Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)

1970-09-26 / nr. 39

©----Constructorul PLATFORMA SEISMICA CS 100 I LA IAȘI Participanții la Conferința privind calculul seismic al structurilor, ce a avut loc recent la Iași — printre care numeroase personalități științifice de prestigiu de peste hotare — au dat o unanimă apreciere instalației originale de la secția din localitate a ÎNCERC • platforma seismică de mare capacitate (în fotografie). La solicitarea redacției noa­stre, primul dintre autorii brevetului — prof. ing. Gerard d’Albon, de la Institutul politehnic „Gh. Asachi" din Iași — ne-a declarat următoarele In legătură cu acest instrument de cercetare științifică, la a cărui reali­zare și-au dat contribuția numeroși specialiști din învățămîntul superior de construcții, din cercetare, din unitățile ieșene de construcții : „Preocuparea actuală a inginerilor instructori din regiunile seismice se orientează către realizarea pe căi cu­ mai raționale și mai economice a construcțiilor rezistente la cutremure. S-a impus stabilirea unor metode pre­cise de calcul, pentru obținerea celor mai adecvate soluții de structuri. în ultimă instanță, cea care confirmă ipotezele din tratările teoretice este experiența­ hotărîtoare fiind supune­rea construcțiilor la cutremure arti­ficiale și studiul științific al compor­tării lor în această situație, utilizînd platformele seismice, cu ajutorul că­rora se pot experimenta construcții în mărime naturală. Realizarea la Iași a unei asemenea platforme, care a implicat un con­siderabil volum de lucrări, este ro­dul muncii competente și entuziaste a numeroși ingineri și cadre tehnice — muncă ale cărei rezultate fac cin­ste științei românești. Propunîndu-mi-se să analizez po­sibilitățile creării unui mijloc tehnic capabil să supună o construcție în mărime naturală la cutremure artifi­ciale, prima constatare pe care am făcut-o a fost aceea că pentru o construcție încastrată în sol prin fun­dațiile sale, construirea instrumentu­lui de cercetare seismică necesită mijloace mult prea costisitoare și greu de realizat — pe cînd dacă masa care trebuie mișcată este dezlegată de sol, forțele necesare sînt mult mai mici și, în felul acesta, provocarea cutre­murelor artificiale, sau a vibrațiilor organizate de aceeași intensitate cu a unui cutremur natural, devine re­alizabilă. Mi-am propus, deci, desco­perirea mijloacelor care să asigure mobilitatea față de sol a unei plat­forme, pe care urma să fie executată construcția. Procedeele de obținere a mobilității pe cale mecanică, utilizate pe atunci la platformele din alte țări, prezentau dezavantaje, întrucît costul și necesarul de mijloace teh­nice cresc mai repede decit masa structurii încercate ; de aceea, m-am orientat spre a folosi, pentru asigu­rarea mobilității, lagăre fluide cu presiune statică autostabilizate. Am analizat aspectul economic al soluțiilor care propuneau drept fluid apa, uleiul sau aerul, stabilind că mai compatibilă cu mijloacele de execuție existente și mai economică este utilizarea apei — după care am întocmit un studiu tehnico-economic care propune soluții concrete pentru platforme de 2400 și 5000 de tone. A­­ceasta a cerut experimentarea pre­alabilă a unui prototip mic, pentru o sarcină utilă de o tonă ; in urma reușitei acestei prime experiențe, s-a avizat la ÎNCERC executarea unei platforme mai mari, care să fie fo­losită ca prim instrument de cerce­tare privind micile structuri și por­țiunile de structuri în mărimi natu­rale, ca și modele la scară redusă și, totodată, să