Constructorul, noiembrie 1969 (Anul 21, nr. 44-48)

1969-11-22 / nr. 47

•) Gazetă editata de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii, sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții Imperativul ultimelor săptămâni ale anului PUNERILE IN FUNCȚIUNE LA FABRICA DE GEAMURI DIN BUZĂU Probele tehnologice vor începe la timp. “Cînd vom intra în funcțiune cu întreaga capacitate — ne spunea cu mindrie un salariat al viitoa­rei fabrici de geamuri din Buzău —se va vorbi mai întîi de uzina noastră, și apoi de celelalte Întreprin­deri de pe această platformă indus­trială“. Intr-adevăr, aceste cuvinte își găsesc justificarea în însemna­tele capacități ce urmează să fie puse in funcțiune. Dacă ne-am referi numai la cele a cărora pre­mieră este programată în anul viitor, încă vom obține cifre care impresionează în comparație cu actuala producție a țării la sorti­mentele respective 1 600 000 mp­­ efectivi de oglinzi,, 150 000 m.p. efectivi de geam securizat și 1,5 milioane mp efectivi de geam șlefuit. Ințelegind, desigur, la rîndul lor importanța sarcinii ce li s-a M. TRAIAN (Continuare în pag. a 3-a) Șantierul naval Oltenița: hala corp, unul din obiectivele executate de către I.G.S.I.M.-București in cadrul lucrărilor de dezvoltare a vechii uni­tăți constructoare de nave, este gata să-și primească utilajele Racordări și scurtcircuite Un succes însemnat pe șan­tierul Fabricii de geamuri - Tîrnă­­veni , constructorii, montorii, șa­­motorii (de la Trustul nr. 5, I.I.M. nr. 10 și, respectiv, întreprinderea de izolații nr. 3) au predat pentru temperare cuptorul de tras geam al noii secții. Temperatura urcă spre 1 500 de grade. Totul decurge normal. De la 13 noiembrie, cel de-al doilea cuptor din cadrul lucrărilor de dezvoltare a Fabricii de ciment — Medgidia produce clincher. Dar constructorii și montorii (din ca­drul trusturilor nr. 1 și 2) mai au încă de lucru la alte obiective. Uzina „Electroputere" din Cra­iova se dezvoltă. Se construiește aici și o secție de subansamble su­date a cărei execuție nu decurge însă în ritmul cerut. I.p.S.I.M.­Cra­­iova montează cam încet fermele de acoperiș ale halei ; întreprinde­rea de prefabricate din localitate mai are de expediat și acum cî­­teva, deși termenul de livrare a expirat la 30 iunie. Fabrica de produse Ceramice de la Urziceni (pe care o execută Trustul nr. 1 și I.I.M. nr. 10) a înregistrat primele cărămizi faso­nate ! Uscătoriile sunt gata, iar cuptoarele sunt în curs de tempe­rare. La 26 noiembrie vor atinge temperatura de regim. .Pe șantierul fabricii de tri­cotaje din Miercurea Ciuc (al I.5. C.M.­Brașov) constructorii mai au încă de recuperat rămînerile în urmă de la corpul industrial și uzinele de condiționare, care ar trebui să ofere acum fronturi de lucru pentru montori. Se impune, de asemenea, accelerarea montaje­lor la centrala termică — cu atît mai mult, cu cît funcționarea ei ar înlesni încălzirea spațiilor în care lucrează constructorii Este așteptată pentru premie­ră și C.E.T.­Govora, la execuția că­reia iau parte I.S.C.I.-C.E.T.-Craio­­va, „Energomontaj“ și T.C.M.E. din București. Dacă la turbina nr. 1 se înregistrează o întîrziere de circa 30 de zile, de vină este și furnizo­rul (Uzina de construcții mașini- Reșița), deoarece echipamentul li­vrat a prezentat multe defecțiuni. Mai greu poate fi explicat de ce izolația hidrofugă de la turnul de răcire progresează așa de anevoios și de ce lipsesc unele materiale trebuincioase izolării canalului de gaze arse. La noua secție a uzinei „Co­­lorom“-Codrea, constructorii de la I.5. C.M.