Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)

1970-02-21 / nr. 8

V Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 P­rima linie tehnologică a noii ca­pacități de producție de la Fa­brica de cărămizi din Urziceni a depășit cu bine greutățile punerii în funcțiune. Pregătirile temeinice, despre care i-am informat pe cititorii noștri la începutul anului, au dat roa­de. Instalațiile, similare cu cele ale fabricii din Iași, nu au provocat aici aceleași neajunsuri. Profitînd de ex­periența ieșeană, colectivul din Urzi­ceni a evitat o bună parte din ele, iar celorlalte le-a atenuat efectul. „Poate și argila cu mai puțin nisip — ne spunea ing. Pompiliu Popescu, șeful serviciului producție din di­recția generală — a favorizat stră­daniile ceramiștilor de­­ aici, solici­­­­tind mai puțin utilajele. Cert este insă că bilanțul primei luni este po­zitiv.“ Intr-adevăr, s-au produs 120 000 cărămizi peste milionul planificat. Rebutul, cu toate condițiile dificile ale lui ianuarie și încercările ineren­te probelor tehnologice și propunerii La Urziceni, progrese rapide spre parametrii proiectați în funcțiune, se ridică la numai 5%. Rezultă deci că, încă de pe acum, graficul de atingere a parametrilor a fost depășit, iar după cum ne in­formează ing. Virgil Mărmureanu, delegatul direcției generale, primul cuptor a atins, la mai puțin de 30 de zile de funcționare, parametrii proiectați. In prezent, al doilea cuptor al a­­celeiași linii este pus în regim de funcționare și va produce primele cărămizi în săptămînă următoare. Comportarea lui în timpul tempe­rării dă temei încrederii ceramiști­lor de la Urziceni, că va călca pe urmele „înaintașului“ său. „Să nu credeți însă —­ ne spune înginerul-șef al fabricii, Ion Mirea — că la această linie tehnologică am depășit­­ toate greutățile. Mai avem necazuri la unele utilaje de la ali­mentare, preparare și omogenizare De pildă, la lanțul transborder s-au rupt urechile, deoarece erau confec­ționate din oțel turnat, în loc de oțel forjat , la colerganguri schim- Tiberiu MOVILA (Continuare în pag. a 3-a) Dacă nu vom schimba mentalitatea... Poate că nu întimplător, productivitate rimează cu mentalitate. Iar mentalitatea este ceva global, nu o notă oarecare de re­portativ, ci însăși cheia muzicală, nu o acțiune, ci un mod de a acționa. I-AM DAT DREPTATE ingine­rului Aurel Micu, directorul Gru­pului de șantiere — Tîrgoviște, cînd îmi spunea : ..Ca să realizăm sar­cina de productivitate și ritmul ne­cesar, avem nevoie de o mecani­zare intensă. De pildă, la Găești, dacă am dispune de schele autori­­dicătoare, lucrul la compartimen­tările interioare ar merge șnur...“ Dar... Am mers la Găești la o lună du­pă această discuție. Tot nu erau schele autoridicătoare. Să poată explica oare asta de ce în hala fabricii de frigidere, la etajul teh­nic, la laborator, din vreo două sute de oameni, jumătate tăiau cri­nilor frunză ? — N-aveți de lucru ? — i-am în­trebat pe niște sudori. — De lucru e berechet, dar ne lipsește oxigenul. N-am avut nici ieri. Stau degeaba și­ echipa lui Ghițiu, și a lui Strigă... N-am dat de șeful montorilor, Stroescu, nici de al instalatorilor, Vlaicu, să aflu cum e cu oxigenul. Dar l-am întrebat pe șeful de șan­tier al constructorilor, ing. Ioan Costel: — Cumva vă prisosește fondul de salarii, de faceți așa lux cu forța de muncă ? — Dar nu-i ai noștri, sunt de la Trustul 2... — Sunt, destui, și-ai voștri care nu-s organizați, n-au ce le trebuie, nu-i supravegheați. Și apoi, puteți fi chiar așa de indiferent față de cum­ lucrează sub antrepriza ? Care-i rolul antreprenorului general ? ALĂTURI DE FABRICA de fri­gidere, secția de prefabricate a [J.P.C. e la fel cum am aflat-o și în decembrie, după ce expirase ter­menul de punere , în funcțiune. A­­dică, un simplu poligon de șantier, meșteșugăresc, sub acoperișul unei hale destul de impresionante. Se execută piese mărunte, simple, fără tehnicitate. Vreo zece oameni se sprijină în coada lopeții lîngă două betoniere. Căci centrala automa­tă de betoane tot nu-i gata, de cînd au tot tras de ea și I.M.B.