constituie un model experimental pentru platformele foar­te mari. Acest tip de platformă, as­tăzi existent, experimentează sarcini utile de pînă la 100 t. El a constituit, la un moment dat, cel mai puternic mijloc de cercetare din lume. In momentul de față există, în di­ferite țări, centre de cercetare în domeniul seismic, echipate cu plat­forme, dar pe care nu pot fi încer­cate structuri mari în mărime natu­rală. Singura platformă mare con­cepută este cea pentru încercări de pînă la 2000 t, propusă a se realiza în S.U.A., la institutul din Berkeley (California) ; ea se află încă în sta­diul de proiect, iar realizarea ei și a laboratorului necesar au un deviz de 20 milioane de dolari. Platformele stu­diate de n<fi în fază de LTE ar avea un cost mult mai mic — și cred că problema ar trebui reluată, în cadrul unei eventuale analize privind opor­tunitatea creării unui centru de cer­cetări seismice.“ Calendarul cu date relative și calendaristice pe anii 1970-1975 Institutul de proiectare pentru construcții al M.C. Ind. a întocmit, recent, un calendar cu date rela­tive și calendaristice pentru pe­rioada 1970—1975. Lucrarea — destinată unui cerc larg de specialiști care se ocupă cu graficele-rețea și cu programarea calendaristică a lucrărilor — este necesară pentru rezolvarea unor probleme privind programarea și conducerea lucrărilor de construc­­ții-montaj (în cazul aplicării me­todei graficelor-rețea), atunci acestea se calculează manual cînd sau când se folosesc calculatoare ale căror programe nu prevăd transpu­nerea automată a termenelor rela­tive în termene calendaristice. Cu ajutorul acestui calendar, in­­tr-un mod simplu și direct, se pot rezolva probleme privind transpu­nerea în termene calendaristice a termenelor relative (rezultate din calculul graficelor-rețea), determi­narea duratei în zile lucrătoare a unei perioade definite, aflarea termenului relativ (tot în zile lu­crătoare) corespunzător unei date calendaristice cunoscute. Probleme de acest gen frecvent deoarece, atunci cînd apar se determină durata activităților din graficele-rețea, se iau în conside­rare numai zilele lucrătoare. Du­rata activităților astfel stabilită, este folosită în calcule, pentru de­terminarea intervalelor de timp între care urmează a se executa activitățile respective. In felul a­­cesta, rezultă niște termene rela­tive (în raport cu startul lucrărilor, care se consideră termenul „zero“), exprimate în zile lucrătoare. Evident că unui număr de zile lucrătoare (luat în raport cu o dată calendaristică precizată pentru star­tul lucrărilor) îi corespunde un anumit termen calendaristic, și in­­vers. Calendarul mai poate fi folosit și atunci ciind pentru alcătuirea gra­fului (tot în metoda graficelor-re­­țea), trebuie să se țină seama de unele termene obligatorii ca: ter­menele de aprovizionare, de termi­nare a unor obiecte, de acordare a asistenței tehnice, de intrare în probe tehnologice, de dare in func­țiune etc. Astfel de termene se dau, de obicei, calendaristic; pentru omogenizarea grafului ele trebuie transformate în zile lucrătoare (ter­metre relative în raport cu startul lucrărilor). Avînd în vedere că o etapă de in­vestiție se planifică în limitele unui plan cincinal, perioada de timp cuprinsă în calendar (1970—1975) va permite rezolvarea problemelor menționate mai sus, în următorii 2—3 ani. In viitor, pentru rezolvarea unor asemenea probleme, este posibil să se treacă integral la folosirea cal­culatoarelor sau la studierea și ela­borarea unor forme mai perfecțio­nate de calendare. Virgil