Constructorul, octombrie 1969 (Anul 21, nr. 40-43)
1969-10-18 / nr. 42
Qv—civilinraPBi S3 CENTRALELE INDUSTRIALE din ramura materialelor de construcții, LA ÎNCEPUT DE DRUM (Urmare din pag. 1) și prelucrarea materialelor nemetalifere din Vălenii de Munte. Precum se vede această enumerare cuprinde și noua fabrică de geamuri din Buzău, în curs de execuție, căreia nu peste mult timp i se vor alătura alte obiective industriale, aflate în prezent pe planșetele proiectanților. Ele vor dubla producția de geamuri și materiale izolatoare, ridicînd-o în cincinalul viitor la nivelul stabilit de Directivele Congresului al X-lea al partidului. Desigur, concomitent cu realizarea acestor întreprinderi noi, la cele existente se vor crea și dezvolta capacități de producție. Rezultă, așadar, că vom avea de desfășurat o amplă activitate de investiții. De aceea, în cadrul sectorului de concepție și dezvoltare vor funcționa în acest scop două servicii: unul se va ocupa de documentații și utilajele necesare, iar celălalt va urmări îndeaproape execuția investiției. Să nu se creadă cumva că titularii de investiții, respectiv întreprinderile, vor fi absolviți de sarcinile și răspunderile ce le au în acest domeniu. Nicidecum. Noi ne propunem numai ca prin cele două servicii să acordăm un sprijin mai eficient decât cel pe care-l da înainte forul tutelar. Dar numai pe baza acestor investiții nu vom putea ajunge nivelul producției stabilit, fără a perfecționa tehnologiile folosite în prezent. De pildă, în domeniul fabricației geamului se conturează, ca fiind avantajoasă introducerea procedeului Pittsburg, care conduce la o creștere simțitoare a productivității și ameliorarea calității produselor. De asemenea, tehnologia aplicată la I.M.I. „Berceni“ la realizarea vatei minerale și a produselor din această vată se dovedește a fi net superioară celor folosite în alte întreprinderi, în consecință ne propunem să o extindem și în alte unități ale centralei noastre industriale. Și astfel am ajuns la problemele producției care, bineînțeles, vor fi in centrul atenției noastre. Ne vom ocupa de organizarea producției și a muncii și de normarea muncii, vom sprijini întreprinderile în realizarea sarcinilor de plan. Suntem convinși că ajutorul nostru va fi mult mai util întreprinderilor decit cel primit din partea fostelor direcții generale. Nu este in intenția mea să contest capacitatea specialiștilor din minister. Dimpotrivă, există acolo cadre bine pregătite, însă pe de o parte faptul că direcțiile generale întruneau fabrici cu specific diferit (geamuri și ciment, sau cărămizi și materiale izolatoare și de tapisaj), iar pe de altă parte depărtarea față de producție, făceau ca sprijinul să fie mult sub nivelul posibilităților. Centrala industrială este mult mai aproape de producție, posibilitățile ei sunt mai mari și poate de aceea o serie de specialiști din minister au hotărît să vină să lucreze la noi, dîndu-și seama că priceperea lor va găsi o valorificare superioară. Tot în cadrul preocupărilor noastre intră aprovizionarea, transportul, desfacerea produselor, propaganda comercială și prospectarea pieții, ultimele trei activități urmînd să se desfășoare atît în interiorul granițelor țârii, cit și în afara lor. Atribuțiile lărgite, pe care ni le acordă statutul centralei industriale, implică răspunderi și competențe mai mari. De exemplu, pe baza prospectării pieții vom stabili direcțiile de dezvoltare a producței și proporțiile intre diferitele sortimente. Ar mai fi multe de spus în privința sarcinilor și posibilităților pe care le avem. Am putea prelungi încă mult discuția fără a epuiza tema respectivă. Aș dori însă să mă opresc puțin asupra unor aspecte din domeniul aprovizionării pentru a sublinia încă odată avantajele grupării întreprinderilor cu profil similar în cadrul centralelor industriale. Este cunoscută problema pieselor de schimb. Fiecare întreprindere consumă fonduri însemnate pentru a se asigura cu asemenea piese și totuși uneori nu dispune de rezervă tocmai pentru piesa care s-a defectat. In cadrul centralei industriale existînd mai multe întreprinderi care au în dotații utilaje asemănătoare, se poate micșora simțitor stocul de piese de schimb, reducîndu-se în aceeași proporție fondurile imobilizate, iar probabilitatea apariției unei defecțiuni pentru remedierea căreia să nu existe piese de rezervă este mult diminuată. Deci centrala industrială se arată de la bun început ca o formă de organizare foarte avantajoasă în condițiile actuale de dezvoltare a economiei naționale. Rămîne acum ca cei cărora li s-a acordat încrederea conducerii centralelor industriale să-și dovedească priceperea in valorificarea acestor avantaje, în ce ne privește pe noi, cei care răspundem de producția de geamuri și materiale izolatoare, suntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a fructifica experiența tuturor cadrelor valoroase ce lucrează în acest sector pentru a dezvolta ramura respectivă și a satisface în condiții superioare cerințele șantierelor de construcții*. Din Vrancea (Urmare din pag. 1) strucții din București, pe lângă care funcționează o facultate de instalații, nu poate pregăti un număr mare de instalatori; în acest context se face simțită necesitatea înființării unor facultăți de profil și în alte centre universitare din țară. Noi suntem mulțumiți de tinerii ingineri stagiari care au fost repartizați pe șantierele noastre, și facem apelul călduros către alți colegi din orașele mari să vină în județul Vrancea. Să ne punem laolaltă inteligența și capacitatea tehnică în slujba acestui ținut pe care îl vrem cu mai curînd ancorat în circuitul economic al patriei... Stau de vorbă cu trei tineri ingineri, absolvenți din acest an. Le pun aceeași întrebare : ce i-a atras în Focșani ? Ing. Gheorghe Robescu (din Neamț) ! — Cîndva visam să mă fac mecanic. Anii adolescenței mi-au arătat frumusețea meseriei de constructor, prin nenumăratele obiective edificate în județul meu de baștină. — Ar fi fost mai bine să fi lucrat în proiectare 7 — Cinstit să fiu, nu. Aș fi devenit poate un proiectant de duzină, fără perspective. Aici, La Focșani, altfel simt pulsul vieții. Profesarea meseriei direct în execuție îmi dă satisfacții multiple , las ceva în urma mea. Deocamdată, ne implinim cunoștințele în mijlocul colectivului unde muncim. ... — Recurgeți la ajutorul celor mai vîrstnici ? — Vai de țara care n-are bătrîni!... Ing. Iura Schwartz: — Deși am familia la Bacău, m-a atras județul Vrancea, unde se prefigurează mari investiții în viitorul apropiat. Acum îmi completez zestrea tehnică cu experiența practicii pe șantierul ansamblului de locuințe Gară. Aș fi fericit dacă voi putea ca în anul ce vine să pot lucra la unul din noile obiective — fie la fabrica de cauciuc, fie la noul spital sau la distilerie. Ing. Petru Potolea: — De ce am venit la Focșani ? Pur și simplu pentru că aici, în Vrancea, trebuie să lucreze specialiștii. Am preferat Focșanii poate că și aici îmi voi găsi împlinirea profesională, afirmarea ir. meserie și că se caută instalatorii cu luminarea. Aș fi putut — ca atîția alți colegi — să capăt, la repartizare, negație, și să mă aciuiesc în București, lîngă familie, indiferent de domeniul în care aș fi lucrat. Dar, nu, meseria pentru care m-am pregătit este frumoasă Și e păcat să-mi bat joc de speranțele care se pun in mine, să spulber încrederea de care mă bucur din partea colectivului de muncă. La direcția planificării a Consiliului popular al județului afla că, in acest an, au mai fost repartizați la întreprinderea județeană de construcții alți patru absolvenți de facultate, pe nume: Ioan Liviu Șt. Fătărău, specialist în mașini și utilaje de construcții, domiciliat in București, care s-a prezentat cu repartizarea la Focșani, părăsind iute postul încredințat ; Dumitru Șt. Tcadisc din Rădăuți , Frunzescu Luminita-Paula — București și Ilie Gh. Dinescu, absolvent al facultății de geodezie și sistematizare- București. Patru tinere cadre au dezertat de la datorie... In ce posturi călduțe, inferioare pregătirii lor, se avor fi aflînd ? Trei din cei patru ingineri stagiari se află in Bucu- Ing. Paula Luminița Frunzescu, specialistă în instalații — de care are presantă nevoie I.I.G.Vrancea — răspunde la telefonul nr. 124137. — Ați fost repartizată la Focșani 7 — Da... — S-au investit bani și speranțe in dv., de ce nu dați curs repartizării și celor două adrese ale Consiliului popular județean Vrancea ? — N-am primit nimic... Și apoi să știți că sunt bolnavă.. Telefonul îmi este trîntit în nas. Rămîn perplex. Pretexte, firește, învăluite intr-un noian de inconștiență, nepăsare și tupeu. E culmea ! Statul cheltuiește zeci de mii de lei pentru pregătirea universitară, cu scopul precis de a servi interesele societății, și iată că domnișori ca ing. Frunzescu refuză repartizarea și acceptă să bată bulevardele Capitalei, sub oblăduirea „nevinovată“ a părinților... Majoritatea celor cu care am discutat la Focșani sunt de părere ca cei ce nesocotesc datoria de a se prezenta la posturile încredințate de comisiile guvernamentale, să fie obligați să returneze cheltuielile făcute de stat in perioada facultății. Poate așa vor reveni la sentimente mai bune. N-ar fi o soluție 7 Prevăzută cu o dotație de la bugetul statului, pentru întregul an, de 5,26 milioane de lei, Fabrica de cărămizi din Țăndărei a consumat, în primele 6 luni, 4,6 milioane de lei, depășind cifra planificată, pe perioada respectivă, cu aproape 1,7 milioane de lei. Ulterior, situația s-a ameliorat treptat. In luna iule, cheltuielile au depășit veniturile cu numai 87 de mii de lei, față de 54,6 mii planificat, iar in august s-au înregistrat beneficii ce se ridică la 103 mii de lei, ajungînd ca la sfîrșitul primelor trei trimestre, bilanțul să înregistreze o economie totală la dotația de la buget, în valoare de 20 mii lei. Experiența lunilor de vară ne demonstrează că se poate lucra și rentabil. Este drept că aceste luni reprezintă perioada cea mai favorabilă de fabricație și că primul trimestru aduce, întotdeauna, greutăți mari. Totuși, povara economică a primelor trei luni este atît de mare, nicit restul anului nu ajunge pentru a o înlătura complet. Nu poate fi micșorată această povară ? „Iarna, deosebit de aspră — ne spune ing. Constantin MARTIȘ, inginer șef al fabricii — aici, in inima Bărăganului, aduce cu ea dificultăți greu de prevenit. Din cauza ruperii firelor de la liniile electrice de înaltă tensiune se întrerupe alimentarea cu energie electrică a fabricii. Atunci stagnarea este totală. Și asemenea stagnări se înregistrează in fiecare an, unele ajungind pină la 19 zile. Alte greutăți mari ne produc inzăpezirile, care împiedică aprovizionarea cu materie primă, fără a mai pune la socoteală cheltuielile suplimentare necesitate de degajarea drumului pină la cariera de argilă. Dacă la înlăturarea primei cauze — întreruperea alimentării cu energie electrică — sintem practic neputincioși am luat măsuri ca a doua cauză să nu-și mai exercite efectele nefavorabile asupra activității noastre. Am amenajat, în apropierea fabricii, un depozit de argilă cu o capacitate de 20 000 mc, cantitate suficientă pentru a acoperi nevoile producției pe un trimestru. Regretăm că nu ni s-a aprobat să acoperim acest depozit, fapt ce ne va produce, la iarnă, unele greutăți cu spargerea crustei înghețate de la suprafață. Dar ele vor fi incaparabil mai mici decit cele provocate de inzăpezire, in cazul alimentării cu argilă de la carieră“. Dacă asemenea măsuri sunt de natură să ușureze povara primului trimestru, ele nu înlătură un alt balast, care adrnă greu in bugetul fabricii. Este vorba de rebuturi care, deși procentual mai reduse ca în anii precedenți, se ridică, pe primele trei trimestre la o valoare ce se apropie de 2,3 milioane de lei. Pe oricine din fabrică l-ai întreba asupra cauzelor rebutului, va da, în primul rând, vina pe materia primă. Se pare ca este o cauză importantă, care va fi înlăturată odată cu intrarea în funcțiune a noii cariere de argilă, dar ea nu explică, in intregime, cantitatea ridicată de cărămizi și țigle rebutate. Maistrul Marin Mărginegiu ne vorbea de modificări aduse arzătoarelor pentru a evita topiturile, iar președintele comitetului sindicatului, tov. Ion Cheleș, de activitatea depusă pentru ca muncitorii să respecte procesul tehnologic și să manipuleze corect produsele. Cu toate acestea, se mai întîlnesc cazuri, cum sunt cel al scoțătorului Loghin Conciu, care manipulează neglijent produsele, sau al arzătorului Andrei Brădilă, care nu a supravegheat injectoarele, producând o cantitate mare de topitură, fapt ce a determinat conducerea fabricii să le impute pagubele provocate. Asemenea situații denotă că încă nu s-a introdus o strictă disciplină tehnologică, ba, mai mult, faptul că a putut funcționa un injector reglat necorespunzător, arată că și supravegherea maistrului de schimb a fost defectuoasă. Iată, deci, un domeniu in care conducerea întreprinderii și comitetul sindicatului au incă mult de acționat. Mai reținem, de asemenea, unele căi pe care le vede contabilul șef al fabricii, Rică Popescu. Ținînd seama că prețul țiglelor este de două ori mai mare decât cel al cărămizilor, se impune sporirea producției la acest sortiment. Este drept că nu este o soluție ușor de aplicat, deoarece tocmai la țigle se înregistrează rebutul cel mai ridicat, dar credem că greutățile nu sunt de neînlăturat. Precum se vede, soluții există, se cunosc și în fabrică și se depun eforturi pentru aplicarea lor. Bilanțul ultimelor trei luni arată că aceste strădanii nu sunt trece în zadar. Este necesar, insă, ca ele să fie intensificate pentru ca ploile, lapovița și zăpada, ce vor veni in ultimele luni ale anului, să nu le anuleze. M. TRAIAN I Povara economică a calamităților naturale și a rebuturilor poate fi redusă S-a împăinit un sfert de an de cinci, după șapte luni de deliberări ale comisiei de recepție provizorie, de lucrări de remediere, construcția spitalului din Constanța (corp de spitalizare cu 900 de paturi, cuplat cu policlinică de 600 000 consulterți/an) a fost luată în primire de către beneficiar. Actul imcheiat cu acest prilej punea cunună de lauri pe fruntea executantului — Trustul de construct locale—Constanța : „Lucrările sînt executate în condiții excepționale, iar abaterile sînt în limita toleranțelor admise, avînd : a) deficiențe datorate proiectului — nu este cazul ; b) deficiențe datorate nerespectării prevederilor proiectului aprobat— nu este cazul ; c) deficiențe datorate greșelilor de execuție sau nerespectării regulilor tehnice obligatorii de execuție — nu este cazul". Iar pentru că nici „execuționalul" nu-i perfect, în lista anexă la procesulverbal de admitere a recepției provizorii se consemna necesitatea de a se monta garniturile de etanșare la ferestre și de a se asigura manevrarea curentă a acestora. Termen: 1 septembrie. A trecut 1 septembrie. A trecut și 1 octombrie, termen admis ulterior de către beneficiar, printr-o minute, pentru încheierea remedierilor. Astăzi, directorul spitalului, dr. Ion Alupoaie, e îngrozit gâadul că se apropie iarna la De ce? Din cele 2750 de ferestre ale clădirii, circa 2000 sunt neetanșe. Prin spațiile dintre cercevele, dintre toc și perete pătrunde nestăvilit vîntul rece, se infiltrează ploaia. Din zonele cele mai expuse, dinspre nord, a fost nevoie să se evacueze saloanele. Proiectantul (D.S.A.P.C.Constanța , șef de proiect arh. ion Pușchilă) a ales soluția unei tîmplării metalice din tablă ambutisată, cu ferestre tip ghilotină. Poate că sistemul e bun, dar în orice caz comporta îndeplinirea a trei condiții elementare : 1) un executant dotat în mod corespunzător pentru a realiza astfel de confecții metalice destul de complicate, 2) cabluri de ridicare de calitate bună, 3) un material de etanșare verificat și care să poată fi procurat. Aceste condiții au lipsit. întreprinderea de industrie locală „Energia", care a acceptat comanda (se știe că pînă în prezent nu avem în țară o unitate specializată în producția de tîmplărie metalică !), a executat-o neglijent : defecțiunilor de confecționare s-au adăugat cele de monlitar, rezultînd elemente strîmbe, ferestre care nu se închid. După vreo patru luni de exploatare, unele accesorii de manevră s-au defectat — cablurile s-au întins, o parte din ele s-au rupt, ferestrele rămînînd blocate sau fiind foarte greu de manevrat. Garniturile de etanșare din plastic spongios, experimentate la circa o sută de ferestre, n-au dat rezultate, după cum n-a dat satisfacție nici folosirea deșeurilor de cauciuc. Se speră că benzile de profile din cauciuc de la „Danubiana" vor fi mai bune... Deci, infirmînd calificativul „excepțional” acordat de comisia de recepție și afirmațiile asteia că defecțiunile constatate nu afectează comportarea și funcționalitatea construcției, clădirea spitalului din Constanța nu e capabilă să asigure desfășurarea normală a activității căreia îi este destinată. Se știa de mult geest lucru: îl știa și tovarășul Ion Calotă, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Constanța, care în iulie a condus comisia de specialiști însărcinată cu verificarea recepției. Și, totuși, în decurs de trei luni nu s-a luat nici o măsură radicală. Nici măcar măsura ca beneficiarul să ceară băncii să retragă din cantul constructorului contravaloarea lucrărilor ce trebuie remediate. Toată lumea închide ochii și dă din umeri — iar bolnavii și personalul din zeci de camere ale spitalului dîrdîie de frig . In numele lor, cerem Comitetului Executiv al Consiliului popular județean și organelor de resort din Ministerul Sănătății să acționeze ferm pentru a grăbi asigurarea condițiilor ca spitalul să funcționeze normal peste iarnă. Totodată, sugerăm INCERC-ului să abordeze de urgență studiului unui material de etanșare, realizabil în industria noastră, care să rezolve la un nivel cît mai satisfăcător problema timplăriei metalice — soluție a cărei aplicare se extinde tot mai mult, v Pan CONDREA Prin doua mii de ferei suflă vintui în librării îng. C. TSICURA „CARTEA ZUGRAVULUI ȘI VOPSITORULUI" Cartea cuprinde noțiuni teoretice și practice în domeniul lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii și tapetării. Ea prezintă materialele folosite, rețetele de preparare, unelte, dispozitive și utilaje moderne, procesul tehnologic al lucrărilor, metode noi de lucru, alegerea armonioasă a culorilor, organizarea rațională a lucrărilor și atelierelor de specialitate, măsuri de tehnica securității la executarea lucrărilor de zugrăveli și vopsitorii și normele de măsurători ale acestor lucrări. Noua ediție (a III-a) este revizuită și întregită, fiind completată cu prezentarea noilor produse și a tehnologiei respective de aplicare, cu modul de alegere a culorilor și de organizare a lucrărilor Lucrarea se adresează muncitorilor zugravi și vopsitori, precum și maiștrilor și tehnicienilor de pe șantierele de construcții. J. M. BUTT, L. N. RAȘKOVICI „ÎNTĂRIREA LIANȚILOR LA TEMPERATURI RIDICATE" Lucrarea — traducere din limba rusă — este o monografie care tratează problema întăririi lianților la temperaturi ridicate in mediu umed, adică în condițiile specifice tehnologiilor de fabricație ale produselor pe bază de lianți (var, ciment portland etc.). Pentru comparație sunt cercetate și procesele de întărire a lianților la temperaturi obișnuite. In afară de problema întăririi lianților propriu-ziși și a amestecurilor lor cu diverse adaosuri, se descriu și procesele ce au loc la reacția lianților cu apa și la reacțiile între componenții lianților. La pregătirea celei de a doua