-ul, și I.I.B.-ul, iar acum Trust­ul nr 2... După aprecierea șefului secției, Săl­­ceanu, mai e de lucru la ea o lună !­­Mi-am amintit de grafi­cele detaliate pe care le văzusem — semnate de toți executanții, ur­mărite de ing. Iosipescu, din D.G.P.I. — prin care toată lumea se an­ Dorin CONSTANTINESCU (Continuare in pag a 3-a) I.I.P.C.-Găești. Zece muncitori, plus doi băgători de seamă... Cîmpulung. Se montează tabla ondulată pentru închidere. Se mon­tează a doua oară... Cîmpulung. O betonieră care, la o palmă de loc, stă într-o vină, de pomană... Cîmpulung. Vreo douăzeci de șo­feri tropăie din picioare de frig... Glumă de șoferi : „Dacă mașinile noastre tot au a­­juns... vapoare, navigînd prin noroi, ar trebui să ne dea și pavilioane, să ne salutăm cînd se intîlnește un «Steagul» cu un «Bucegi»..." Cum să „meargă" șantierul cînd n-are drumuri ? N-am rîs cînd cineva mi-a spus : „După părerea mea, inginerul de șantier pe care-l văd cu pantofii curați nu face treabă". Căci locul lui e nu în birou, ci lîngă macara și lîngă schelă, unde-i praf și noroi. E însă „obligatoriu" noroiul ? Iată iarna asta capricioasă : ieri a tunat și a plouat cu găleata, azi ninge, la noapte va îngheța, mîi­­ne... Șantierul nu-i nici salon, nici bulevard, se sapă, se fac umplu­turi, se cară materiale, însă de aici și pînă la transformarea lui în mlaștină, pînă la îngroparea în glob a tractoarelor e o diferență. În ziua cînd adjunctul ministru­lui, ing. M. Popescu, a controlat șantierul combinatului de carne din București, al I.C.M.B., un buldozer se cufundase pînă la șenila supe­rioară. Nu se cunoștea unde-i dru­mul paralel cu hala, iar în hala însăși, terenul arăta ca o arătură după o ploaie zdravănă. Nu răz­beai nici cu cizme de cauciuc. Gîn­­direa tehnică a conducerii șantie­rului mersese pînă la jumătate , drumul betonat din capătul halei. — De ce n-ați făcut un acces din hale prefabricate ? — Costă, nu prea avem fonduri la organizarea de șantier... — Dar mașinile și utilajele pe care le imobilizați în noroi, le dis­trugeți prin hîrtoape, nu costă ? Stagnarea echipelor care nu pot fi alimentate cu beton, cu prefabrica­te, nu costă ? Dacă amînați turna­rea pardoselilor, fiindcă nu puteți Dan CONDREA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­ VA î • La șantierul II de la Grupul de construcții și Instalații Porțile de Fier al I.C.H., colectivul de lă­­cătuși-montori condus de maistrul Edmund Voss și electricienii mais­trului Carol Haltrieb a repurtat un frumos succes : în incinta din ava­lul barajului deversor, cele două macarale K.B.G.L., trebuincioase tur­nărilor de betoane, au fost montate cu 10 zile mai devreme (B. TRUȘ­­CULESCU, corespondent) . I.C.S.M.­Galați a început lucră­rile la cel de al 3-lea furnal de 1700 mc., prevăzut să intre în func­țiune la începutul anului 1972. In qurind, vor fi atacate și lucrările la cocserie și banda de aglomerare nr. 3. La unitatea nr. 22 a prinderii de materiale di­strucții ,,7 Noiembrie“ din Ieșu­ sunt în lucru noi cap de producție. In fotal montarea unui nou șopr uscare în condiții alme nefavorabile, cu o capacit 80 000 cărămizi. Cu 40 de zile înainte de termen lucrează 6 montori, iar constructorii trag de timp Fabrica de produse lactate din Ploiești a fost pusă în funcțiune anul trecut, o capacitate a fost recepționată în luna septembrie, alta în noiembrie. Dar lucrările nu s-au încheiat. Mai este de dat în exploatare o nouă capacitate, cu o producție de 500 kl lapte pe zi. Termen : trimestrul I 1970. De data aceasta, obiectivul in­dustrial înscris în planurile de pu­nere în funcțiune ale I.S.C.M.­Brazi și I.M.