TELEANU din I.P.G. • Al 21-lea an de funcționare a Grupului școlar de construcții din Cluj găsește această pepinieră de meseriași conștiincioși în plină dez­voltare. Aici se pregătesc peste 1500 de elevi, grupați în 41 de clase ; pes­te puțin timp își va deschide porțile și școala tehnică de maiștri, cu două clase. Față de seriile precedente, ele­vii vor beneficia de o cantină de peste 1000 de locuri și un internat cu 300 de­­ paturi. • Și la școala profesională de construcții din Dej, anul școlar înce­put de curînd a căpătat semnificații noi. Ele se datorează diplomei de onoare, conferită de Comitetul Cen­tral al Uniunii Tineretului Comu­nist, pentru contribuția deosebită a organizației U.T.C. din școală în munca de înlăturare a efectelor pro­vocate de calamitățile naturale din primăvară. Distincția primită cons­tituie, pentru cadrele didactice și elevii școlii, un îndemn spre afir­mare și pe tărîmul pregătirii profe­sionale. (Gheorghe FODOR, cores­pondent) • La Pitești, în zona centrală a orașului, constructorii șantierului 2 al T. C. — Argeș înalță un nou ma­gazin universal. Clădirea, cu 11 ni­vele, va dispune de largi spații de desfacere a mărfurilor industriale ; accesul la etaje se va face cu ajuto­rul scărilor rulante, în prezent cons­trucția se află la nivelul 6, com­plet închisă și asigurată, cu încăl­zire. Constructorii dau zot acum la ridicarea celorlalte nivele, care vor constitui front de lucru în perioada de iarnă. (Grigore VARABIESCU, corespondent) • Trustul de construcții — Galați și-a realizat sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului încă de la 10 septembrie. • Un frumos succes sportiv a repurtat echipa de fotbal a Con­structorilor clujeni; într-o finală disputată, ea a cîștigat „Cupa 23 August" a municipiului Cluj, învin­­gînd categoric (4—0) formația Me­talul Roșu. (Liviu TOMAS, cores­pondent) Grinzi de beton precomprimat de 1,60 m înălțime și 15 cm grosime, simplu rezemate, montate cu o ma­cara KD de 125 m, formează cele trei deschideri (24+28+24 m) ale pasajului superior pentru șosea de­asupra liniilor stației C.F.R. Aleșd. Lucrarea se execută, de către între­prinderea de construcții căi ferate— Cluj, în cadrul Combinatului de materiale de construcții—Aieșd. (Text și foto, ing. C. OPRIȘIU, co­respondent). ACOPERIȘ SUSPENDAT PE CABLURI PENTRU O PIAȚĂ. Un colectiv de proiectanți de la Institutul de proiectare județean — Bacău (arh. Viorica Novac — șef de proiect, ing. Nicolae Stănescu, ing. Avram Leibu, ing Alexandru Lazăr, tehniciană Marcela Avădănii), sub directa îndrumare și asistență a prof. ing. A. Mihul, a elaborat proiectul pieței agro-alimentare din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Studiul a avut ca obiectiv rea­lizarea unei construcții care să gru­peze într-un spațiu comun sectorul comerțului de stat și sectorul co­merțului liber al micilor producă­tori și să corespundă cerințelor crescînde de desfacere a produse­lor, ca și normelor igienico-sani­­tare. Hala (a cărei machetă se vede în fotografie) este concepută pe un plan de formă circulară, ca o con­strucție închisă și acoperită, pe două nivele, adăpostind la parter maga­zine de stat, iar la etaj — piața li­beră, propriu-zisă. Aceasta a dus la realizarea unui parter blindat și unui etaj complet vitrat. Accesul la parterul halei se face di­n 3 intrări, din care una principală, legătura cu etajul fiind realizată în interior printr-o scară centrală în spirală (desfășurată în proiecție orizontală după spirala lui Arhimede), iar din exterior prin 2 rampe ce pornesc