ediții, lucrarea a fost revizuită și completată pe baza noilor date din literatură. Utilă în primul rând inginerilor și cercetătorilor științifici care se specializează în domeniul chimiei și tehnologiei lianților și materialelor pe bază de lianți, ea poate fi folosită și în scopuri didactice, pentru studenții institutelor de învățămînt superior. La Suceava, o nouă reușită arhitectonică indeplinindu-și la termen obligația de plan, întreprinderea județeană de construcții montaj, a făcut „cadou“ studenților din tinărul centru universitar Suceava, cu dccazia deschiderii noului an de invățămint: clădirea Institutului pedagogic de 3 ani, cu săli pentru cursuri și seminarii, săli de lectură, două amfiteatre, laboratoare etc. Inscriindu-se in arhitectura nouă a orașului, construcția se caracterizează prin îmbinarea armonioasă a elementelor tradiționale cu cele moderne. Fațadele și holurile sunt realizate parțial din placaje de piatră de Mitocași (o sursă locală), prin asimilare cu zidurile unei vechi cetăți. In mod original a fost realizat holul principal, unde grinzile aparente, in anii frînte respectind forma acoperișului, lambriurile din stejar furniruit, mozaicul venețian și in carouri se împletesc foarte plăcut, invelitoarea, din șiță de azbociment, completează specificul regional. Proiectul, unicat, aparține arh. Sandei Miclescu, din sectorul de specialitate al Ministerului Invățămintului. In fotografii, aspect exterior parțial al noii clădiri a Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava și interiorul holului principal Texts ing. M. SOARE Foto | D. BALINT corespondenți (Urmare din pag. 1) rectorul administrativ și i-a dat dispoziția să facă un referat prin care să propună darea afară a lui Dărăbanț, ca necorespunzător. Judecați bine, după o muncă de 19 ani, in care nu i s-a reproșat niciodată că nu-și face datoria, un om este zvîrlit pe drumuri in prag de pensionare. Dintr-un lăudabil simț al dreptății, directorul administrativ a refuzat categoric să facă un asemenea refrat, dejucind astfel planurile șefului. Și, ca și cum lucrurile n-ar fi fost destul de încurcate, directorul i-a dat lui Dărăbanț, încadrat acum ca tehnician I, delegația să răspundă in continuare de serviciul administrativ, iar lui Dumbravă încadrat șef al serviciului administrativ, delegație pentru activitatea de tehnician. Să ne fie cu iertare, dar cred că dracul cil este el de meșter In astfel de încurcături n-ar fi reușit s-o scoată mai bine la cap! Și acum iată și un număr de sforărie .Sforile sunt mânuite de directorul Corcviki și de directorul științific ing. Ion Neacșu, dar capetele lor ajung pe undeva prin fostul C.S.C.A.S. în 1957, institutul organizează un concurs pentru ocuparea postului de șef al secției fundații. La concurs se prezintă și doi cercetători din institut: ing M. Birzescu și ing. Gh. Dima. Reușit cu 7 voturi pentru și unul contra (ing. Ion Neacșu, director adjunct științific) a fost declarat ing. M. Birzescu. Așa cum prevăd normele in vigoare, s-a întocmit un referat asupra desfășurării concursului și s-a trimis forului tutelar — C S.C.A.S. — pentru confirmarea numirii în funcție a cîștigătorului. Dar stupoare! Forul tutelar, prin tov. prof. ing. N. Drogeanu, infirmă numirea cîștigătorului, pe motiv de necorespunzător, și anulează concursul. Intre timp a avut loc și o metamorfoză. Referatul — o copie a originalului se află și la Comitetul de partid al institutului — avea trei pagini .Pe pagina I-a se află vorbirea și datele, pe pag. a 11-a lista cu participanții la concurs și aprecierile comisiei pentru fiecare, iar pe cea de a 3-a semnăturile comisiei. Din referatul trimis C.S.C.A.S.