­București nu înseamnă alt­ceva decît fixarea pe fundații a cîtorva utilaje și instalații. Lesne de înțeles că punerea în funcțiune este condiționată, deci, îndeobște de activitatea mentorilor. In ceea ce-i privește pe constructori, aceș­tia mai au și ei de pus la punct niște pardoseli, ultimele finisaje la pavilionul administrativ, la ca­bina portarului și împrejmuirea, la care s-a stabilit însă să se lu­creze și în trimestrul II. Altfel spus niște mărunțișuri, despre care ing. Hurban, inginerul-șef al șantieru­lui nr. 5 — Ploiești, spunea că le-ar putea lichida în cîteva săp­­tămîni. Suntem­ și noi convinși că treaba aceasta n-ar constitui cine știe ce performanță. De altfel, în­tregul plan pe 1970 (ca A.G.) la acest obiectiv are o valoare de numai 1,4 milioane de lei, din care peste o cincime reprezintă sarcina lucrătorilor de la „Frigo­tehnica“. Și totuși, lucrările evo­luează lent, în pagubă ies nu be­neficiarul, ci executanții. Construc­torii „merg“ încetișor, fiindcă, chi­purile, nu pot părăsi investiția îna­intea montorilor. Iar montorii s-ar grăbi, fiindcă nu se prea dă mina să stea aici „agățați“ de un plan de o jumătate de milion, dar... Pînă acum au fost montate insta­lația de spălat borcanele de iaurt și alte cîteva mărunțișuri. Front de lucru, berechet. Lipsesc însă separatoarele de la instalația de pasteurizare (despre care se zice că nu condiționează punerea în funcțiune) și boilerele, pe care trebuie să le asigure șantierul .La treaba pe care o avem de fă­cut acum — remarcă maistrul Ștefan Martici — cei 6 mentori aflați pe șantier satisfac pe deplin necesarul de forță de muncă. Am putea aduce 2—3 echipe, dar ce să le dăm de lucru ?“ Sunt pare-se condiții ca noua capacitate să fie pusă în funcțiu­ne la termen. Dar de ce tocmai atunci ? De ce se tergiversează niște lucrări care ar putea fi li­chidate operativ ? Este oare in fo­losul eficienței economice amînarea de la o săptămînă la alta a lichi­dării micilor completări și retu­șuri, incluse în procesele-verbale ale primelor recepții ?. Pavilionul administrativ și îndeosebi labora­torul ar putea fi isprăvite în cîteva săptămîni, dacă s-ar lucra cu tra­gere de inimă. Este cazul ca I.S.C.M.­Brazi să acționeze mai e­­nergic pentru curmarea prelungirii excesive a duratei de execuție la obiectivele mici. Nu ne putem per­mite să risipim mijloacele și for­țele de muncă, atunci cînd avem de realizat un plan cu indicatori tehnico-economici atît de exigenți. Aurel ZELINSCHI Lipsurile nemotivate generează fluctuația în afară de mișcarea planificată a forței de muncă, generată de spori­rea sarcinilor de producție, mai e­­xistă și alta spontană, neplanificată și neplanificabilă, ce aduce prejudi­cii întreprinderilor pe care le afec­tează și economiei în general. In­­fluențînd negativ toate laturile acti­vității întreprinderii, fluctuația for­ței de muncă determină folosirea in­completă a acesteia, constituie un obstacol în calea ridicării producti­vității muncii, necesită cheltuieli su­plimentare pentru calificare. La Fabrica de ciment—Bicaz, coeficientul de fluctuație (rezultat din desfacerea contractelor de muncă pentru abateri repetate de la dis­ciplina muncii industriale, sau pentru plecarea salariaților din proprie ini­țiativă) se află în continuă scădere : de la 9,7 în 1965, el a ajuns la 3,8 în 1969. Aceasta este consecința inte­resului activității rodnice a colecti­vului de conducere al întreprinde­rii, a comitetului de partid, a orga­nelor sindicale și de U.T.C. pentru educarea salariaților, în scopul întă­ririi disciplinei. De pildă, s-a îmbunătățit organi­zarea procesului de producție și­ au fost lichidate întreruperile în funcțio­narea utilajelor, care — între altele — influențau negativ cîștigurile sa­lariaților ; la încadrarea muncitori­lor în categorii de salarizare s-a avut în vedere ca între calificare, vechime și munca depusă, pe de o parte, și câștigul obținut, pe de altă parte, să existe o corelație corespunzătoa­re ; s-au asigurat condiții normale de muncă, de securitatea muncii : a fost asigurat transportul în comun al muncitorilor de pe valea Bicazului , in cadrul adunărilor lunare pe secții și schimburi, ca și în momentul în­registrării unor abateri de la