simetric dintr-o parte și alta a in­trării principale. Aceste accese și legături au fost astfel gîndite, incit fluxul tehnologic al spațiilor de vînzare-cumpărare să nu se inter­secteze. O premieră pe țară o constituie sistemul constructiv adoptat, ce con­stă în acoperirea unui spațiu în­chis și cu o deschidere de 40 m, cu un acoperiș greu, rigid (datorită seismicității mari a terenului), sus­pendat pe 48 de cabluri dispuse ra­dial, pretensionate între un inel ex­terior din beton armat monolit (40 m diametru) — solicitat la compre­siune, și un inel interior metalic (4 m diametru) — solicitat la în­tindere. Elementele de acoperire — chesoane de beton armat prefabri­cat, de formă triunghiulară și nez­­gurate — sunt proiectate in 6 tipuri, rezemarea lor pe cabluri fiind mo­­nolitizată după montare. întregul sistem de acoperire este susținut de 12 cadre de beton armat monolit, de o formă mai specială și lăsate în final aparente, constituind ast­fel osatura principală a construc­țiilor. In centrul halei, pe înălțimea ce­lor două nivele, este realizat un punct de atracție, format din gru­parea a 24 de țevi din material plastic în diferite culori (ce rezolvă scurgerea apelor pluviale), un bazin de apă înconjurat cu flori și o scară interioară în spirală. Aspectul plas­tic spectaculos este desăvîrșit prin sistemul de iluminare fluorescentă, aflat pe inelul central al cupolei. Acest sistem este întregit de o cu­polă de sticlă pe schelet metalic, care acoperă diametrul inelului in­terior. crh. Viorica NOVAC din I.P.J. — Bacău (Urmare din pag. I-a) direct pe șantier) și care, oricum, aduce avantaje nete față de siste­mul monolit. Sunt însă și obiecte care permit, datorită anumitor con­diții specifice, un grad ridicat de industrializare. Cunoașteți, de pildă, ampla acțiune materializată prin construcția hotelurilor din panouri mari de pe litoral (proiectarea am început-o în octombrie, anul tre­cut, iar vara aceasta primele hote­luri au și fost date în exploatare) — acțiune care, bazîndu-se pe ca­pacitatea creată la întreprinderea de prefabricate Palas-Constanța continuînd prin diversificarea tipu­ri­rilor de clădiri, a plasticii, permite ca și în perioada următoare să se realizeze cîteva mii de locuri pe an. Sau, cu unele modificări ale tipa­relor (impuse de înălțimea mai mare a nivelelor), gama de panouri pen­tru locuințe poate fi utilizată și la­, internate școlare și cămine mun­citorești (s-au realizat în acest sens 3 proiecte-tip pentru di­ferite capacități, s-au­­ și constru­it primele clădiri). O prefabricare a­­vansată permit și cantinele — am­plasate în general pe lângă noile uzine, al căror constructor are po­sibilități de preturn­a­re a elemente­lor ; ținînd seama de aceasta, avem în prezent elaborate 7 proiecte tip pentru cantine prefabricate integral, iar pînă la sfirșitul anului vor mai fi gata încă 4 studii tehnico-eco­nomice. Sintetizind, în acțiunea de re­facere a proiectelor-tip pentru clă­­diri social-culturale, inițiată anul tre­cut după apariția hotărîrilor pri­vind diversificarea acestor categori de construcții, am reușit să genera­lizăm planșeele prefabricate și, pentru unele obiecte, să introducem prefabricarea întregii structuri. In această primă etapă au fost rezol­vate proiectele cu frecvența cea mai mare, pînă la sfirșitul anului vom acoperi aproape toată gama, foarte largă, pentru ca în 1971 să comple­tăm sortimentul de proiecte-tip cu prefabricarea integrală la acele clă­diri social-culturale pentru care a­­cest lucru apare logic. — Dacă la locuințele de masă, înlocuirea soluțiilor constructive tradiționale cu cele industriali­zate nu necesită, in general, mo­dificări substanțiale­ ale partiu­­lui, bănuiesc că funcțiunile spe­cifice ale unor dotări social-cul­turale implică o varietate de re­zolvări dificil de realizat în con­dițiile unei prefabricări de serie. Cum vă descurcați în această pri­vință ? — Nu trebuie să credeți că tre­cerea la prefabricare a însemnat, pentru noi, o simplă transpunere a partiurilor vechi. A trebuit să re­luăm soluțiile de plan, pentru a le modula, ca să asigurăm — cum spu­neam — un nomenclator minim. De bună seamă, dificultăți au fost și mai persistă, căci trebuie să ținem seama în orice moment de un lu­cru : industrializarea construcțiilor este un obiectiv important, dar nu un scop în sine. Cu alte cuvinte, nu putem sacrifica anumite obligate ale unei dotări, funcțiuni doar de dragul unei execuții mai lesnicioase. Problema s-a pus, de pildă, pentru licee. Aici apar două funcțiuni dis­tincte — laboratoare (ateliere) și clase, rezolvate de noi în două corpuri de clădire, cu o legătură în­tre ele. Constructorul cerea însă o clădire liniară, o bază, care să-i permită o mai bună utilizare a ma­caralei. Fără a neglija și asemenea considerente, realmente legate de e­­ficiența economică, să nu uităm că o astfel de construcție e prevăzută să funcționeze — să zicem — o sută de ani, și­ că nu avem dreptul să impunem o servitute ce ar jena u­­tilizarea ei rațională. Totodată, trebuie avut în vedere că proiectarea tip este menită nu numai să acopere nevoi imediate, ci și să pregătească viitorul. In a­­bordarea acestei din urmă sarcini, în activitate de studii a institutului se resimte necesitatea ca diverșii be­neficiari cu care colaborăm să cer­ceteze, la rîndul lor, mai aprofun­dat cerințele etapei viitoare, legate de îmbogățirea funcțiunilor, de pro­gresul în toate domeniile (de pildă, modernizarea continuă a procesului de învățămînt, perfecționarea teh­nicilor de asistență medicală etc.), de implicațiile sociale ce rezultă. Clarificarea acestor tendințe ne va permite să adoptăm formule mai e­­lastice, să promovăm, de pildă, o prefabricare deschisă. — Fiindcă v-ați referit la pre­fabricarea deschisă, și ținînd sea­ma și de precizarea dv. de mai înainte, că gama clădirilor social­culturale este foarte largă, cred că în acest domeniu viitorul apro­piat va trebui să aducă și o di­versificare accentuată a posibili­tăților de industrializare, o eva­dare din cadrul stricit al prefa­­bricării grele și chiar al tehno­logiilor rigide de producere a elementelor. — De acord, și v-aș da un exem­plu. S-au proiectat la noi — și s-a și realizat un prototip, la Vărbilău Prahova, unde CENTROCOOP a or­ganizat un schimb de experiență în vederea generalizării — magazine rurale tip, cu o prefabricare ușoară specială. Adică: șarpantă din piese prefabricate de greutate redusă, pa­ne din oțel-beton, invelitoare din azbociment cu silan. Soluție impusă, printre altele, de condițiile specifi­ce de execuție în mediul rural, unde nu se dispune nici de bază de pro­ducție, nici de utilaj mediu sau greu. Sau­­ planșeele prefabricate prevă­zute de noi variază după specificul construcției sau după posibilitățile de realizare — fîșii cu goluri, grinzi și semipanouri, plăci preturnate șantier etc. Am elaborat, în colabo­ra­rare cu ÎNCERC, nu numai tipurile specifice de elemente, ci și o teh­nologie care permite modificarea lesnicioasă a dimensiunilor tipare­lor, pentru a realiza varietatea ne­cesară de prefabricate. Considerăm, în orice caz, că ni­velul la care am ajuns cu prefă­bricarea (dublată, în cadrul solu­țiilor industrializate, de folosirea co­­frajelor metalice plane universale ș.a.) nu reprezintă stadiul final. Ne preocupăm în continuare, pentru ur­mătoarea etapă, de stabilirea a noi funcțiuni îmbunătățite, noi sisteme constructive mai­­ simple, în ideea acelei prefabricări deschise care­­ să permită arhitectului mai multă li­bertate de mișcare. Intenționăm, în acest sens, să propunem și unele construcții experimentale, prin care să se verifice practic formulele la care ajungem. Iar pentru că elaborarea proiecte­lor tip nu epuizează problema in­dustrializării construcțiilor social­­culturale, trebuie să mă refer și la baza materială necesară atît pentru aplicarea lor, cit și pentru actuali­zarea lor continuă în funcție de pro­gresul tehnic. Programul masiv al construcției de poligoane în ju­dețe asigură producția de prefabri­cate într-un volum care, încă din anul viitor, se va apropia de cel necesar. Contribuția industriei ma­terialelor de construcții, a industriei chimice este așteptată pentru lăr­girea sortimentului de materiale și elemente ușoare, de înaltă eficiență. Remarc de pe acum interesul cu care consiliile populare județene, organizațiile lor de proiectare și de execuție urmăresc progresele noas­tre, colaborează cu noi în stabilirea soluțiilor celor mai avantajoase. Este o atitudine care ne stimulea­ză, ne dă încrederea că vom reuși să ne încadrăm în ritmul și nivelul calitativ ce se cer în promovarea sistemelor Industrializate la construc­ția clădirilor destinate satisfacerii nevoilor social-culturale ale popu­lației. INDUSTRIALIZAREA «STUCII DE CLADIRI SOCIAL-CULTURALE de • La un tronson experimental 23x8 m al dalei­ unui pod, groasă de 0,85 m, volumul necesar de beton a fost redus de la 491 la 397 tone, prin înglobarea a 48 de cilindri (cu un volum total de 39,5 mc) din polistiren. In comparație cu cilindri de metal sau se îndură folosiți uzu­­­al pentru realizarea de goluri In plăcile de beton, aceștia eli­mină volumul mare de mano­peră pentru confecționarea și, fiind foarte ușori, pot fi puși în operă de un singur om. (2584) • Analizîndu-se 10 000 de recla­mații făcute în Anglia de către locatarii noilor locuințe (atît pre­fabricate, cit și executate după sisteme tradiționale), cu privire la apariția condensului la Încă­peri, s-a constatat că In cele mai multe cazuri, acesta provine din­ Insuficienta încălzire sau ae­risire a spațiilor. S-a mai re­ținut, ca o cauză majoră, faptul că noile clădiri sun­­t supat* iși*­ (2580) '' RECOMANDĂRI INTER­NAȚIONALE PENTRU STRUCTURILE DIN BETON Un colectiv de specialiști al Comitetului european al­ betonu­lui și Federației Internaționale a precomprimării a elaborat ^Re­comandările Internaționale pen­tru proiectarea și execuția struc­turilor de beton armat“. Dez­­voltând recomandările mai vechi ale celor două foruri științifice internaționale și urmărind să ajute la Întocmirea normativelor na­rcmale, ele acoperă întregul do­meniu al proiectării și execu­ției betonului armat și precom­pri­­mat, cuprinzînd referiri speciale la betoanele ușoare. In legă­tură cu siguranța construcțiilor, a fost dezvoltată tratarea n­ami­­probabilistă a stărilor limită..­­» Stația de încercare a stâlpi­­loir metalici pentru linii electrice a­eriene de la Cheddar (Anglia) este amenajată pe o suprafață d­e circa 9 000 mp, în fundul unei vechi cariere. Ea dispune de un echipament, original care permite variate încercări asupra stîlpilor 1si mărime naturală, cu Înălțimi de peste 60 m. In vederea sta­bilirii celor mai adecvate soluții fie proiect. Aproape 90o/% din lu­crările stației sînt efectuate pen­­tru clienți străini.­i(2583) MACARAUA TELESCO­PICA MC-30 H Produsă de firma Lorain, noua macara hidraulică de 30 tone MC-30H ridică și așează sarcinile cu mare precizie. Săgeata ei te­lescopică se alungește în cîteva secunde de la 6,4 m la 24,6 m. Distanță maximă ce poate fi a­­tinsă este de 31,5 m. Troliul prin­cipal hidraulic are 4 viteze de ridicare și cădere liberă com­pletă. (2586) • Cupola de 45 m diametru a unei săli de expoziție din Hano­­vra (R.F. a Germaniei) este rea­lizată din 40 de segmente, reze­mate la centru pe un inel me­talic susținut de 4 arce. Segmen­tele sunt executate sub forma u­­nor panouri din tablă de oțel, cu miez termoizolant din poliu­­retan. (2­577) . In cadrul unei lucrări de alimentare cu apă în California, un tunel­ betonat de 1130 m lun­gime și 4,3 m diametru a fost executat, în rocă moale, folosin­­du-se echipamente și metode cu­noscute, dar care pină acum n-au mai fost aplicate simultan. Ex­cavata s-a realizat cu ajutorul unei cîrtițe mecanice fără scut metalic, ceea ce a permis să se aplice, prin torevetare, un strat de beton pe pereții și bolta ga­leriei, imediat in spatele roții tă­ietoare — ceea ce a eliminat lu­crările de armare. O bandă tran­sportoare a servit atît la alimen­tarea cu beton, cit și la evacua­rea materialului săpat. (2­570) . Cea mai mare sală de sport din nordul Europei va fi inaugurată anul viitor la Göteborg (Suedia), cu prilejul celei de-a 250-a aniver­sări a orașului. Ea va fi utilizată pentru diverse manifestări sportive (inclusiv întreceri de atletism și meciuri de fotbal, în care caz va avea o capacitate de 14 000 locuri), precum și pentru expoziții. Acoperișul este o structură cu dublă curbă, în formă De sa, suspen­dată de o grindă inelară din beton, «WT» . • Pentru baterea celor 7 000 de piloți cu diametrul de 70 cm, lun­gimea de 33 m și greutatea de 24 t­ gol in interior, care vor susține cheul pentru containere din portul Singapore, se utilizea­ză una din cele mai mari sonete din lume, cu catargul de peste 36 m înălțime, care poate fi pre­lungită, printr-un panou detașa­bil, la 42,5 m. Ritmul maxim de lucru este de 100 piloți pe săp­­tâmîna. (2574) MICI „SECRETE" ALE COMPACTĂRII Cercetările de laborator efec­tuate cu diferite tipuri de picioa­re de compactare utilizate la tă­­vălugurile „picior de oaie“, pre­sate in cutii cu păminturi coezi­­ve, au arătat că adîncimea de compactare efectivă a terenului este in funcție de cea mai mică dimensiune a piciorului. Aceasta înseamnă că un picior de com­pactare pătrat dă rezultate mai bune decit unul dreptunghiular, că un picior plat este de prefe­rat unuia ascuțit. rea Un factor important In mări­gradului de compactare »1 constituie viteza de deplasare a utilajului. Teoria că presiunea trebuie menținută mai mult timp a fost infirmată, ea rămîne vala­bilă numai în cazul utilajelor de compactat vibratoare. (2­569) • Școala integrată din Väster­­vik (Suedia) este special studiată pentru realizarea unei soluții flexibile, care să permită variația funcțiunilor. Proiectată pe un modul de 18 m, ea este constru­ită cu stîlpi și grinzi prefabricate ; partea centrală este complet des­chisă, putind fi compartimentată prin pereți despărțitori ușori, căror demontare lesnicioasă per­­­mite să se realizeze spațiu pentru o sală de conferințe, cantină etc. (2 579) • Din cele 370 de baraje mai însemnate construite in ultimii 3 ani în Statele Unite, 346 sunt baraje