Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)
1970-02-21 / nr. 8
V Redacția și administrația : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Prima linie tehnologică a noii capacități de producție de la Fabrica de cărămizi din Urziceni a depășit cu bine greutățile punerii în funcțiune. Pregătirile temeinice, despre care i-am informat pe cititorii noștri la începutul anului, au dat roade. Instalațiile, similare cu cele ale fabricii din Iași, nu au provocat aici aceleași neajunsuri. Profitînd de experiența ieșeană, colectivul din Urziceni a evitat o bună parte din ele, iar celorlalte le-a atenuat efectul. „Poate și argila cu mai puțin nisip — ne spunea ing. Pompiliu Popescu, șeful serviciului producție din direcția generală — a favorizat strădaniile ceramiștilor de aici, solicitind mai puțin utilajele. Cert este insă că bilanțul primei luni este pozitiv.“ Intr-adevăr, s-au produs 120 000 cărămizi peste milionul planificat. Rebutul, cu toate condițiile dificile ale lui ianuarie și încercările inerente probelor tehnologice și propunerii La Urziceni, progrese rapide spre parametrii proiectați în funcțiune, se ridică la numai 5%. Rezultă deci că, încă de pe acum, graficul de atingere a parametrilor a fost depășit, iar după cum ne informează ing. Virgil Mărmureanu, delegatul direcției generale, primul cuptor a atins, la mai puțin de 30 de zile de funcționare, parametrii proiectați. In prezent, al doilea cuptor al aceleiași linii este pus în regim de funcționare și va produce primele cărămizi în săptămînă următoare. Comportarea lui în timpul temperării dă temei încrederii ceramiștilor de la Urziceni, că va călca pe urmele „înaintașului“ său. „Să nu credeți însă — ne spune înginerul-șef al fabricii, Ion Mirea — că la această linie tehnologică am depășit toate greutățile. Mai avem necazuri la unele utilaje de la alimentare, preparare și omogenizare De pildă, la lanțul transborder s-au rupt urechile, deoarece erau confecționate din oțel turnat, în loc de oțel forjat , la colerganguri schim- Tiberiu MOVILA (Continuare în pag. a 3-a) Dacă nu vom schimba mentalitatea... Poate că nu întimplător, productivitate rimează cu mentalitate. Iar mentalitatea este ceva global, nu o notă oarecare de reportativ, ci însăși cheia muzicală, nu o acțiune, ci un mod de a acționa. I-AM DAT DREPTATE inginerului Aurel Micu, directorul Grupului de șantiere — Tîrgoviște, cînd îmi spunea : ..Ca să realizăm sarcina de productivitate și ritmul necesar, avem nevoie de o mecanizare intensă. De pildă, la Găești, dacă am dispune de schele autoridicătoare, lucrul la compartimentările interioare ar merge șnur...“ Dar... Am mers la Găești la o lună după această discuție. Tot nu erau schele autoridicătoare. Să poată explica oare asta de ce în hala fabricii de frigidere, la etajul tehnic, la laborator, din vreo două sute de oameni, jumătate tăiau crinilor frunză ? — N-aveți de lucru ? — i-am întrebat pe niște sudori. — De lucru e berechet, dar ne lipsește oxigenul. N-am avut nici ieri. Stau degeaba și echipa lui Ghițiu, și a lui Strigă... N-am dat de șeful montorilor, Stroescu, nici de al instalatorilor, Vlaicu, să aflu cum e cu oxigenul. Dar l-am întrebat pe șeful de șantier al constructorilor, ing. Ioan Costel: — Cumva vă prisosește fondul de salarii, de faceți așa lux cu forța de muncă ? — Dar nu-i ai noștri, sunt de la Trustul 2... — Sunt, destui, și-ai voștri care nu-s organizați, n-au ce le trebuie, nu-i supravegheați. Și apoi, puteți fi chiar așa de indiferent față de cum lucrează sub antrepriza ? Care-i rolul antreprenorului general ? ALĂTURI DE FABRICA de frigidere, secția de prefabricate a [J.P.C. e la fel cum am aflat-o și în decembrie, după ce expirase termenul de punere , în funcțiune. Adică, un simplu poligon de șantier, meșteșugăresc, sub acoperișul unei hale destul de impresionante. Se execută piese mărunte, simple, fără tehnicitate. Vreo zece oameni se sprijină în coada lopeții lîngă două betoniere. Căci centrala automată de betoane tot nu-i gata, de cînd au tot tras de ea și I.M.B.