Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)
1970-09-19 / nr. 38
Redagia ți administrațția: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 . Intr-un grupaj de articole despre mecanizarea lucrărilor de construcții în unitățile M. C. Ind., apărut nu de mult în „Constructorul“, se arăta : ce importantă este preluarea de către Trustul de mecanizare București, de unitățile de construcții-montaj, la a unor lucrări care se execută în acord. Se sublinia, de asemenea, faptul că destul de puține obiective și lucrări sunt încredințate T.M.B.-ului și se atribuia această situație unităților de construcțiii montaj, care (citez din articolul ing. I. Furcea) „nu se preocupă în suficientă măsură să predea unităților T.M.B. toate lucrările care se pretează a fii executate în acord cu utilaje grele“. . Intr-adevăr, analizînd datele statistice prezentate, rezultă că erau încheiate 69 de contracte pentru lucrări care să se execute de către T.M.B. în acord (eu voi zice „la plan fizic“, noțiune încetățenită încă din anii trecuți și mai corespunzătoare — deoarece noțiunea de acord este adecvată și cunoscută ca formă de salarizare, și nu de contractare a lucrărilor între unități) , raportând această cifră la numărul unităților de construcții-montaj ale M. C. Ind., rezulta o medie de cca. 5 contracte Pe fiecare unitate, ceea ce, dacă se tine seama de numărul șantierelor și al obiectivelor, este foarte puțin. Că așa stau lucrurile, rezultă și din faptul că 47 de contracte au și fost deja terminate în semestrul I, rămînînd pentru a doua jumătate a anului să se lucreze doar la 22 de contracte. Sarcini de serviciu m-au obligat zilele trecute să iau contact cu aceste probleme pe șantierele Trustului nr. 1 de construcții-montaj din București. Constatările făcute aici, ca și altele mai vechi, la alte unități, mi s-au arătat că nu numai întreprinderile de construcții-montaj nu sunt destul de receptive față de ideea predării pentru execuție la plan fizic a lucrărilor, dar nici T.M.B. nu preia toate obiectivele care i se propun și care se pretează la aceasta! Și iată exemple care demonstrează elocvent afirmația. în primul semestru al anului, Trustul nr. 1 a executat 2 251 000 mc lucrări de terasamente mecanizate, din care numai 185 0O0 mc (8,260) la plan fizic, la un număr de 10 obiective — deși unitatea funcționează cu 18 șantiere, în cadrul cărora se execută zeci de obiective. Deci, mai puțin de un contract în medie pe șantier. Pentru întreg anul 1970, la finele lunii trecute Trustul nr. 1. avea încheiate cu T.M.B. 11 contracte, totalizând 416 000 mc lucrări de terrasamemte — reprezentînd cca. 6% din volumul total anual ce urmează a fi executat. Dar, în același timp, Trustul nr. 1 a propus încheierea a încă 5 contracte, pe care T.M.B. nu le-a acceptat : excavații și piloți la lotul Sărulești, lucrări de sistematizare pe verticală la întreprinderea de geamuri Buzău, excavații și transporturi la bazinele de decantare de la Buzău, la balastiera Cojasca (44 000 mc). Nu e cazul să detaliem aici motivele refuzului, dar e cert că în alte condiții de rezolvare a problemei, ele nu ar fi apărut. De reținut este însă faptul că în condițiile actuale, nici constructorul nu contractează pentru execuție la plan fizic toate lucrările care se pretează, și nici T.M.B. nu preia tot ce i se oferă. Că execuția la plan fizic a lucrărilor de construcții de către T.M.B. prezintă avantaje deosebit de importante față de forma de execuție cu utilaje închiriate cu ora, este de necontestat și unanim recunoscut. Prin predarea lucrărilor către unitatea de mecanizare, în execuție la plan fizic, se Petre HALTENWANGER din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare in pag. a 3-a) In condițiile în care contractarea nu e reglementată prin sarcini de plan, ci lăsată la latitudinea celor două părți, falsa divergență dintre interesele constructorului și cele ale mecanizatorului dă naștere la rețineri în extinderea executării lucrărilor mecanizate la plan fizic- • Harnicii constructori din cadrul T.C.L. — Craiova desfășoară o intensă activitate pe șantierele marilor complexe zootehnice de la Cerăt, Calicea, Grigiova, Maglavit, Bradești și Rojiște, din județul Dolj. Cele șase obiective zootehnice vor fi predate integral în exploatare in anul 1971, dar unele capacități urmează să intre în funcțiune chiar în cursul acestui an. Stadiile sunt avansate. Primele trei hale de la fiecare complex de creștere și ingrășare industrială a porcilor se află în finisaje, pardoselile, instalațiile electrice, montarea plăcilor de azbociment la acoperiș, drumurile de acces sunt executate în proporție de 60—80 la sută. Constructorii s-au angajat ca pînă la data de 20 septembrie să predea 12 hale (vieri și gestație) la cele patru complexe pentru creșterea și îngrășarea porcilor. (Carol BORA, corespondent) • La întretăierea bulevardelor Cleontin Sălăjan și Ion Șulea, din Capitală, I.C.M. nr. 1 execută un complex comercial cu o suprafață totală de 3067 m. Lucrările au început în luna iunie și se vor încheia la sfîrșitul anului viitor. (Ion FIERASCU, corespondent) I _________________________ DE AZI pînă la 25 septembrie , 77 KA în care vă puteți reînnoi abonamentul la gazeta Constructorul pe trimestrul IV 1970 Costul abonamentului pe 3 luni : 3,25 lei. Abonamentele se primesc la oficiile poștale, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. De asemenea, la administrația gazetei (București 46, str. Gradina $u cai nr. 7) se primesc comenzi pentru abonamente colective. Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții PE NOUL TRASEU COMENZI-CONTRACT ECONOMIC CADRUL ESTE EI PRECIZAT. DE CE MAI APAR DEREGLĂRI ? Pregătirea producției pe anul 1971 se află în stadii avansate. Sarcinile planificate sînt de luni de zile cunoscute. Ele au fost analizate în colectivele de conducere și dezbătute de masa salariaților, elaborîndu-se măsurile potrivite pentru îndeplinirea lor. O altă etapă importantă a pregătirilor pentru 1971 este asigurarea premiselor necesare unei aprovizionări materiale corespunzătoare. In acest sens există în prezent o legislație perfecționată, menită să înlăture greutățile resimțite pînă acum. Se cere însă ca ea să fie cît mai bine aplicată, să fie exploatate toate posibilitățile pe care le oferă pentru îmbunătățirea aprovizionării unităților productive. De aceea, ne-am propus să întreprindem o investigație în acest domeniu, prilejuită de faptul că încheierea contractelor economice pentru anul viitor trebuie să se afle azi în stadii avansate. Primele întrebări le-am adresat directorului comercial al Centralei industriale de prefabricate din beton, ing. Vasile Crăciunescu, care ne-a declarat :— Ne aflăm în stadiul echilibrării balanțelor. Acestea au fost întocmite pentru panouri mari, stîlpi LEA, elemente de planșeu, tuburi din beton precomprimat și diverse prefabricate din beton armat. In acest scop am folosit comenzile primite de fabrici de la beneficiari. Țin să relev că aceste comenzi, pentru a ne fi utile la lucrările de întocmire a balanțelor, trebuiau să cuprindă specificații de tipuri și sortimente de prefabricate. De aceea, noi am luat din timp legătura cu forurile tutelare ale beneficiarilor noștri și le-am furnizat prospecte sintetice, care să fie trimise împreună cu instrucțiunile de efectuare a comenzilor. Dacă mulți beneficiari au ținut seama de recomandările arătate, au fost și unii care s-au mulțumit să trimită numai comenzi globale, provocîndu-se astfel dificultăți. Au mai fost și alte greutăți, pe care le-ați întîmpinat în aceste faze precontractuale? — Intîrzieri în emiterea comenzilor, în special din partea unităților M. C. Ind. Și acum mai sosesc comenzi de la unele întreprinderi. — În ce privește încheierea propriu-zisă a contractelor, credeți că ea va mai întîrzia ? — Lucrările pentru echilibrarea balanțelor sînt în stadii avansate. Acestea vor fi aprobate de M.I.M.C., iar unele la foruri superioare — și apoi se va trece la încheierea contractelor economice pe anul 1971. Se vede că nu va mai trece mult timp pînă se va termina și această ultimă fază a acțiunii complexe la care ne referim. Dacă astfel stau lucrurile în ce privește prefabricatele, să vedem care este situația la alte materiale necesare șantierelor de construcții. In acest scop ne-am adresat directorului comercial al întreprinderii de aprovizionare pentru construcții Traian MUSTACESCU (Continuare în pag. a 3-a) în cadrul dezvoltării economice rapide a județului Teleorman, la Alexandria se construiește o fabrică de panouri și tablouri electrice, amplasată în zona industrială a orașului. Durata de realizare afectată noului obiectiv este de 20 de luni, din care două pentru organizarea de șantier, iar alte două rezervate pentru probe tehnologice. Lucrările de construcții-montaj, încredințate I.C.M.București, urmează să se încheie în trim. IV 1971. Structura de rezistență a halei este din stîlpi prefabricați, grinzi și chesoane. Grinzile de pod rulant sunt, de asemenea, prefabricate. Închiderile laterale se vor realiza din profilit, montat pe rame din tablă ambutisată, solidarizate de stîlpii prefabricați prin intermediul unor ancore cu plăcuțe. Parapetul ferestrei este din panouri de azbociment cu o termoizolație interioară de 4 cm de sifon. Datorită gradului înalt de prefabricare, construcția halelor înaintează în ritm rapid, înregistrîndu-se un serios avans față de grafic, în fotografie , vedere panoramică a halei de fabricație. (ing. Alexandru SIMA, corespondent : foto Eugen IONESCU) 'Mii • . *» - I • O relatare a problemelor dezbătute la consfătuirea privind extinderea acordului global pe șantierele D.G.C.M. • București (pag. 2).• Vă prezentăm noua metodologie de organizarea și normarea băncii în proiectare (pag. 2). • Investigație în dulapurile cu proiecte de la Grupul de șantiere Govora, în urma căreia deducem că din nou, unii beneficiari și-au pregătit nesatisfăcător investițiile (pag. Ș). • Filmul, ca mijloc de propagandă și instructaj în domeniul protecției muncii (pag. 4). Cu planul cincinal îndeplinit Grupul de șantiere „Argeș—Olt“ al întreprinderii de construcții hidroenergetice și-a îndeplinit de pe acum sarcinile de plan din actualul cincinal. în această perioadă, grupul a pus în funcțiune 6 uzine electrice pe Argeș (Ia Oești, Albești, Valea Iașului, Cerbureni, Vilsan și Cumpănița), lacurile de acumulare de la Clucereasa și Bascov (acesta din urmă, de 4,5 milioane mnc. a fost predat recent înainte de termen) ș.a. (Ion BIZOIU, corespondent) 9 • De la începutul anului și pînă in prezent, întreprinderea de construcții și instalații petroliere — Pitești a predat 56 de lucrări, din care 4 peste cele planificate. De remarcat că 40 dintre acestea au fost recepționate cu calificativul „foarte bine“. PLENARA Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In zilele de 17 și 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu următoarea ordine de zi: 1. Raport privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 8 luni, a angajamentelor în întrecere și măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea lor pe întregul an 1970. 2. Referat privind activitatea de control obștesc-muncitoresc desfășurată de către sindicate și sarcinile ce le revin in viitor pentru înfăptuirea indicațiilor conducerii de partid. 3. Probleme organizatorice. La plenară au luat parte: membrii și membrii supleanți ai Consiliului Central al U.G.S.R., președinți, secretari și alți membri ai birourilor executive ale comitetelor uniunilor sindicatelor pe ramuri și ale consiliilor județene ale sindicatelor, reprezentanți ai ministerelor și altor instituții centrale, ai unor organizații de masă și obștești, redactori - șefi ai publicațiilor sindicale. In cadrul lucrărilor Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. au luat cuvântul tovarășii : Gheorghe Borș, Mircea Geoirgescu, Ion Alexandru, Gheorghe Bordea, Nicolae Moraru, Alexandru Crișanu, Ștefan Șoimoși, Vasile Vasu, Roman Pircea, Teodora Serșun, Oliviu Rusu, Ioan Mărcuș, Mihai Ghibilic, Gheorghe Nistor, Ion Mărgineam, Vasile Radu, Hristina Cojocariu, Mihai Arcan, Constantin Crețu, Constanton Eftimie, Paraschiv Benescu, Nicolae Gavrilesciu, Ion Istrate, Francasc Wagner, Gheorghe Turcu ; de asemenea, a luat cuvîntul tovarășul Florian Dănătae de membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. în încheierea lucrărilor Plenarei a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Plenar^ a hotărât eliberarea tovarășului Ion Preoteasa și Iosif Anderco din Comitetul Executiv și din funcția de secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, precum și a tovarășilor Furo Iuliu Ion și Ion Necșoiu din funcția de membri supleanți ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central și a ales pe tovarășii Ion Gălăteanu, în funcția de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. și Gheorghe Miron, în funcția de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Noul hotel turistic din centrul orașului Pitești, în execuția T.C.Argeș, a ajuns la ultimele finisaje. Vizavi, un complex meșteșugăresc, la fațadele, căruia se folosesc panouri prefabricate gata finisate. Cincinalul 1971-1975, in dezbaterea adunărilor generale ale salariaților Maturitate în producție, dar și în abordarea sarcinilor de perspectivă Deși actul său de naștere este datat înaintea actualului cincinal, Combinatul de materiale de construcții din Tîrgu Jiu cunoaște adevărata creștere și dezvoltare în perioada 1966—1970. Principalele sale capacități de producție au intrat în funcțiune în acești cinci ani și tot în această perioadă au atins parametrii proiectați. Recent a intrat în probe tehnologice linia a doua de truburi din azbociment, cu capacitatea anuală de 1650 km în echivalent tuburi cu diametrul de 200 mm. Fabrica de produse ceramice atinge în acest trimestru — cu un an mai devreme — capacitatea proiectată ; datorită acestei serioase devansări de termen, ceramiștii de aici au îndeplinit sarcinile anuale la 23 August, după această dată lucrînd pentru realizarea celor 10 milioane de cărămizi, cu care s-au angajat să contribuie la refacerea distrugerilor provocate de inundații. Asemenea dovezi de maturitate au dat și alte colective din cadrul combinatului, astfel că pe primele opt luni ale anului se înregistrează depășiri la valoarea producției globale și marfă, la productivitatea muncii, la clincher și ciment.In acest tablou pregnant pozitiv, distonează însă nerealizările de la var, tuburi și plăci de azbociment, ca și depășirea cheltuielilor planificate la 1000 de lei producție marfă). Această situație, net superioară celei din anii anteriori, dovedește strădaniile colectivului pentru crearea unei solide baze de pornire în cincinalul viitor. Aceluiași scop i-a servit și dezbaterea sarcinilor pe perioada 1971—1975 — în comitetul de direcție, în secții și sectoare și, în final, în adunarea reprezentanților salariaților, încă din etapele anterioare dezbaterii din adunarea generală, se conturase mai multe soluții eficiente în ce privește activitatea combinatului. Ele au fost reținute pentru planul de măsuri. Astfel, se preconizează îmbunătățirea sistemului de transport al materiilor prime de la cariere, la combinat ; întocmirea, cu ajutorul institutului de cercetări, a unui studiu pentru creșterea productivității fiecărui uscător de argilă la 100 t/h ; concasarea granulelor de clincher de peste 15 mm — și încă autea altele, menite să ridice activitatea fiecărui loc de muncă la nivelul sarcinilor din viitorul cincinal. Cifrele pe perioada 1970—1975 prezintă creșteri de seamă față de actualul cincinal. Aceste creșteri se vor ridica la mai mult de 76% la producția globală și peste 50% , la productivitatea" muncii. " In „ ce privește cimentul, cifrele viitorului cincinal impun depășirea capacității proiectate cu 30 mii de tone încă din primul an, iar în ultimul — cu 80 mii de tone însemnate Tiberiu MOVILAD (Continuare în pag. a 3-a) iiiii 111 i rf âiTii /rrmtttttttttt POATE PE UNDEVA... Nu-I mai văzusem așa dezorientat, acrit. — Nu mai înțeleg nimic. Hotărăsc măsură de care sînt o convins că-i bună. Aștept cu emoție rezutatele. Nimic! Merg pe șantiere, să văd ce se-ntîmplă de întîrzie reacția. Și constat că cei ce ar trebui să aplice direct măsura, habar n-au de ea. Ori, după amintesc insistențe, își vag ceva — „da, parcă era vorba... parcă am văzut pe-nici o hîrtie...* — și-i simt că-mi zîmbesc în Spate... .— Calmează-te, nu ești nici primul și nici singurul. Hai, mai bine, să analizăm puțin la rece. Spune-mi, cînd stabilești măsurile de bare, spuneai, te sfătuiești cu cineva? Igîr- Cum să nu ? Doar n-o să crezi că lucrez de unul singur. Cînd am cerut ca la șantierul 3 să se ădiche Intr-o brigadă complexă toate formațiile de la decantor și să li se dea obiectul în acord global, m-am consultat cu șeful organizării muncii, care-i specialist... Și l-am propus în fruntea brigăzii pe maistrul State, care a mai executat două decantoare. închipuie-și însă, muncitorii n-au acceptat ideea, n-au vrut brigadă complexă ! — Dar știai cu ce ochi îl privesc oamenii pe State ? