Constructorul, iulie 1970 (Anul 22, nr. 27-29)

1970-07-04 / nr. 27

4 Materiale și utilaje pentru reconstrucție • Acțiunea de sprijinire a unităților de construcții ale căror șantiere au avut de suferit de pe urma calamităților continuă deosebit de intens la întreprinderea »6 Martie“ din Timișoara. De pildă, către I.J.C.M.­Alba au fost expediate, cu o lună de zile mai devreme decit prevedea contractul, 7 dispozitive de ridicat și tractat, i6 truse de sudură. In numai 72 de ore a fost executată, pentru I.C.M.S.­Galați, o co­mandă specială de 150 de roabe pe pneuri, care au fost expediate direct cu autovehicule I.B.T.A. Li­devans (termen contractual — luna august) a fost livrată o schelă autoridicătoare pentru I.J.C.M.-Bistrița. De asemenea, au fost trimise înainte de termen schele metalice de 640 mp către stația C.F.R.-Blaj și I.L.L.-Satu Mare, iar pentru I.J.C.M.-urile Arad și Brăila s-au livrat, imediat la cerere, cita două seturi de astfel de schele. Către întreprinderile teritoriale de aprovizionare din Deva, Craiova, Galați, Iași ș.a. s-au expediat in avans diverse smile necesare la refacerea Instalațiilor sanitare, de canalizare și de gaze. Numai la Deva au fost trimiși, la prima solicitare, 150 de clești universali (cu­­prinzind și cota repartizată pentru luna iulie). In prezent, constructorii de utilaje și mecanisme de la „6 Martie“ pregătesc 9 schele autoridicătoare pentru organizațiile județene de construcții din Satu Mare, Bistrița, Sibiu, Deva, Alba Iulia și Târgoviște. Livrarea lor va începe zilele acestea, cu un devans de mai bine de o lună. Până acum, comenzile suplimentare realizate de întreprindere se ridică la peste 50 de tone, iar livrările va devans­a la sute de tone. Pentru aceasta, inamicul colectiv a lucrat In program prelungit, ca și în zilele de duminică. • Inundată grav — in trei rînduri in decursul unei singure luni — de apele Tîrnav­ei Mari, întreprinderea de materiale de construcții „7 Noiembrie“ din • Din produsele realizate peste plan in duminicile lucrate, ceramiștii de la „Arieșul“-Cîmpia Turzii au expediat pentru refacerea locuințelor familiilor sinistrate din Dej, Chețani, Luduș, Bogata de Mureș, zeci de mii de cărămizi și blocuri de zidărie. Formații de muncitori au lucrat voluntar, după terminarea programului, pentru refacerea unor gospodării distruse de apele revărsate. For­mațiile conduse de comuniștii Dezideriu Szilagyi și Iosif Fodor au terminat de roșu, la Chețani, locuința colectivistului Cioca, în familia căruia se numără 9 copii. (Vasile DAVID, corespondent) . Calamitățile au scos din uz nu­meroase utilaje grele de la frontu­rile de lucru inundate. Pentru a contribui la repunerea lor cit mai grabnică în funcțiune, la Uzina de reparații­ București a Trustului de mecanizare s-au luat o serie de ma­suri tehnico-organizatorice. „In afa­ră de ajutorul acordat, chiar din primele zile, prin trimiterea de uti­laje, motoare termice și piese de schimb la stațiile T.M.B. ce deser­vesc zonele calamitate, colectivul nostru — ne-a declarat ing. D. Cheroiu, directorul uzinei — sa an­gajat să repare, peste sarcina de plan, 1 excavatoare, dintre care două în mod gratuit, prin munca voluntară. Totodată, ajutăm la re­pararea excavatoarelor din parcul unor organizații județene de con­strucții. Colectivul nostru s-a mai angajat să expedieze cu o lună Îna­inte de termen utilajele pe care le construiește pentru export“. Pentru se mări capacitatea la nivelul acestui angajament, s-au reorganizat formațiile de lucru, alcătuindu-se o brigadă de 40 de oameni (sub con­ducerea unui inginer) care se ocupă în mod special de repararea ope­rativă a utilajelor aduse de la uni­tățile calamitate. Totodată, s-au creat condiții