-ului a dispărut pag. a 2-a originală și a fost introdusă o pagină in care numele ing. M. Birzescu, ciștigătorul concursului nici nu mai apărea Conform acestei metamorfoze, câștigătorul nici nu participase măcar la concurs și nici nu putea să aibă „pretenția" să fie numit șef de secție. Dar reprezentația păpușarilor — poporul le spune mai plastic: sforari — nu s-a terminat. Ea a continuat exact după doi ani. De ce după doi ani ? Pentru că sforarii aveau interesul ca unul dintre cei ce luaseră parte la primul concurs și nu reușise să participe din nou, lucru ce nu era posibil mai devreme de doi ani. Așa prevede regulamentul La 17 iunie 1969, institutul a organizat din nou concurs pentru ocuparea aceluiași post de șef de secție. La concurs s-au prezentat din nou cei doi cercetători ai institutului Dima și Birzescu. Dar pentru a fi siguri de reușita spectacolului, sferarii au început pregătirile mult mai devreme. Cu de la sine putere, directorul adju.net științific Neacșu, i-a dat delegație acum dr. ing. Gh. Dima să conducă secția fundații .Pentru a forța „nițel" lucrurile ,același director l-a sfătuit pe Dima să-și dea demisia din institut. Bineînțeles era aranjat dinainte ca aceasta să nu fie aprobată, dar constituia un argument puternic ca delegația să fie împuternicită de directorul general și ca omul să fie preferat celorlalți pentru a nu-l... „pierde“. Pentru a fi cît mai sigur că protejatul său Dima va lua concursul, directorul Neacșu a convocat o adunare a salariaților secției fundații — nimeni nu știe cu ce drept și cu a cui aprobare — in care le-a cerut să-și spună părerea „liber și nesiliți de nimeni“ pe care dintre cei doi țl VPV ca șef- Intryputing. Neacșu are in subordinele sale această secție, tot el a făcut și caracterizările pentru cei doi. Pe dr. ing. Gh. Dima atît l-a lăudat, atâtea calități i-a remarcat incit crezi că merită cel puțin scurtul papal, iar pe doctorandul ing. M. Birzescu i-a vopsit cu catran să nu-l primească nici dracii în iad. Cind totul a fost gata, în cele mai mici amănunte a fost organizat și concursul. Se spera intr-o victorie strălucită a taberei Dima. Se pare insă că argumentele n-au fost destul de convingătoare, deoarece la concurs n-au reușit nici unul dintre cei doi candidați .Ambii au avut clte trei voturi pentru și cinci contra. După regulament existau două posibilități: să fie declarați amindai candidații nereușiți și să fie organizat un nou concurs, sau să se stabilească ordinea preferințelor. In ultimul caz, alt 17 din regulamentul pentru concurs prevede „în cazul în care doi sau mai mulți candidați obțin aceeași medie, comisia de concurs va stabili ordinea de preferință a candidaților pentru numirea în posturile vacante ținînd seama de contribuția lor pe drum profesional și obștesc în folosul construirii socialismului și a titlurilor lor științifice“. In ceea ce privește contribuția profesională, ne vom permite să ne referim la părerea a 6 membri ai comisiei și a altor salariați cu care am vorbit, dar fără a le cita numele — este dorința lor pe care o respectăm. Trei dintre membrii comisiei sunt de părere că „Nici unul dintre candidați nu îndeplinește condițiile pentru a fi șef al acestei secții, deoarece nu cunosc mecanica solului. Dacă totuși trebuie să se aleagă unul din ei, este de preferat Birzescu care are un spirit organizatoric mai bun, știe să lucreze mai bine cu oamenii, are orientare mai bună“. Și cu privire la activitatea profesională toți ceilalți cu care am stat de vorbă, plus comitetul de partid îl recomandă pe Birzescu. In ceea ce privește activitatea pe tărîm obștesc, în timp ce Dima nu are nici un fel de sarcini obștești, Birzescu este decorat pentru activitatea obștească desfășurată fie pe linie de partid, fie pe linie. sindicqipt— în prezent este președinte al comitetului sindicatului. Sub aspectul titlurilor Dima este doctor, iar Birzescu doctorand, își pregătește lucrarea de doctorat. Fără să țină seama de această prevedere expresă a regulamentului, directorul Corcinski l-a propus ca șef al secției pe Dima, iar prof. ing. N. Drogeanu ,vicepreședinte al C.S.C.A.S. in aceea vreme, a confirmat această numire, consfințind astfel