitetului Central al partidului și proiectul de Directive al Con­gresului al X-lea al P.C.R. In cadrul dezbaterii documente­lor pentru Congresul al X-lea au luat apoi cuvîntul tovarășii Nicolae Moraru, Gheorghe Borș, Oliviu Rusu, Ion C­otoi, Vasile Vasu, Mir­­cea Georgescu, Aurelian Nistor, Mi­­hai Gheorghe, Gheorghe Stuparu, Vasile Cazan, Teodora Serșun, Pa­­raschiv Benescu, Petre Furdui, Ba­­zil Cucu, Onita Gligor, Ion Tănă­­soiu, Anton Stoianovici, Nicolae Oniga, Constantin Eftimie, Mihai Arcan, Francisc Walter. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, Plenara a aprobat în una­nimitate Scrisoarea adresată Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut, de asemenea , raportul cu privire la starea de să­nătate a salariaților, îmbunătățirea asistenței medico-sanitare și res­pectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale și a ac­cidentelor de muncă, informarea cu privire la activitatea desfășu­rată de Comitetul Executiv și Se­cretariatul Consiliului Central al U.G.S.R. în domeniul relațiilor in­ternaționale pe semestrul I al anu­lui 1969. Gazetă editată de Ministerul Industriei Construcțiilor, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitecturi și Sistematizare și Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Recoltă bogată de premiere industriale Ultima lună din semestrul recent încheiat a punctat o etapă de vîrf în activitatea șantierelor. S-au înche­iat socotelile privind recuperarea res­tanțelor și, mai cu seamă, au fost prezentate­­ la recepție numeroase obiective și capacități de producție cu scadență la 30 iunie, începutul de an a fost greu. Vre­mea bună de lucru puțină, iar sar­cinile deloc ușoare. Spre lauda lor, lucrătorii șantierelor, dornici să cin­stească prin fapte vrednice apropia­tul Congres al P.C.R. și a 25-a ani­versare a eliberării patriei, s-au în­trecut în a încheia cu bine semestrul. In această perioadă, numai unitățile de execuție ale Ministerului de Con­strucții pentru Industria Chimică și Rafinării au pus în funcțiune 62 de obiective și capacități de producție. Multe dintre acestea, de primă im­portanță pentru economia națională , instalațiile de dimetiltereftalat și de anhidridă italică — la Combinatul petrochimic de la Ploiești, complexul Zilele trecute, în cadrul Combi­natului petrochimic de la Pitești a fost pus în funcțiune completul de piroliză, cea mai mare un­ fute de acest fel din țară. Înzestrată­ cu in­stalații moderne, complet automa­tizate, noua unitate va livra indus­­triei petrochimice etilenă, benzen, xilen, toleu­ și alte produse de chi­mizare. Execuția a fost realizată de I.CM.­Pitești, iar lucrările de specialitate de I.M.B., I.I.B. și I.S.S.C.S., din cadrul Ministerului de Construcții pentru Industria Chimi­că și Rafinării. In fotografie: vedere parțială a complexului de piroliză­ de piroliză — la Combinatul petro­chimic de la Pitești, instalația de sul­fat de zinc la Uzinele chimice­ me-Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) ENTUZIASTĂ ADEZIUNE LA POLITICA ȘTIINȚIFICA A PARTIDULUI ȘI STATULUI în luminosul program de înflorire a patriei, cuprins In Documentele pentru Congresul al X-lea al P.C.R., oamenii muncii din construcții văd un nou imbold pentru perfecționarea activității lor productive Exista multiple și importante posibilități pentru REDUCEREA CONSUMULUI DE CHERESTEA IN CONSTRUCȚII Una din sarcinile sectorului de­ construcții, asupra căreia documen­tele pentru Congresul al X-lea al partidului insistă mai mult, este aceea a reducerii consumului de cherestea. In condițiile în care în alte ramuri ale economiei naționale cresc tot mai mult nevoile de masă lem­noasă, în vederea valorificării ei superioare, posibilitățile de a renunța în cea mai mare măsură la utilizarea lemnului în construcții trebuia valorificate din plin. Și în actualul cincinal, reducerea consumului de material lemnos re­prezintă o preocupare continuă la organizațiile de construcții-montaj, apar­­ținând Ministerului Industriei Construcțiilor — preocupare care se evi­dențiază din evoluția mereu descendentă a indicelui de consum (în me/mi­­lion lei valoare a lucrărilor). Numai in anul 1968, economia obținută de aceste organizații a fost de peste 1240 mc de cherestea de rășinoase. Pentru reducerea în continuare a­ consumului, unele căi sunt indicate chiar în proiectul de Directive. C­ea mai importantă este extin­derea folosirii elementelor pre­fabricate, inclusiv a celor fini­sate. Treptat va trebui să ajungă ca nu numai construcțiile industriale agrozootehnice, ci și cele administra­­i­tive și social-culturale, depozitele și alte construcții asemănătoare să fie executate numai din prefabricate. In construcția de locuințe va fi promo­vată mai intens utilizarea panourilor mari de beton. Datorită dezvoltării bazei materiale pentru industrializarea construcțiilor și colaborării strinse cu unele orga­n O atenție deosebită trebuie sa se acorde, in cincinalul următor, red­uceri­i consu­mul­ui de cherestea in con­strucții (din proiectul Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R.) uitații de proiectare, unitățile noastre de execuție au reușit să realizeze a­­­proape integral din prefabricate o se­rie de obiective pentru industria lem­nului, industria ușoară, a materiale­lor de construcții, pentru agricultură etc. Alături de prefabricare, folosirea cofrajelor glisante la blocuri de lo­cuințe, hoteluri, silozuri, coșuri de fum, stîlpi de hale etc. a contribuit în mod substanțial la diminuarea con­sumului de cherestea. Există, totuși, încă multe obiective — fabrici de bere, de produse lacta­te, de piine, hoteluri, cămine, res­taurante, spitale, laboratoare, sedii administrative etc. — care în prezent se realizează din beton armat mono­lit; ele vor trebui proiectate și rea­lizate din elemente prefabricate di­versificate și cu un grad ridicat de finisare. Pentru aceasta consider necesar ca C.S.C.A.S., în colaborare cu construc­torii și cu producătorii de elemente din beton, să întocmească un pro­gram de proiectare care să asigure trecerea, începînd chiar din anul vi­itor, la realizarea acestor obiective din prefabricate. Propun să se caute so­luții pentru folosirea unor elemente prefabricate pentru construcții eta­jate sau pe mai multe deschideri, care ing. Vasile TANASESCU din Ministerul Industriei Con­strucțiilor — Direcția generală de construcții-montaj (Continuare în pag. a 3-a) Normă medie de consum Realizări 1966 1967 1968 1969_ 11,9 11,6 8,9 8,4 12,1 10,3 8,6 8,1 (preliminar) / Vedere de ansamblu a Uzinei de mașini grele — București PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! Cu sentimentul răspunderii pentru noile sarcini Recentele documente de partid au pus în fața întregului popor oglinda țării de m­îine : mai frumoa­să, mai bogată. Dar, dezvoltarea ar­monioasă și în ritm susținut a eco­nomiei naționale, a învățămîntului, științei și culturii, a resurselor de creștere a nivelului de trai presupun un vast program de investiții, la înfăptuirea căruia sunt chemați, prin­tre primii, constructorii. Dezbaterile purtate recent de co­muniștii din Ministerul de Con­strucții pentru Industria­­ Chimică și Rafinări au fost pătrunse de sentimentul acestei înalte respon­sabilități. Adeziunea deplină la pre­vederile înscrise în documentele pentru Congresul al X-lea al P.C.R., exprimată cu prilejul adunării gene­­rale extraordinare a organizației de partid, reprezintă totodată angaja­mentul lucrătorilor din centrala ministerului de a nu-și precupeți eforturile pentru a le traduce în viață. In perioada 1971-1975, investițiile centralizate din fondurile statului vor însuma 420-435 miliarde de lei, volum aproape egal cu cel din anii 1961-1970 ; ponderea principală o vor deține obiectivele destinate creșterii forțelor de producție ale țării. Punerea lor în funcțiune la termenele stabilite, execuția în con­diții de eficiență sporită, atenta gospodărire a fondurilor alocate se desprind ca sarcini de primă im­portanță și pentru lucrătorii șantie­relor M.C.I.C.R. Optarea pentru so­luții de proiect cu o pondere scă­zută a lucrărilor de construcții în totalul investițiilor — au arătat : ing. Ion Comina, ing. Virgil Ciufu,­­ ing. Cornel Nistor și alții — folosirea mai judicioasă a materialului lem­­­­nos, a parcului de utilaje, extinde­­­­rea prefabricării lucrărilor de con­strucții și instalați­i-montaje, pro­­­­movarea tehnologiilor moderne, con­­­­cepțiile noi de organizare pot și trebuie să devină pîrghii de nădejde­­ în munca constructorilor. In angrenajul realizării investi­țiilor mai stăruie o serie de greu­­­­tăți, care se impun a fi cît mai­­ grabnic lichidate. In această privin­­­­ța, unii dintre participanții la dez­­­­baterea proiectului de Directive ■ (Continuare in pag. a 3-a) * Cea mai concretă expresie a adeziunii Cu prilejul adunărilor generale extraordinare ale organizațiilor de partid de la Fabrica de ciment Medgidia, comuniștii și-au reafir­mat o dată mai mult dragostea față de Partidul Comunist Român, ata­șamentul și completa lor adeziune la însemnatele documente pentru Congresul al X-lea. Dezbaterile s-au desfășurat la un înalt nivel, înche­­indu-se cu însuflețite angajamente. Cimentiștii din Medgidia sînt ho­­tărîți să întîmpine Congresul cu cele mai frumoase realizări în produc­ție, depășind planul de producție cu­­ 5 500 t de clincher și 8 700 t de ci­ment, planul de livrări la export cu 5 000 tone, sarcina de reducere a prețului de cost cu 350 mii lei și cea de beneficii cu 500 mii lei. (Mihai MARTIN, corespondent) CONSTRUCTORII ROMÂNI LUCREAZĂ LA MÜNCHEN Potrivit unei convenții comerciale, Direcția generală de construcții­­montaj a Consiliului popular al mu­nicipiului București va executa la Gemring, în apropiere de München (R. F. a Germaniei), un complex de lucrări civile. Șantierul, care ur­mează să fie deschis peste cîteva zile, va fi condus de ing. Dimitrie Marian, iar obiectivele urmează să fie puse în funcțiune în luna decem­brie. Redacția și adminis­trația : București 4, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21—15.10.92 TRUSTUL Nr. 1 DE CONS­­TRUCȚII-MONTAJ SERBEAZĂ A 20-a ANIVERSARE Astăzi la ora 10, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste Ro­mânia, va avea loc o festivitate pri­lejuită de aniversarea a 20 de ani de activitate a Trustului nr. 1 de construcții-montaj București. Trece­rea în revistă a succeselor dobîndite în această perioadă va fi făcută de ing. N. Tucman, directorul general al trustului, iar ing. C. Ionescu, di­rector tehnic, va prezenta­ o comu­nicare privind evoluția procedeelor tehnice folosite în executarea lucră­rilor. CRONICA I UNUI SFERT DE VEAC Găești, oraș industrial „Cu ani in urmă, i se atribuia de­numirea de oraș mai mult din... complezență, dacă nu și cu o oare­care nuanță de ironie. Deoarece — continuă prezentarea urbei președin­tele con­siliului popular, Victor Moș­­teanu — așezarea păstra din vechiul său specific de tirg intr-o zonă agra­ră. Azi, Găeștiul nostru este un oraș in accepțiunea plenară a cuvintului...“ La început, prezența topometrilor, a excavatoarelor și constructorilor a fost ceva neobișnuit. Localnicii s-au deprins apoi cu ideea șantierului. No­­țiunea de platformă industrială cu rezonanță titit de modernă, se asocia anevoie cu numele orașului. Dar cele trei capacități de producție — aflate in curs de execuție — certificau con­vingător efervescența transformărilor înnoitoare. Cea mai împlinită dintre ele : Uzina de piese de schimb și de reparat utilaj chimic. Grafie vredni­ciei constructorilor de l­a I.S.C.M.­­Brazi, aceasta produce încă din ""la februarie, adică cu cîteva luni mai Adrian CÎMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) Tronsonului nr. 1 al halei fabricii de frigidere i s-a montat construcția metalică. HMMmmmm Funcția creează organul și... viceversa Un prieten hîtru îmi spune, printre altele, că onorabila sa instituție practică o rețetă de tonifica­re sui-generis. Cum se simte un cit de ușor „scîrțiit“ la vre­un serviciu — gata, i se angajează încă un șef. Și dacă mai sunt salariați care cu adevărat nu pridi­desc cu lucrul, apoi nu-s alții decit cei de la... serviciul per­sonal. Butada, dacă e s-o numim așa, vi­zează doar un aspect al unei practici pa­razitare bine deghi­zată, ambalată în denumiri cu rezonan­țe științifice. Cunoașteți princi­piul fiziologic potri­vit căruia funcția creează organul. Da­­ți-mi, vă rog, să-l transplantez voie in angrenajul întreprin­derii dumneavoastră, și­ o să aflați cum a ajuns ea „mare“. Să zicem că forul tutelar ii cere așa, netum­­nesam, o simplă și banală situație statis­tică ; la cîtva timp este de completat un formular. O dată, apoi, poate încă dată. Treaba este cit­m se poate de simplă. Ar putea-o rezolva oricare dintre funcți­onarii ceva mai răsă­riți. Apare insă o frunte isteață, contor­sionată de idei nova­toare, care suflă: — „De PROBLEMA a­ceasta ar trebui să se ocupe cineva anu­me !“ Dacă dumnea­lui mai are cumva vreun nepot sau vre­un fiu, in schema șantierului sau a în­treprinderii numaidecit un apare „or­gan“ nou, iar pe sta­tul de salarii un „ci­neva anume“. „Orga­nul“ prin definiție are nevoie de... func­ție. Și-o creează lesne de tot. Se descoperă, bunăoară, că alcătu­ind o riguroasă situa­ție a situațiilor poate îmbunătăți ca­se­litatea finisajelor , că înregistrînd nu într­una, ci în trei fișe ra­portările formațiilor, prețul de cost poate fi redus cu cel puțin zece procente ! έm­­povărat, copleșit de at­tea probleme, „or­ganul“ începe să aibă nevoie de un ajutor, de două, de trei... Acum, dumneata, ci­titor cu bun simț, transcrie cazul cu in­digo și calculează sin­gur. Eu am făcut-o, și m-am cam speriat. Ajunge cite un șan­tier la ananghie, ii vin ajutoare din cen­trală (da, se mai in­­tîmplă­­.) sau de la direcția generală. Ră­­min cîteva scaune goale: o lună, două, trei. Ar putea rămî­­ne așa mult și bine. Treburile merg bine. Ea parcă chiar mai bine ca înainte. A dispărut „orga­nul“, s-a atrofiat și funcția... Emil STERESCU

Next