tehnologice pentru lărgirea gamei pieselor de schimb produse cu forțe proprii. (M. S.) Sighișoara a găsit resursele materiale și morale ca să repună totul în funcțiune și, la numai 3 zile de la ultima viitură, să producă la întreaga capacitate. Aproape 800 000 de țigle și 700 000 de cărămizi au fost pierdute în cuptoarele și uscătoriile invadate de ape și mii , dar, prin munca patriotica prestată în orele libere, colectivul de aici — din care peste trei sferturi cu locuințele in zonele sinistrate — este decis să recupereze integral pagubele suferite de întreprindere. Acum, la „7 Noiembrie“­Sighișoara se produc zilnic : aproape 100 000 de cărămizi, 80 000 de țigle, 20 000 de blocuri In echivalent cărămizi normale. Gazet­a editata de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții Semestrul I, un remarcabil succes , Ministerul Construcțiilor Industriale și-a depășit planul cu 4,2 %; au fost puse in funcțiune 189 de capacități și obiective In pofida greutăților pricinuite șantierelor de iarna grea și de inun­dațiile din luna mai, Ministerul Con­strucțiilor Industriale și-a realizat — potrivit datelor operative — planul de construcții-montaj pe semestrul I in proporție de 104,26/0, ceea ce re­prezintă 49% din sarcinile valorice ce revin unităților sale de execuție pe anul 1970. Valoarea producției realizate peste plan depășește 170 milioane de­­ lei. în această perioadă au fost puse în funcțiune 189 de ca­pacități de producție, din care 13 nu devans din trimestrele următoare. Au fost racordate la circuitul eco­nomiei naționale fabrica de bere de la Constanța, fabricile de produse ceramice de la­­ Sătuc-Buzău și Za­lău, complexele zootehnice de la Brăila, Deta-Birda, investițiile ce sporesc producția Fabricii de mase plastice de la Iași, Fabricii de stic­lă de la Turda ș.a. Situația realizărilor valorice (în­­) înregistrate de unitățile ministe­rului față de sarcinile pe semestrul I și, respectiv, față de sarcinile a­­nuale este următoarea : I.S.C.M. — Gheorghe Gheorghiu-Dej 110,5 (50,3), întreprinderea nr. 13 — Timișoara 94,8 (44,2), I.S.C.M. — Craiova 100,5 (43,7), I.C.M. — Pitești 96,2 (44,7), I.S.C.M. — Brazi 102,4 (49,4), I.C.M.­­București 103,5 (46,1), Grupul de șan­tiere Târgoviște 108,6 (63,9), I.S.L.S.C. — București 102,1 (45,4), total D.G.C.Ch. 101,9 (46,4) , Trustul nr. 1 — București 108,2 (53), întreprinde­rea nr. 4 — Iași 100 (46,2), Trustul nr. 5 — Brașov 104,7 (50,2)) între­prinderea nr. 7 — Galați 102,8 (49,6) I.C.M.—Cluj 108,5 (51,4), întreprin­derea nr. 12 — Constanța 112 (48,3), I.S.C.M. — Brăila 104,2 (48,7), între­prinderea nr. 3 izolații — București 111,5 (59,1), total D.G.C.I. — 107,2 (41,4) , întreprinderea de montaje — București 101 (45,5, întreprinderea de instalații — București 104,2 (47,4), Trustul nr. 2 — București 104 (53,2), întreprinderea nr. 10 — Brașov 100 (52,5) , întreprinderea nr. 14 — Iași 109,5 (51,5), total D.G.M.I. 102,9 (48,8), T.S.C.T.L. — Mangalia 106,3 (58,6). • PRINTRE OBIECTIVELE puse in funcțiune de I.S.C.M.-municipiul Gh. Gheorghiu-Dej se numără : de 6” de la Roman (care, pînă laminorul menul planificat, de punere în in­ter­func­țiune, a produs circa 2 000 tone de țevi), instalația de gelatină și cea de precipi­tat de oase de la Mărășești, o moară de 25 t/h la Fabrica de ciment-Bicaz, capacități de depozitare la abatorul Burdujeni — cu termen în trim. II , iar în devans din trimestrele următoare — fabrica de hîrtie gumată de la Suceava (trim. IV), salina de la Tg. Ocna (noiem­­brie), centrul de valorificare a legumelor și fructelor de la Perchiu (trim. III), secția de fructe și legume congelate de la antrepozitul frigorific din Bacău. Au fost terminate lucrările ce reveneau an­treprenorului