-ul, și I.I.B.-ul, iar acum Trustul nr 2... După aprecierea șefului secției, Sălceanu, mai e de lucru la ea o lună !Mi-am amintit de graficele detaliate pe care le văzusem — semnate de toți executanții, urmărite de ing. Iosipescu, din D.G.P.I. — prin care toată lumea se an Dorin CONSTANTINESCU (Continuare in pag a 3-a) I.I.P.C.-Găești. Zece muncitori, plus doi băgători de seamă... Cîmpulung. Se montează tabla ondulată pentru închidere. Se montează a doua oară... Cîmpulung. O betonieră care, la o palmă de loc, stă într-o vină, de pomană... Cîmpulung. Vreo douăzeci de șoferi tropăie din picioare de frig... Glumă de șoferi : „Dacă mașinile noastre tot au ajuns... vapoare, navigînd prin noroi, ar trebui să ne dea și pavilioane, să ne salutăm cînd se intîlnește un «Steagul» cu un «Bucegi»..." Cum să „meargă" șantierul cînd n-are drumuri ? N-am rîs cînd cineva mi-a spus : „După părerea mea, inginerul de șantier pe care-l văd cu pantofii curați nu face treabă". Căci locul lui e nu în birou, ci lîngă macara și lîngă schelă, unde-i praf și noroi. E însă „obligatoriu" noroiul ? Iată iarna asta capricioasă : ieri a tunat și a plouat cu găleata, azi ninge, la noapte va îngheța, mîine... Șantierul nu-i nici salon, nici bulevard, se sapă, se fac umpluturi, se cară materiale, însă de aici și pînă la transformarea lui în mlaștină, pînă la îngroparea în glob a tractoarelor e o diferență. În ziua cînd adjunctul ministrului, ing. M. Popescu, a controlat șantierul combinatului de carne din București, al I.C.M.B., un buldozer se cufundase pînă la șenila superioară. Nu se cunoștea unde-i drumul paralel cu hala, iar în hala însăși, terenul arăta ca o arătură după o ploaie zdravănă. Nu răzbeai nici cu cizme de cauciuc. Gîndirea tehnică a conducerii șantierului mersese pînă la jumătate , drumul betonat din capătul halei. — De ce n-ați făcut un acces din hale prefabricate ? — Costă, nu prea avem fonduri la organizarea de șantier... — Dar mașinile și utilajele pe care le imobilizați în noroi, le distrugeți prin hîrtoape, nu costă ? Stagnarea echipelor care nu pot fi alimentate cu beton, cu prefabricate, nu costă ? Dacă amînați turnarea pardoselilor, fiindcă nu puteți Dan CONDREA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA î • La șantierul II de la Grupul de construcții și Instalații Porțile de Fier al I.C.H., colectivul de lăcătuși-montori condus de maistrul Edmund Voss și electricienii maistrului Carol Haltrieb a repurtat un frumos succes : în incinta din avalul barajului deversor, cele două macarale K.B.G.L., trebuincioase turnărilor de betoane, au fost montate cu 10 zile mai devreme (B. TRUȘCULESCU, corespondent) . I.C.S.M.Galați a început lucrările la cel de al 3-lea furnal de 1700 mc., prevăzut să intre în funcțiune la începutul anului 1972. In qurind, vor fi atacate și lucrările la cocserie și banda de aglomerare nr. 3. La unitatea nr. 22 a prinderii de materiale distrucții ,,7 Noiembrie“ din Ieșu sunt în lucru noi cap de producție. In fotal montarea unui nou șopr uscare în condiții alme nefavorabile, cu o capacit 80 000 cărămizi. Cu 40 de zile înainte de termen lucrează 6 montori, iar constructorii trag de timp Fabrica de produse lactate din Ploiești a fost pusă în funcțiune anul trecut, o capacitate a fost recepționată în luna septembrie, alta în noiembrie. Dar lucrările nu s-au încheiat. Mai este de dat în exploatare o nouă capacitate, cu o producție de 500 kl lapte pe zi. Termen : trimestrul I 1970. De data aceasta, obiectivul industrial înscris în planurile de punere în funcțiune ale I.S.C.M.Brazi și I.M.București nu înseamnă altceva decît fixarea pe fundații a cîtorva utilaje și instalații. Lesne de înțeles că punerea în funcțiune este condiționată, deci, îndeobște de activitatea mentorilor. In ceea ce-i privește pe constructori, aceștia mai au și ei de pus la punct niște pardoseli, ultimele finisaje la pavilionul administrativ, la cabina portarului și împrejmuirea, la care s-a stabilit însă să se lucreze și în trimestrul II. Altfel spus niște mărunțișuri, despre care ing. Hurban, inginerul-șef al șantierului nr. 5 — Ploiești, spunea că le-ar putea lichida în cîteva săptămîni. Suntem și noi convinși că treaba aceasta n-ar constitui cine știe ce performanță. De altfel, întregul plan pe 1970 (ca A.G.) la acest obiectiv are o valoare de numai 1,4 milioane de lei, din care peste o cincime reprezintă sarcina lucrătorilor de la „Frigotehnica“. Și totuși, lucrările evoluează lent, în pagubă ies nu beneficiarul, ci executanții. Constructorii „merg“ încetișor, fiindcă, chipurile, nu pot părăsi investiția înaintea montorilor. Iar montorii s-ar grăbi, fiindcă nu se prea dă mina să stea aici „agățați“ de un plan de o jumătate de milion, dar... Pînă acum au fost montate instalația de spălat borcanele de iaurt și alte cîteva mărunțișuri. Front de lucru, berechet. Lipsesc însă separatoarele de la instalația de pasteurizare (despre care se zice că nu condiționează punerea în funcțiune) și boilerele, pe care trebuie să le asigure șantierul .La treaba pe care o avem de făcut acum — remarcă maistrul Ștefan Martici — cei 6 mentori aflați pe șantier satisfac pe deplin necesarul de forță de muncă. Am putea aduce 2—3 echipe, dar ce să le dăm de lucru ?“ Sunt pare-se condiții ca noua capacitate să fie pusă în funcțiune la termen. Dar de ce tocmai atunci ? De ce se tergiversează niște lucrări care ar putea fi lichidate operativ ? Este oare in folosul eficienței economice amînarea de la o săptămînă la alta a lichidării micilor completări și retușuri, incluse în procesele-verbale ale primelor recepții ?. Pavilionul administrativ și îndeosebi laboratorul ar putea fi isprăvite în cîteva săptămîni, dacă s-ar lucra cu tragere de inimă. Este cazul ca I.S.C.M.Brazi să acționeze mai energic pentru curmarea prelungirii excesive a duratei de execuție la obiectivele mici. Nu ne putem permite să risipim mijloacele și forțele de muncă, atunci cînd avem de realizat un plan cu indicatori tehnico-economici atît de exigenți. Aurel ZELINSCHI Lipsurile nemotivate generează fluctuația în afară de mișcarea planificată a forței de muncă, generată de sporirea sarcinilor de producție, mai există și alta spontană, neplanificată și neplanificabilă, ce aduce prejudicii întreprinderilor pe care le afectează și economiei în general. Influențînd negativ toate laturile activității întreprinderii, fluctuația forței de muncă determină folosirea incompletă a acesteia, constituie un obstacol în calea ridicării productivității muncii, necesită cheltuieli suplimentare pentru calificare. La Fabrica de ciment—Bicaz, coeficientul de fluctuație (rezultat din desfacerea contractelor de muncă pentru abateri repetate de la disciplina muncii industriale, sau pentru plecarea salariaților din proprie inițiativă) se află în continuă scădere : de la 9,7 în 1965, el a ajuns la 3,8 în 1969. Aceasta este consecința interesului activității rodnice a colectivului de conducere al întreprinderii, a comitetului de partid, a organelor sindicale și de U.T.C. pentru educarea salariaților, în scopul întăririi disciplinei. De pildă, s-a îmbunătățit organizarea procesului de producție și au fost lichidate întreruperile în funcționarea utilajelor, care — între altele — influențau negativ cîștigurile salariaților ; la încadrarea muncitorilor în categorii de salarizare s-a avut în vedere ca între calificare, vechime și munca depusă, pe de o parte, și câștigul obținut, pe de altă parte, să existe o corelație corespunzătoare ; s-au asigurat condiții normale de muncă, de securitatea muncii : a fost asigurat transportul în comun al muncitorilor de pe valea Bicazului , in cadrul adunărilor lunare pe secții și schimburi, ca și în momentul înregistrării unor abateri de la disciplină, cazurile au fost supuse judecății colectivului respectiv, întărindu-se în acest fel răspunderea pentru abaterile săvîrșite. Desigur, măsurile enumerate au avut efect pozitiv și prin diminuarea absențelor nejustificate de la lucru ; ele au scăzut de la 501 om-zile în 1965, la 211 în anul trecut. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor au contribuit, de asemenea, substanțial la stabilizarea forței de muncă și la eliminarea absențelor nemotivate, atît prin introducerea sporului de vechime, cît și prin acordarea gratificațiilor. Dacă această acțiune complexă a dus la diminuarea într-o mare măsură a mișcării spontane a forței de muncă și a lipsurilor nemotivate, ea n-a reușit totuși să elimine definitiv fenomenele de indisciplină , se impune luarea unor măsuri de sancționare materială a acelor salariați care își permit să stînjenească bunul mers al activității întreprinderii. Lipsurile nejustificate de la lucru se înregistrează în exclusivitate în rîndurile salariaților care nu beneficiază de spor de vechime, cîștigul lor nefiind afectat (prin prevederea sporului) de aceste acte de indisciplină ; măsurile de sancționare sunt lăsate la latitudinea șefilor de secție, care nu întotdeauna fac propuneri Suzana GEANGALAU șeful serviciului salarizare-personal din Fabrica de ciment-Bicaz interes deosebit pentru construcția de locuințe proprietate personală In ultima vreme, construcția de locuințe proprietate personală — atît din fondurile statului, cit și ale cetățenilor — se bucură de o atenție crescîndă, în județul nostru, în anii 1967— 1969 au fost vîndute populației 222 de apartamente construite din fondurile statului, în municipiul Turnu Severin și în orașul Orșova. Pentru acest an sînt prevăzute construcția și predarea, în aceleași localități, a 550 de apartamente proprietate personală, reprezentînd mai mult de un sfert din numărul apartamentelor planificate a construi în acest an. 250 apartamemente (11 blocuri) vor fi executate cu confort de gradul I, iar restul — cu confort de gradul II. în prezent, un bloc cu 25 de apartamente din Turnu Severin se află într-un stadiu avansat, urmînd să fie predat la începutul trimestrului II , au fost atacate fundațiile blocurilor E1, E2. și Gl, din cartierul Crihala avînd fiecare cîte 60 apartamente; urmează să fie atacate F2. F3. F4... Șantierul 3- Orșova și întreprinderea județeană de construcții au luat măsuri mai energice pentru grăbirea ritmului construcției de locuințe. Totuși, mai trebuie ceva. Mă gîndesc că n-ar fi lipsit de interes să se facă mai multă publicitate în acest domeniu. Unele orașe din țară au deschis expoziții cu planșe și machete de apartamente cu diferite grade de confort, încadrarea urbanistică a unor cartiere etc., pentru ca publicul să poată lua mai ușor cunoștință de felul cum au fost concepute aceste locuințe. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cit plecînd de la ideea că acceptarea documentației și a proiectului în sine de către grupul de beneficiari trebuie să reprezinte o acceptare în deplină cunoștință de cauză, trebuie să se arate concret felul cum va apărea apartamentul dorit și care urmează a se materializa. (La noi, oficiul de contractare a locuințelor proprietate personală nici măcar nu are un sediu propriu, unde cetățenii să găsească planșe, indicații metodologice de contractare, ca să nu piardă timp pentru a se informa pe alte căi decît cele oficiale. Oare nu s-ar putea ca blocul cu 25 de apartamente din Turnu Severin înainte de a fi predat locatarilor, să fie accesibil populației, timp de cel puțin 10 zile, pentru informare și documentare ? După cum ne informa prim-vicepreședintele Consiliului popular județean Mehedinți, Ion Albulețu, construcția de locuințe din fondurile populației va căpăta o mare amploare în viitor. In centrul municipiului Turnu Severin se va construi un bloc cu 10 etaje, cu confort de gradul I ; se vor realiza o serie de plombe în locurile accesibile din perimetrul orașului. Se are în vedere extinderea acestei măsuri și în orașele noi : Vînju Mare, Strehaia, Baia de Aramă. Organele locale sprijină pe toți cei care doresc să-și construiască vile proprietate personală, case cu unul sau două nivele, pentru 1—4 familii ; se dă atenție cererilor cetățenilor, care se referă la spații îmbunătățite cu finisaje de calitate superioară, amplasate în zone cu o structură arhitectonică unitară, de preferință în centrul orașelor și cu posibilități de bună deservire. ing. Ion ȘOSEA din comisia economică a Comitetului județean P.C.R. Mehedinți (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare tv pag. a 3-a) Două imagini care surprind, parțial, fațada și holul noului aeroport internațional Otopeni-Quucurești MANIFESTĂRI CONSACRATE CENTENARULUI NAȘTERII LUI V.I. LENIN • In sala clubului „Constar al I.C.M. nr. 1—București a a zilele trecute o manifestare drui căreia au fost evocate nautatea și activitatea revolu a lui V. I. Lenin. A consi prof. Dan Petrescu, cercetat lângă numeroși salariați ai prinderii, au luat parte și e Grupului școlar de construcții . Comitetul sindicatului detreprinderea instalații-montații din Capitală a organiza pozioanele „Lenin in mijlocu retului“ și „Lenin în octo, care s-au bucurat de o non participare. 0 Manifestări asemănătoar fost organizate și la clubul prinderii de construcții-monta—București, la I.C.M.B., I] ș.a. In laboratorul Institutului de și cercetări pentru îmbui funciare și gospodărirea se analizează pe modelul fului de la Valea Uzului, j mele privind disiparea apei și contrucțiile de consi în aval mm Actor ? Nu, cabotin ! Dacă rubrica aceasta, pe cît se pare, a „prins" la cititori,meritul nu e numai al redacției, ci trebuie împărțit cu cei care, în discuții directe sau prin scrisori, ne sugerează teme, ne oferă cazuri. Cum a făcut, zilele trecute, directorul general recent numit al unei mari întreprinderi de construcții : „Scrieți despre tipul de inginer-actor. Merită, e un pericol social, profesional și economic pe care mulți nu-l sesizează la timp". Recapitulînd lista unor cunoștințe mai vechi și mai noi, ne conformăm, creionînd portretul-robot al inginerului X. Care... • .. .A venit ministrul pe șantier. A tunat și a fulgerat pentru neregulile pe care le-a găsit. Și, imparțial, a pronunțat și o laudă pentru stivuirea corectă a cărămizilor. Atît îi trebuia lui X. Incepînd de a doua zi, de la propria-i secretară pînă la conducerea organelor locale, toată lumea află de la el că ministrul a fost foarte mulțumit, l-a felicitat... „per global""... • ...Trebuie că poartă pe sub cămașă o platoșă, altfel i s-ar pieptul decît burduși și-l bate cu pumnii. „Am făcut, tovarăși... Se face, tovarășilor... Veți vedea..." Sistemul prinde la unii care iau de bine angajamentele găunoase. Iar la ceasul socotelilor, cînd „se face" devine „nu s-a făcut", „ își mută platoșa de pe piept, pe obraz, înlocuind perorația eroică prin lamentarea că : „n-am dramatiavut... nu mi s-a dat...". ® .. .Noul director l-a cam ghicit pe X. încă de la primul control pe șantier aflat punctele n vralgice. X sufîe superior și reținu: „Cred că n-o săptem colaborator râse director. M bine dați-mi drumi m-au cerut la I.C.M L.C.S.C., pentru post bun — pînă și cum l-am refuze mi-era la inimă șaitierul ăsta, dar acut n-aș vrea vă-ncurc..." Șantaji a învelit în foiță trandafirie m-a ținut. Drectorul s-a oriente bine : „Nu, tovari șe X, nu pleci, râm pe loc pînă pui I punct tot ce ai încurcat, pînă care-s pagubele vederi cine scoate bani pentru ele. Pe urmă..." X își puni masca unui aer ofensat, tace mult, directorul pleacă — după două zile primește un telefon de la „cineva" : „sădai drumul lui X, avem nevoie de el — interese superioare..." Căci X, ca orice actor, se pricepe și la turnee, și la reprezentații de gata. Emil STERESCU