­Brașov n-au recuperat încă în întregime rămînerile în urmă. Șantierul ar mai putea absorbi încă forță de muncă — dar de unde ? Uzina „Grivița Roșie“ din Bucu­rești ar trebui, apoi, să se hotă­rască o dată să trimită utilajele contractate, al căror termen a ex­pirat de vreo cinci luni! Finisajele de la corpul A­IB „merg“ încet, închiderile cu tîm­­plărie metalică și din PVC n-au fost isprăvite. Izolațiile și instala­țiile de ventilație progresează des­tul de lent. Iată de ce, la secția de clorură de cianurii și izotriazo­­don, din cadrul Combinatului pe­­trochimic­ Pitești, constructorii de la I.C.M. și subantreprizele de spe­cialitate trebuie să-și sporească eforturile. Unde-i zilele, lunile irosite pe șantierul fabricii de produse lac­tate din Craiova, al I.C.M. nr. 6 ? Ce bine ar prinde acum, cînd uti­laje în valoare de circa 5 milioane de lei (printre care și instalația de lapte pasteurizat), nu pot fi mon­tate din cauza stadiilor fizice neco­respunzătoare . Impus pe șantierul fabricii de ață de la Odorheiul Secuiesc, be­neficiarul n-a asigurat toate utila­jele. Timpul afectat montajelor, ro­dajelor se scurge, in dauna econo­miei naționale. In ansamblul Calea Șagului din Timișoara, șantierul nr. 14 al Trustului de construcții­ Timiș a predat recent un bloc cu 60 de­ apartamente; un bloc asemănător se află în curs de recepție, iar alte 3, totalizînd 140 de apartamente — în stadii avansate de finisaj.­ P­înă la sfîrșitul anului, în această zonă a orașului se vor preda 400 de apartamente. (Dumitru PATRU­LEA, corespondent) Inginerul ANTON CHIRICUȚA venerat înaintaș al școlii de cons­trucții, primește din partea recto­rului Institutului de Construcții din București, prof. dr. ing. Radu Prișcu, diploma de „Doctor Honoris Causa". (în pag. a 2-a, o scurtă relatare de la această festivitate). ■*— PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Investițiile din județul Bihor Planul trebuie realizat nu numai global, ci pe fiecare obiectiv! Datorită accelerării ritmului de execuție în ultima perioadă, reușit ca la 31 octombrie planul de investiții pe 1969 în ju­­dețul Bihor să fie realizat în proporție de 79,8 °­ c, iar la construcții­­”°«taJ - 83,5% (din care la construcții 84,5<y0), ceea ce înseamnă ca pe ultimele două luni ale anului revine sarcina de a se exe­ami­lă Pe t0te1 investi*îî’ 0 medie lunară de 10,1% din sarcina luni Arf» răî? VeTM'‘at, d„in­ analiza efectuată la începutul acestei de rân­ Zri l Comitetul județean P.C.R., sînt asigurate condițiile de realizare a acestui volum pe ansamblul județului. Această preliminare nu poate da însă satisfacție în întregime, deoare­ce la unii beneficiari de investiții (în­treprinderea de electrocentrale, fa­brica „Sinteza“, întreprinderea de prefabricate—Oradea, Industria lap­telui—Bihor, Industria cărnii—Bihor, O.N.T.) planul anual nu se va putea realiza, diferențele urmînd să fie acoperite prin depășirile înregistrate în special la Uzina de aluminiu și Fabrica de zahăr (unde încă înainte de 30 septembrie fuseseră îndeplinite prevederile planului anual­, ca și la lucrările consiliului popular jude­țean ș.a. In general, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat la lucrările începute în cursul acestui an, datorită pe de o parte neasigurării din timp cu do­cumentație tehnică, iar pe de altă parte, neatacării în ritm susținut de Grigoriu BORZ directorul Sucursalei județene Bihor a Băncii de investiții (Continuare în pag. a 3-a) Urgența documentației Anul 1970, ultimul din actualul cinci­nal, va aduce lucrătorilor din construc­­ții-montaj sarcini deosebit de importan­te. Iată de ce noile șantiere trebuie să ne preocupe de pe acum, spre a ataca din timp lucrările și a le asigura, de la bun început, un ritm ținut. Ritm de execuție sus­țin păcate, o parte din noile inves­tiții demarează anevoie. 