strălucitul triumf al sferurilor împotriva legilor și a bunului simț. Acestea sunt faptele prezentate in toată goliciunea și hidoșenia lor. Ne vom obține de la orice alt comentariu, dar avem credința fermă că organele in drept, Ministerul Construcțiilor Industriale, noul for tutelar al INCERC-ului va tăia sforile și-i va răsplăti pe minuitori așa cu merită. Cum poate un post la doi salariați I Confirming previziunile, întreprinderea de prefabricate din Călărași a încheiat cele trei trimestre ale anului cu un bilanț pozitiv , 100,6 la sută producția globală, 101,1 la sută producția marfă, 101,1 la sută productivitatea muncii. Prețul de cost pe 8 luni (17,84 planificat — 17,87 realizat, cu o economie de 26 de lei la mia de lei cheltuită) marchează și el saltul calitativ făcut de acest tânăr colectiv de muncă. Acum, atenția comitetului de direcție, a comitetului sindicatului sunt absorbite de realizarea planului pe ultimul trimestru și pregătirea planului pe anul viitor cu etapa lui plină de neprevăzut iarna. Acestea au fost de fapt și problemele majore dezbătute de adunarea generală a reprezentanților salariaților. Și așa cum le stă bine unor buni gospodari, lucrătorii din mai toate sectoarele de activitate au analizat cu competență și spirit de răspundere posibilitățile de Încheiere a anului cu plusuri la toți indicatorii și de demarare In anul ce vine. Cu acest prilej s-au făcut și multe valoroase propuneri privind Îmbunătățirea activității in toate compartimentele și pregătirile de iarnă. Acum, după ce a trecut circa o lună de la adunarea generală, ne-am interesat la fața locului cum sunt puse în aplicare hotărîrile luate, cum se înfăptuiesc măsurile propuse, gindindu-ne mai ales la faptul că toate acestea privesc producția acestui trimestru care nu suferă aminaire și că iarna bate la ușă. Și lucrurile se prezintă relativ îmbucurător și din acest punct de Hotărîrile adunării generale a salariaților prind viața vedere. De pildă, s-a început și se lucrează intens la acoperirea stației de uscare a agregatelor pentru anihilarea influenței vîntului și intemperiilor ; a fost verificată, reparată și izolată instalația de apă potabilă și industrială. Propunerea strungarului Tudorache Lăutaru de a muta atelierul mecanicului șef de lingă cel de confecții metalice — zgomotul mare al acestuia împiedica munca mecanicului șef — este pa cale de realizare. In diferite stadii de realizare sint și alte hotărîri și măsuri ale adunării generale. Sunt însă și unele hotărîri și măsuri ale căror termene au expirat ori sunt pe aproape, care n-au început să capete contururi. Ne referim la acoperirea benzilor transportoare, unde din cauza intemperiilor se ivesc multe necazuri la procurarea locomotivei Diesel de 350 CP, instalarea de perdele la aer cald la ușile de la intrarea în halele de fabricație etc. lucrări importante care își așteaptă încă rezolvarea. Intr-o situație îngrijorătoare se află aprovizionarea cu materialele de masă, în special cu agregate. Este cunoscut că în această regiune, iernile sunt destul de aspre cu viscole frecvente, care provoacă înzăpeziri. In aceste condiții este normal ca in fabrică să existe un stoc de agregate sortate pentru a asigura producția în caz de înzăpezire. Acest stoc este necesar și pentru faptul că iarna balastul înjgheață în vagoane și descărcarea se face extrem de anevoios. Pină la ora actuală însă nu s-au încheiat decit contractele cu furnizorii, ceea ce să recunoaștem este prea puțin.I O altă problemă spinoasă care-și așteaptă de mult rezolvarea este stația de dezghețat balastul din vagoane. Iernile anterioare descărcarea acestuia s-a făcut cu tîrnăcoapele și picamerele, cu un mare consum de muncă și alocații plătite C.E.R.-ului. Centrala industriacialiștii din Ministerul Industriei ă de prefabricate din beton, sper Materialelor de Construcții ar trebui să ajute mai mult fabrica în rezolvarea acestei probleme. P. ION