dis­ciplină, cazurile au fost supuse ju­decății colectivului respectiv, întărin­­du-se în acest fel răspunderea pen­tru abaterile săvîrșite. Desigur, mă­surile enumerate au avut efect po­zitiv și prin diminuarea absențelor nejustif­icate de la lucru ; ele au scă­zut de la 501 om-zile în 1965, la 211 în anul trecut. Introducerea noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor au contribuit, de asemenea, substanțial la stabilizarea forței de muncă și la eliminarea absențelor nemotivate, atît prin introducerea sporului de vechi­me, cît și prin acordarea gratificați­­ilor. Dacă această acțiune complexă a dus la diminuarea într-o mare mă­sură a mișcării spontane a forței de muncă și a lipsurilor nemotivate, ea n-a reușit totuși să elimine defini­tiv fenomenele de indisciplină , se impune luarea unor măsuri de sanc­ționare materială a acelor salariați care își permit să stînjenească bunul mers al activității întreprinderii. Lipsurile nejustificate de la lucru se înregistrează în exclusivitate în rîndurile salariaților care nu bene­ficiază de spor de vechime, cîștigul lor nefiind afectat (prin prevederea sporului) de aceste acte de indis­ciplină ; măsurile de sancționare sunt lăsate la latitudinea șefilor de secție, care nu întotdeauna fac propuneri Suzana GEANGALAU șeful serviciului salarizare-personal din Fabrica de ciment-Bicaz interes deosebit pentru construcția de locuințe proprietate personală In ultima vreme, construcția de locuințe proprietate personală — atît din fondurile statului, cit și ale cetățenilor — se bucură de o atenție crescîndă, în județul nostru, în anii 1967— 1969 au fost vîndute populației 222 de apartamente construite din fon­durile statului, în municipiul Tur­­nu Severin și în orașul Orșova. Pentru acest an sînt prevăzute con­strucția și predarea, în aceleași lo­calități, a 550 de apartamente pro­prietate personală, reprezentînd mai mult de un sfert din numărul apartamentelor planificate a construi în acest an. 250 aparta­me­mente (11 blocuri) vor fi executate cu confort de gradul I, iar restul — cu confort de gradul II. în pre­zent, un bloc cu 25 de apartamente din Turnu Severin se află într-un stadiu avansat, urmînd să fie pre­dat la începutul trimestrului II , au fost atacate fundațiile blocurilor E1, E2. și Gl, din cartierul Crihala avînd fiecare cîte 60 apartamente; urmează să fie atacate F2. F3. F4... Șantierul 3- Orșova și întreprinde­rea județeană de construcții au luat măsuri mai energice pentru grăbirea ritmului construcției de locuințe. Totuși, mai trebuie ceva. Mă gîndesc că n-ar fi lipsit de interes să se facă mai multă publicitate în acest domeniu. Unele orașe din țară au deschis expoziții cu planșe și machete de apartamente cu diferite grade de confort, încadrarea urbanistică a unor cartiere etc., pentru ca publi­cul să poată lua mai ușor cunoș­tință de felul cum au fost conce­pute aceste locuințe. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cit plecînd de la ideea că acceptarea documentației și a proiectului în sine de către grupul de beneficiari trebuie să reprezinte o acceptare în deplină cunoștință de cauză, tre­buie să se arate concret felul cum va apărea apartamentul dorit și care urmează a se materializa. (La noi, oficiul de contractare a locuin­țelor proprietate personală nici mă­car nu are un sediu propriu, unde cetățenii să găsească planșe, indi­cații metodologice de contractare, ca să nu piardă timp pentru a se informa pe alte căi decît cele ofi­ciale. Oare nu s-ar putea ca blocul cu 25 de apartamente din Turnu Severin înainte de a fi predat lo­catarilor, să fie accesibil populației, timp de cel puțin 10 zile, pentru informare și documentare ? După cum ne informa prim-vi­­cepreședintele Consiliului popular județean Mehedinți, Ion Albulețu, construcția de locuințe din fondu­rile populației va căpăta o mare amploare în viitor. In centrul mu­nicipiului Turnu Severin se va construi un bloc cu 10 etaje, cu confort de gradul I ; se