54, din cele 277 de lucrări noi prevăzute a fi atacate in acest an, nu s-au prezentat încă la start! Ele aparțin îndeosebi ministerelor Indus­triei chimice, industriei construcțiilor d­e mașini, industriei materialelor de con­strucții, industriei lemnului și industriei ușoare. Cauza principală - lipsa docu­mentației. Insuficienta operativitate­­­­ ce privește asigurarea proiectelor afec­tează îngrijorător și investițiile planifi­cate a fi atacate în cursul anului viitor. La începutul acestei luni, pentru jumă­tate din numărul lor încă nu se apro­baseră fie indicatorii tehnico-economici, fie studiile tehnico-economice. * Beneficiarii pretind, pe bună dreptate, constructorilor să lucreze repede, bine, economic. Dar iată că nu totdeauna el le asigură și condițiile necesare organi­zării, pregătirii execuției.“ 13 ministere și organe centrale »titulare pentru o va­loare totală de investiții de 23,2 mili­arde de lei, au predat doar 57,9% din proiectele necesare ; dintre ele, minis­terele petrolului și industriei chimice n-au asigurat nici 50% din documentația trebuincioasă constructorilor pentru 1970 ! Iată care este situația, din acest punct de vedere, la I.C.S-I.M.-București. Dacă investițiile de la Uzina de mașini grele, »Vulcan“, F.M.­ A. din Capitală se pre­zintă bine, cele de la »Autobuzul“, I.P.R.L. și Uzina mecanică­ Cîmpina sînt într-o situație diametral opusă. Ce să mai vorbim de obiectivele care n-au nici măcar S.T.E.-urile avizate ? Pentru acestea cind vor sosi« oare, proiectele de execuție 7 După cum remarca Ing. C. Constantin, șeful serviciului pregăti­rea producției, sînt cazuri cînd titularii de investiții — urmărind doar acoperiri valorice - predau „in compensație… do­cumentații pentru lucrări care nici nu figurează în planul pe anul viitor­­ întreprinderea nr. 7 de construcții­­montaj din Galați, care va executa anul viitor lucrări pe teritoriul a 4 județe, are stabilite de aproape trei luni cifre­le planului pe 1970 - și totuși, încă nu știe precis ce anume are de făcut. Do­cumentația pe care a primit-o abia aco­peră o treime din valorile înscrise pe beneficiari în acest plan — ne informea­ză tov. Ioan Grădinaru, din sucursala județeană a Băncii de investiții. Trustul zanal agricol­ Galați (titular : Ministerul Agriculturii și Silviculturii) nu a predat încă nici măcar studiul tehnico-econo­­mic pentru complexul avicol de la Smir­­dan, obiectiv care, înscris cu 128 mili­oane de lei pe 1970, reprezintă peste o treime din planul valoric al I.C.M. nr. 7 și are termen de punere în funcțiune, pentru 80% din capacitate, în trimestrul II 1971. Același beneficiar nu a asi­gurat încă decit într-o proporție neîn­semnată documentația de execuție pen­tru complexul de vaci de la Tecuci- Nicorești și stația de uscat furaje verzi de la Siliștea-Roman (pentru aceste o­­biective, care au termen de punere în funcțiune, în noiembrie 1970, la mijlo­cul lunii octombrie s-au predat primele proiecte­­). Fabrica de garnituri de frî­­nă și etanșare de la Rîmnicu Sărat, a Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, la care execuția a început în septembrie, la un volum de lucrări de 52,7 milioane de lei planificat pentru a­­nul 1970 are asigurată documentația nu­mai pentru 3 milioane de lei ! Comentariile ni se par de prisos. Adrian CIMPEANU Matinală Foto: Ioan