de pămint. In parte, a­­ceastă renunțare treptată la be­ton se datorește creării și utili­zării unor mașini de excavat­or de compacts mai eficiente. M­H ® • Această dragă de 60,52 m lungime, echipată cu un motor Diesel­­ electric de 900 CP, poate draga pînă la o adîncime de peste 30 m, cu­­ o viteză de pînă la 32 cupe pe minut. Cupele, cu capacitatea de 650 t, au dinții din oțel manganos­ (2582) chiar după terminare, fără a li se lăsa timp să se usuce. • Cheul construit în portul Odessa pentru fabrica de zahăr din localitate are 234 m lungime, din care 196 m pe patru șiruri de pile de 1,6 m diametru și 28 m lungime, ansamblate din cite 4 elemente prefabricate transpor­tate cu o macara plutitoare și Introduse cu ajutorul unei sonete vibratoare. Suprastructura cheu­lui se compune din panouri pre­fabricate din beton precompri­mat, montate pe grinzi transver­sale precomprimate, cu greutatea de 70 t fiecare. (2571) • Consiliul național al con­structorilor de locuințe din An­glia a inițat o amplă cercetare cu scopul de a descoperi care sunt cele mai costisitoare și mai frec­vente greșeli in construcția clă­dirilor de locuit, ce detalii de execuție sunt cel mai adesea negli­jate sau lăsate incomplete, care sunt reclamațiile cel mai des re­petate ale clienților, care este repartizarea frecvenței greșelilor pe teritoriul țării etc. Se urmă­rește ca din această anchetă să rezulte clar problemele de cali­tate asupra cărora să-și im­drepte atenția executanții la diferite ni­vele, proiectanții, beneficiarii, îm­bunătățirile ce trebuie aduse spe­cificațiilor și normativelor, dome­niile în care trebuie să se dez­volte cercetarea. In acest scop se efectuează, cu ajutorul unul com­puter, analiza a peste 6 000 de defecte constatate în decurs de doi ani la 1 000 de clădiri. Ana­liza va evidenția separat greșelile de execuție care afectează func­ționalitatea sau siguranța con­strucției și defectele care sunt mai mult o chestiune de opinie. (2575) • Circulația auto a pătruns inseparabil in viața omului modern, care-i învață regulile încă din școală. Este ceea ce a determinat un interesant experiment : utilizarea unor panouri avertizoare de protecția muncii, semănînd ca formă și culoare cu semnele de circulație, care prind-nevrînd atrag privirea, iată semnificația semnelor prezentate in fotografie; „ferește-te !“ ; pericol de incendiu; folosirea scării obligatorie; purtarea mănușilor de protecție obligatorie ; trecerea pe sub schelă Interzisă ; înaltă tensiune ; purtarea ochelarilor de protecție obliga­torie ; pericol de cădere a greutăților pe picioare ; purtarea căștii de protecție obligatorie ; atenție la circular ; atenție la descărcarea materia­lelor ; «atenți» I« amt • Clădirile de locuit ale unui ansamblu suburban recent con­struit la Zürich sînt realizate din elemente spațiale prefabricate din beton ușor (densitate 100 kg/mc), avînd în plan o formă de tri­unghi echilateral cu latura de 10,50 m și înălțimea de 3,50 mm­. Clădirile rezultate au și ele for­mă triunghiulară : autorul proiec­tului susține că unitățile bazate pe un unghi de 60 ° permit o mai mare flexibilitate a partiului. (2578) Notele publicate la acea­stă rubrică rezumă articole și informații din cele mai recente numere ale unor reviste străine de specia­litate. Cititorii care doresc să se documenteze mai în detaliu asupra noutăților prezentate de noi sunt ru­gați să ne scrie, indicînd numărul aflat în paran­teză la sfirșitul notei res­pective : redacția le va comunica în cel mai scurt timp necesare,datele bibliografice

Next