vor realiza o serie de plombe în locurile accesibile din perimetrul orașului. Se are în vedere extinde­rea acestei măsuri și în orașele noi : Vînju Mare, Strehaia, Baia de A­­ramă. Organele locale sprijină pe toți cei care doresc să-și construias­că vile proprietate personală, case cu unul sau două nivele, pentru 1—4 familii ; se dă atenție cererilor cetățenilor, care se referă la spa­ții îmbunătățite cu finisaje de ca­litate superioară, amplasate în zone cu o structură arhitectonică unitară, de preferință în centrul orașelor și cu posibilități de bună deservire. ing. Ion ȘOSEA din comisia economică a Comitetului județean P.C.R. Mehedinți (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare tv pag. a 3-a) Două imagini care surprind, parțial, fațada și holul noului aeroport internațional Otopeni-Quucurești MANIFESTĂRI CONSACRATE CENTENARULUI NAȘTERII LUI V.I. LENIN • In sala clubului „Constar al I.C.M. nr. 1—București a a zilele trecute o manifestare drui căreia au fost evocate nau­tatea și activitatea revolu a lui V. I. Lenin. A consi prof. Dan Petrescu, cercetat lângă numeroși salariați ai prinderii, au luat parte și e Grupului școlar de construcții . Comitetul sindicatului de­treprinderea instalații-monta­­ții din Capitală a organiza pozioanele „Lenin in mijlocu retului“ și „Lenin în octo, care s-au bucurat de o non participare. 0 Manifestări asemănătoar fost organizate și la clubul prinderii de construcții-mont­a—București, la I.C.M.B., I] ș.a. In laboratorul Institutului de și cercetări pentru îmbui funciare și gospodărirea se analizează­­ pe modelul fului de la Valea Uzului, j mele privind disiparea­­ apei și contrucțiile de consi în aval mm Actor ? Nu, cabotin ! Dacă rubrica a­­ceasta, pe cît se pare, a „prins" la ci­titori,­­meritul nu e numai al redacției, ci trebuie împărțit cu cei care, în dis­cuții directe sau prin scrisori, ne sugerează teme, ne oferă ca­zuri. Cum a făcut, zilele trecute, directorul ge­neral recent numit al unei mari întreprin­deri de construcții : „Scrieți despre ti­pul de inginer-actor. Merită, e un pericol social, profesional și economic pe care mulți nu-l sesizează la timp". Recapitulînd lista unor cunoștințe mai vechi și mai noi, ne conformăm, creionînd portretul-robot al in­ginerului X. Care... • .. .A venit mi­nistrul pe șantier. A tunat și a fulgerat pentru neregulile pe care le-a găsit. Și, imparțial, a pronun­țat și o laudă pen­tru stivuirea corectă a cărămizilor. Atît îi trebuia lui X. In­­cepînd de a doua zi, de la propria-i secre­tară pînă la condu­cerea organelor lo­cale, toată lumea află de la el că ministrul a fost foar­te mulțumit, l-a feli­citat... „per glo­bal""... • ...Trebuie că poartă pe sub că­mașă o platoșă, alt­fel i s-ar pieptul de­cît burduși și-l bate cu pumnii. „Am făcut, tovarăși... Se face, tovarășilor... Veți vedea..." Sis­temul prinde la unii care iau de bine angajamentele gău­noase. Iar la ceasul socotelilor, cînd „se face" devine „nu s-a făcut", „ își mută platoșa de pe piept, pe obraz, înlocuind perorația eroică prin lamentarea că : „n-am dramati­avut... nu mi s-a dat...". ® .. .Noul director l-a cam ghicit pe X. încă­ de la primul control pe șantier aflat punctele n vralgice. X sufîe superior și reținu: „Cred că n-o să­p­tem colabora­­tor râse director. M bine dați-mi drumi m-au cerut la I.C.M L.C.S.C., pentru post bun — pînă ș­i cum l-am refuze mi-era la inimă șai­tierul ăsta, dar acut n-aș vrea vă-ncurc..." Șantaji a învelit în foiță tran­dafirie m­-a ținut. D­rectorul s-a oriente bine : „Nu, tovari șe X, nu pleci, râm pe loc pînă pui I punct tot ce ai în­curcat, pînă care-s pagubele veder­i cine scoate bani pentru ele. Pe ur­mă..." X își puni masca unui aer ofen­sat, tace mult, direc­torul pleacă — după două zile pri­­­mește un telefon de la „cineva" : „să­­dai drumul lui X, a­­vem nevoie de el — interese superioare..." Căci X, ca orice actor, se pricepe și la turnee, și la re­prezentații de gata. Emil STERESCU

Next