general și subantreprize­­lor la secția de produse proaspete lT secția de lapte praf de la Fabrica de produse lactate­ Buzău și la secția de toxafen de la Borzești. LIVRĂRI LA EXPORT Centrala Industrială de prefabricate din beton a livrat în cursul anului trecut, în Republica Popu­lară Ungară, 6 km de tu­buri din beton precom­­primat cu diametrul de 1­000 mm, fabricate de „Progresul“-București. Da­torită calității lor deose­bite, conducta respectivă a putut fi executată în­­tr-un termen foarte scurt și funcționează ireproșabil. Rezultatele obținute au determinat beneficiarul ex­tern să solicite și în acest an încă 2,5 km de tuburi, care urmează să fie ex­pediate în cursul trimes­trului III. LITORAL, '70: Siluete noi in stațiunea Venus din complexul Mangalia—Nord I I I PROS l I vVI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I PROTECȚIEI MUNCII cea mai mare atenție pe șantierele de construcții-montaj. Producția modernă de construcții­­montaj, care beneficiază de avanta­jele unei tehnici și organizări supe­rioare, înlesnește considerabil con­dițiile de muncă pe șantiere, în­lă­­turînd în tot mai mare măsură pro­cesele ce se realizează cu efort fi­zic greu, înlocuind improvizațiile cu tehnologii industrializate, cu o me­canizare intensă. Ar fi greșit să se creadă că aceas­tă evoluție pozitivă îngăduie slăbi­rea atenției față de cerințele secu­rității muncii. Dimpotrivă, progresul tehnic real se însoțește firesc de e­­ducarea și însușirea obișnuinței de a lucra nepericulos, de necesitatea de a adopta și permanentiza la toa­te locurile de muncă, la toate ope­rațiile măsuri capabile să prevină accidentele și îmbolnăvirile profe­sionale. O serie de acțiuni organizate și perseverent desfășurate în între­prinderile ministerului nostru au ur­mărit să statornicească un climat de responsabilitate față de viața și sănătatea celor ce înalță construc­țiile patriei socialiste. Analiza­re pe­ ing. Matei GHIGIU ministru! Construcțiilor industriale tată a situației protecției muncii în ședințe ale Colegiului ministerului, cu participarea reprezentanților Co­mitetului Uniunii sindicatelor pe ra­mură, a permis adoptarea unor mă­suri eficace, printre care elaborarea și generalizarea normelor departa­mentale de protecția muncii, urmă­rirea cheltuirii judicioase a fonduri­lor (peste 46 milioane de lei în anul 1969) pentru măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și îmbol­năvirilor profesionale, pregătirea producției centralizate a unor dis­pozitive de inventar tipizate cu ca­racteristici bune sub raportul se­curității muncii, activizarea cabine­telor de protecția muncii și editarea unui bogat material de instruire și propagandă, întocmirea, difuzarea și prelucrarea cu salariații din unități a unor materiale care explică în ce împrejurări s-au produs anumite accidente și cum trebuie să se ac­ționeze pentru a preveni repetarea lor etc. împreună cu intensificarea controlului condițiilor de muncă și cu acțiunile inițiate pentru o orga­nizare cu adevărat inginerească a lucrărilor, aceste măsuri au avut ca rezultat — în condițiile unei creșteri accelerate a volumului pro­ducției, ale măririi numărului ne­salariați — scăderea pe ansamblul activității ministerului, a numărului accidentelor, a coeficienților de frec­vență și de gravitate. Se remarcă îndeosebi, din acest punct de vede­re, evoluția pozitivă a situației pro­tecției muncii la unități ca Trustul nr. 1 — București, I.S.C.M. — Brăi­la, I.S.C.M.­­— Craiova, întreprinde­rea nr. 7— Galați, I.M.B. Protecția muncii este însă un do­meniu în care îmbunătățirea par­țială nu poate satisface și care, in nici un caz, nu trebuie scăpat din atenția permanentă, căci situația lui de ansamblu comparativ mai bună (Continuare în pag. a 3-a) PLANUL PE 1971 In dezbaterea organelor colective de conducere ale întreprinderilor și centralelor industriale MATURITATE, COMPETENTA, RĂSPUNDERE in întreprinderi și în centra­lele industriala au loc în aceste zile ședințe lărgite ale organelor de conducere colectivă — comi­tetele de direcție și consiliile de administrație, cu participarea re­prezentanților organizațiilor de partid, organizațiilor obștești, co­misiilor economice, cadrelor cu munci de răspundere din secții (șantiere) și din principalele com­partimente, pentru dezbaterea ci­frelor de plan pe anul 1971. Cu acest prilej se analizează situa­ția realizării sarcinilor planifica­te pe semestrul ce s-a încheiat și măsurile ce trebuie aplicate pentru a garanta îndeplinirea in­tegrală a planului și angajamen­telor pe ultimul an al cincinalu­lui actual. În centrul dezbaterilor sta so­luționarea problemelor de baza ale activității economice — folo­sirea integrală a capacităților de producție, scurtarea term­­enelor de punere în funcțiune a obiec­tivelor de investiții, reducerea cheltuielilor de producție, crește­rea productivității muncii, ridi­carea calității produselor ș.a. Concluziile ședințelor lărgite ale comitetelor de direcție și consi­liilor de administrație, propune­rile de îmbunătățire a prevede­rilor planului pe 1971 prin mo­bilizarea a noi rezerve interne și măsurile preconizate pentru per­fecționarea producției în toate compartimentele sale vor fi su­puse dezbaterii cu întreaga masă de salariați, în adunările gene­rale ale salariaților, ce vor avea loc în întreprinderi în a doua ju­mătate a acestei luni. Sarcini majore in industria prefabricatelor Cifrele de plan pe 1971 punctează începutul unui nou cincinal, care­ se înscrie cu sarcini de excepțională im­portanță pentru traducerea în viață a programului de dezvoltare a eco­nomiei naționale, stabilit de Con­gresul al X-lea al partidului. Ședința lărgită a consiliului de ad­ministrație al Centralei industriale a prefabricatelor din beton din M.I.M.C., care a avut loc acum cîte­­va zile, a fost pătrunsă de spiritul acestei înalte responsabilități. Acce­lerarea ritmului de realizare a pla­nului de investiții în continuă crește­re, sporirea eficienței lucrărilor de construcții-montaj sunt indisolubil le­gate de dezvoltarea industriei pre­fabricatelor. Iată de ce, față de 1970, sarcinile încredințate C.I.P.B. mar­chează, la producția globală, o creș­tere de aproape 20o­0. Potrivit nevoi­lor actualelor și viitoarelor șantiere de obiective industriale, agrozooteh­nice și de locuințe, planul pe 1971 prevede sporuri deosebit de mari la elemente pentru structuri industriale, panouri mari, tuburi din beton ar­mat precomprimat, stîlpi LEA, agre­gate grele de carieră și balastieră ș.a. Ținînd seama de tehnologiile și echipamentele moderne cu care au fost și vor fi înzestrate întreprinde- Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) Dezbaterea planului pe 1971 în comitetul de di­recție al Întreprinderii de prefabricate și elemente de construcții din Brașov, care a precedat cu două zile ședința consiliului de administrație al s-a axat în mare parte pe organizarea producției de util­­­e și piese de schimb pentru toate uni­tățile Centralei de prefa­bricate din beton, în noua secție ce va intra în funcțiune la jumătatea anului viitor. S-au pro­pus, de pildă, amenaja­rea unor linii tehnologice pentru executarea de pie­se din laminate, pentru confecționarea agrafelor necesare la montarea ele­mentelor din beton celu­lar autoclavizat (în pre­zent agrafele se procură din import), livrarea ti­parelor și utilajelor cu seturi complete de piese de schimb și scule, asi­gurarea asistenței