NEGREA 47 (1037) Anul XXI sâmbătă *-22 noiembrie 1969 4 pagini 25 bani Redacția și adminis­trația : București 4, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, tele­fon 15.19.21-15.10.92 Lucrările Marii Adunări Naționale Luni 17 noiembrie au început lucrările Marii Adunări Națio­nale a Republicii Socialiste România în cadrul celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. Pe ordinea de zi a actualei se­siuni a forului suprem al țării se află înscrise i 1. — Proiectul de lege privind conducerea ministerelor și a ce­lorlalte organe centrale ale ad­ministrației de stat, pe baza principiului conducerii colective. 2. — Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Mi­liției. 3. — Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, consti­tuirea de garanții și răspunde­rea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socia­liste. 4. — Proiectul de lege privind executarea pedepselor. 5. — Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Con­siliului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România. 6. — Proiectul de lege privind regimul străinilor in Republica Socialistă România. 7. — Proiectul de lege privind regimul produselor și al sub­stanțelor stupefiante. 8. — Proiectele de legi pen­tru aprobarea decretelor cu pu­tere de lege emise de­­ Consiliul de Stat. 9. — Raportul comisiei spe­ciale a Marii Adunări Naționale împuternicită să verifice dota­rea cu aparatură medicală, de cercetare și învățămînt în uni­tățile clinice și învățămintul preclinic, precum și folosirea și repartizarea cadrelor medicale pe teritoriul țării. 10. — Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului de stat al economiei naționale pe anul 1970. 11. — Proiectul de lege pen­tru adoptarea Bugetului de stat pe anul 1970. 12. — Modificări în compo­nența unor comisii permanente ale M.A.N. In primele două zile ale lu­crărilor, Marea Adunare Națio­nală a dezbătut și adoptat: • Legea privind conducerea ministerelor și a celorlalte or­gane centrale ale administrației de stat pe baza principiului con­ducerii colective. Continuînd și­rul măsurilor luate în ultimii ani­ pentru perfecționarea socie­tății noastre socialiste, pentru lărgirea și adîncirea democra­tismului socialist în viața poli­tică și economică, legea stabi­lește că fiecare din ministere și celelalte organe centrale ale ad­ministrației de stat este condus pe baza principiului conducerii colective, de către un colegiu — organ deliberativ — care ho­tărăște in problemele generale ale activității sale; • Legea privind organizarea și funcționarea Miliției. • Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de ga­ranții și răspunderea în legă­tură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Legea stabilește condițiile în care pot fi angajați și garanțiile pe care sunt obligați să le constituie ges­tionarii, precum și răspunderea acestora și a altor angajați pen­tru bunurile aflate în adminis­trarea, folosința sau deținerea organizațiilor socialiste. • Legea privind executarea pedepselor. (Textele acestor legi au fost publicate în presa cotidiană). In conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările ac­tualei sesiuni continuă în comi­sii permanente care vor exami­na celelalte proiecte de legi în­scrise pe ordinea de zi. Relua­rea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. ; ' 4 . / Șl ARCOM Crearea Antreprizei române de construcții montaj oferă: Condiții pentru o activitate amplă eficienta de construcții peste hotare Recent a fost înființată, în sub­­ordinea Ministerului Construcțiilor Industriale: Antrepriza română de construcții-montaj — ARCOM, în­treprindere de stat care urmea­ză să execute în străinătate lu­crări de construcții și montaj in­dustrial, studii, proiecte, asistență tehnică și alte servicii ingine­rești legate de activitatea de construcții, înființarea acestei întreprinderi, înscriindu-se pe linia indicațiilor date de partid cu privire la dezvoltarea multilaterală a legăturilor economice externe ale țării noastre, cu privire la valorificarea la export a inteli­genței noastre tehnice, oferă posibi­lități largi de afirmare pe piața in­ternațională a capacității creatoare­­ a arhitecților, constructorilor, monto­­rilor, instalatorilor din România. In această direcție, țări vecine cu noi au deja o experiență importan­tă, rezultatele economice obținute fiind de natură să încurajeze și dez­volte această categorie de activitate economică. Antrepriza­ română de construcții­­montaj va avea funcția de antre­prenor general extern pentru lucră­rile pe care le va realiza și pe care le va putea, executa cu forțe proprii sau prin subantreprize — organiza­ții de specialitate din România sau din alte țări. ARCOM va putea livra proiecte, prefabricate pentru con­strucții și instalații și va putea a­­cord­a asistență tehnică la realiza­rea unor obiective executate de alți antreprenori. Prin ARCOM vor putea executa lucrări în străinătate toate între­prinderile Ministerului Construcți­ilor Industriale, întreprinderile de construcții și montaj ale celorlalte ministere, ale consiliilor populare județene, institutele de proiectare, catedrele de specialitate din cadrul institutelor de învățămînt superior, institutele de cercetare. ing. Petru CMIIT director general al Antreprizei române de­ construcții-montaj (Continuare in pag. a I-a) , 's „Societate de binefacere?“ Citeva cazuri... • Pe dragul indemnizației și-a părăsit (pe hirtie) familia . Sigur că-i plătim ca manipulanți! Ce, nu manipulează... hirtii ? • in problemele tehnice de montaj, adresați-vă cu încredere inginerului silvic ...și o Concluzie Activitatea șantierului Pitești al întreprinderii de montaje­ București este, în general vorbind, bună. In primele trei trimestre din acest an montorii au executat un volum de lucrări care reprezintă 90»/6 din sar­cinile pe 1969. Economiile la prețul de cost însumează 11 075 000 de lei, din care 696 000 de lei peste plan; volumul imobilizărilor de fonduri a fost diminuat prin accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante cu 14 zile. Din păcate, aceste frumoase rezul­tate sînt umbrite de unele deficiențe în gospodărirea mijloacelor bănești și în folosirea forței de muncă. Un re­cent control efectuat de către or­ganele Băncii de investiții a scos în evidență faptul că, datorită neres­­pectării instrucțiunilor legale, in­terpretării eronate a unora dintre acestea ca și din cauza superficiali­tății cu care au fost acordate dreptu­rile solicitate de unii salariați, s-au făcut plăți nelegale în valoare de 44 343 lei ; suma se adaugă la cei peste 32 000 de lei, depistați cu pu­țin timp înainte de către organele c.f.i. ale întreprinderii. Deși i s-a mai atras atenția asupra caracteru­lui nelegal al unor plăți, conducerea șantierului a continuat să acorde in­demnizație de șantier unor salariați aflați în concediu de odihnă sau de boală, pontați ca absenți nemotivați sau învoiți de la serviciu­l unor sa­lariați care au beneficiat de abona­mente pe C.F.R. sau I.R.T.A., pe baza cărora s-au reîntors zilnic sau periodic la domiciliul stabil, unor salariați localnici care, pentru a be­neficia de indemnizație de șantier și cazare gratuită, și-au mutat formal domiciliul stabil. In această situație a fost găsit Gheorghe Bîcă, economist la serviciul organizarea muncii (deci tocmai la serviciul care avea obli­gația să aplice corect instrucțiunile legale !), care la data angajării (8 septembrie 1967) era localnic, dar la numai trei săptămîni și-a făcut „mu­tarea“ la Slatina, în spațiul socrilor săi, lăsîndu-și in Pitești — cu do­miciliul stabil — soția și copilul . Prin această manevră, economistul Gheorghe Bîcă a încasat, în dauna avutului obștesc, 9 823 lei. S-a uitat, oare, că doar cu cîțiva ani în urmă, într-un caz asemănător, depistat la șantierul I.M.B. de la Tg. Măgurele, vinovatul a fost sancționat cu doi ani închisoare corecțională și re­cuperarea sumelor necuvenite ? Au fost depistate, apoi, cazuri în care s-au acordat premii de regie unor muncitori pe baza unor grafice for­male ; în pontajele altora au fost înscrise lucrări fictive ; s-au aplicat tarife orare de salarizare­­ mai mari decât cele corespunzătoare categori­ilor de încadrare ; s-a acordat regim mărit de lucru unor salariați și pe Anton DUMITRACHE g") din Sucursala Argeș a Băncii de Investiții (Continuare in pag. a 4-a) .Gemenii*, le spun arădenii ce­lor patru blocuri­­turn cu cîte 44 de apartamente care străjuiesc intrarea în ansamblul­­ de locuințe Podgo­ria. (Foto : Pavel FLORIAN, cores­pondent) Vorbe și fapte L-am cunoscut cu ani în urmă, pe un șantier. Nimeni nu folosea superlative cînd îi pomenea nu­mele. Un inginer oa­recare, care-și făcea liniștit slujba... Dupä ani, l-am re­­întîlnit într-un birou somptuos, director al unei mari unități de construcții, proaspăt absolvent al cursuri­lor de la CEPECA, înscris la doctorat... Mulțumit de sine și cu aer de superiori­­­­tate, îmi vorbea a­­cademic despre or­ganizarea științifică a producției și muncii. Grafice-rețea, a studiul muncii, opti­mizarea transportu­rilor. — Avem un plan de acțiuni vast: pes­te 50. Serviciile noa­stre de concepție lu­crează acum, con­form acestui plan, la calculul manoperei specifice pe ani, pînă în 1975... Și, spre a mă con­vinge, începu să caute într-un vraf de hîrtii, aruncate cu furca, planul cu pri­cina. — O, lăsați nu vă mai osteniți, vă cred pe cuvînt. Fiți ama­bil și spuneți-mi de ce la șantierul 23 se sapă fundațiile cu hîrlețul și se materialele cu cară tar­ga ? . — Doar nu credeți că se poate ajunge așa, peste noapte, la perfecțiune... Și-apoi, ne lipsește dotarea ! — Am văzut la șantierul 14 un exca­vator, un dumper stînd — și oamenii ziceau că nu le fac trebuință de mai bine de o lună. — Ce știu ei­­ în­ ianuarie vor trebui a­­tacate noi obiective și vor avea nevoie de ele. Nu s-au gîn­­dit. Asta înseamnă să le lipsească per­spectiva ! — Apropo, am au­zit că nu prea stau­ bine cu planul, iar sfîrșitul anului e aici, pe­ aproape. — Cauze obiecti­ve ! Iarnă grea, pri­măvară ploioasă, toamnă secetoasă... — Mda... dar spu­neți, vă rog, cum ați reușit să pierdeți zece milioane în zece luni ? — Adevărat, am pierdut, tot din cau­ze obiective. Dar în ultima lună am recu­perat o sută de mii de lei și ne-am pro­pus ca pînă la fine­le anului să mai re­cuperăm cîteva sute de mii. De astea de ce nu vorbește ni­meni ? — O ultimă între­bare, tovarășe direc­tor. Ce s-ar face, în situația dv., un pa­tron de antrepriză capitalistă ? De unde ar acoperi pierde­rile ? — Scuzați-mă, vă rog. Peste o oră tre­buie să țin o prele­gere despre eficien­ța economică, obiec­tiv final al organiză­rii științifice a pro­ducției și a muncii — și n-aș vrea să în­­tîrzîi...

Next