tehnice la montaj. In proiectul Resurse clar conturato­ rilor de ciment la cen­trala de betoane, mecani­zarea acționării subere­­lor la tunelele de agre­gate, introducerea toroa­­nelor la armarea elemen­telor sprecomprimate și utilizarea unor culei de capăt mobile care să eli­mine pierderile de ca­blu, reorganizarea fluxu­lui la atelierul de car­­case (pe fluxuri de ma­șini) și tiparelor la confecționarea (pe operații), îmbunătățirea tehnologiei la stîlpi electrici prin fo­losirea de tipare autopor­­tante încălzitoare cu ins­talații de vibrare, meca­nizarea pe cale hidrau­lică a decofrării laterale­lor la panourile de fața­dă, livrarea panourilor mari cu tîmplăria gata montată, automatizarea controlului tratamentului termic (experimentată deja la o cuvă, cu ajutorul ÎNCERC) ș.a. Toate aces­te perfecționări vor oferi premise bune pentru rea­lizarea sarcinilor din 11.V., care marchează față de cele din anul în curs creșteri de 11,3% la­­ Pro­ducția globală, 10% la cea fizică (în metri cubi), 9,8% la productivitate, re­ducerea cheltuielilor la mia de lei producție de la 893 la 880 lei. In fotografie : aspect de la una din liniile tehno­logice ale I.P.E.C.-Brașov. Căutările creatoare continuă Și alte dăți, bilanțul la sfîrșit de perioadă — fie ea trimestru, se­mestru sau an — era rodnic pentru cimentiștii din Fieni, dar acum cele 11 000 tone de ciment și 500 tone de var peste plan, cei 1,2 milioane de lei în plus la producția globală, în­deplinirea și depășirea tuturor in­dicatorilor planificați pe trimestrul I, capătă o semnificație mai profun­dă. Cifrele respective atestă atât competența și vrednicia colectivu­lui, cît și patriotismul său. Acum, cînd cerințele de materiale de con­strucții sînt­­ atît de mari, cimentiș­tii din Fieni oferă economiei națio­nale însemnate plusuri, care le per­mit să raporteze îndeplinirea inte­grală a unor prevederi ale angaja­mentului anual, iar la celelalte pre­vederi — depășirea sarcinilor asu­mate pe șase luni. Evident, aceste realizări oferă o bună bază de plecare pentru înde­plinirea sarcinilor pe noul semestru, pentru examinarea posibilităților de înfăptuire a indicatorilor pe anul viitor. De la asemenea realitate au pornit dezbaterile purtate zilele tre­cute, în ședința comitetului de di­recție. Ca buni gospodari, partici­panții la ședință nu s-au mulțumit numai cu aceste semne de bun au­gur pentru al doilea semestru al anului. Ei au elaborat încă șapte mă­suri (montarea de exhaustoare în­ Traian MUSTACESCU (Continuare în pag. a 3-a) Redacția și administra­ția : București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 1519.21-15.10.92 ! Cum se realizează locuințele suplimentare pentru familiile­ sinistrate ? I Í-Inițiative în județul Arad-Jean. Proiectanții au dat dovadă de multă înțelegere : documentația pen­tru 100 de apartamente (din care PE-urile pentru 60 de apartamente au fost realizate prin muncă patrio­tică) a trecut, de cîteva săptămini, în mîna executantului, care a și ata­cat lucrările în orașul Lipova, greu lovit de inundații. Prin aplicarea so­luțiilor constructive avansate — co­­fraje metalice plane — durata rea­lizării apartamentelor va fi scurtată, astfel că în luna octombrie, sinistra­ții se vor putea muta în noile lor locuințe. Celelalte 100 de aparta­mente au fost rezervate municipiu­lui Arad, pentru compensarea locu­ințelor puse în devans la dispozi­ția sinistraților din cartierul Alfa. In al doilea rînd, s-au luat măsuri pentru extinderea industrializării lu­crărilor. Poligonul de panouri mari din Arad, cu o capacitate de 400 de apartamente pe an, care urma să intre în exploatare la sfârșitul­ anu­lui, va fi terminat în luna august, putînd astfel contribui la realizarea planului suplimentar. De asemenea, prin introducerea unui sistem de încălzire la cofrajele metalice, rit­mul de execuție va fi intens și în lunile friguroase. In perioada inundațiilor, construc­torii arădeni au înfruntat cu bărbă­ție furia apelor Mureșului, dînd un prețios ajutor la consolidarea digu­lui — ne-a relatat președintele co­mitetului sindicatului, Ion Barna. Acum, ei muncesc de zor pe șantie­rele de locuințe, ca planul de dare în folosință să fie depășit. 60 de apartamente au și fost devansate față de plan, realizîndu-se în primul semestru 415 apartamente. M. NEGREANU (Continuare în pag. a 3-a­ întreprinderii de construcții-mon­taj a județului Arad i s-a încredin­țat sarcina de a realiza în acest an, suplimentar, 200 de apartamente pentru cazarea populației sinistrate. Ca atare, planul de dare în folosin­ță pe 1970 totalizează acum 927 de apartamente. Ce măsuri a­u fost luate pentru construirea locuințe­lor suplimentare ? — în primul rînd, am solicitat lu­crătorilor institutului județean de proiectare să depună eforturi pentru a preda cît mai curînd constructo­rului documentația necesară — ne-a răspuns tov. Florian Mezea, vicepre­ședinte al consiliului popular jude- După cum ne informează ing. Lucia Giurgiu, directoarea Liceu­lui industrial de construcții din Cluj, 445 de elevi ai liceului efec­tuează, în prezent, practica în producție pe șantierele din locali­tate. In fotografie , la atelierul de confecții electrice al I.I.M.C. — un grup de elevi urmărind expli­cațiile date de șeful de echipă Ștefan Iașko. (Fototext : Gheor­ghe FODOR, corespondent) A In acest număr: ■ Cum se acordă organizațiilor de proiectare și de execuție stimulentele pentru scurtarea termenelor de punere în funcțiune, realizarea de be­neficii, economisirea de ma­teriale și manoperă (pag. 2) ■ O sinteză a dezbaterilor schimbului de experiență de la Brașov, în legătură cu re­ducerea consumurilor specifi­ce și gospodărirea materia­lelor (pag. 2) ■ Concursul de inovații pe 1970 al M.C.Ind. (pag. 4) ■ Efectele inundațiilor asupra instalațiilor de gospodărire comunală (pag. 4) Și, /a un prilej, și-a amintit că „are­ o meserie... îl știam de om o­­nest. Cel puțin așa părea, și așa ar fi trebuit să fie, de vreme ce ani de zile oamenii i-au accep­tat cu bună­voință prezența în diverse funcții obștești de răspundere. Pîlpîiri ale­gloriei sale ofilite, pe­ care știe ca nimeni altul s-o amintească aco­lo unde trebuie, i-au adus o generoasă derogare și o sluj­bă care nu reclamă cine știe ce virtuți profesionale. Și așa, „amicul", plasat în­­tr-un birou răcoros, cu bătături numai la șezut și la coate, își ducea viața tihnită... Deunăzi, l-am re­găsit răvășit. I­ în­treb care-i motivul și aflu, cu surprin­dere, că își așteaptă din zi în zi pașa­portul. Este pe punc­tul de a pleca pes­te graniță, pe un șantier al întreprin­derii. Ca ce ? Ca dulgher ! ! Drept care a și cerut unor meseriași să-i facă rost de niște scule ceva mai dichisite. Deci, ca pentru el... Nu știu dacă a pro­fesat un an sau doi, hăt de mult, nu știu dacă vreodată a ți­nut în mînă o teslă, o rindea sau un fe­răstrău, dar are „do­cumente", obținute bănuiți și dumnea­voastră cum, de dul­gher, de tîmplar și de parchetar. N-a beneficiat de ele. Fi­indcă aici meseria noastră pute. colo"... miroase.„Din­el — O să meargă ? provoc dinadins, cu complicitate. — Las’ pe mine, mă descurc eu... — Și pe urmă ? — Din nou aici, la birou. Mi se păstrea­ză postul. Țl ascult cum își face socotelile, evi­dent avantajoase. Niște socoteli mes­chine de impostor. Și îi știam de om o­­nest. Cel puțin așa părea sau ar fi tre­buit să fie. M-am în­șelat. Și mi-e ciudă că, uneori, ne lăsăm așa de ușor păcă­liți... Emil STERESCU

Next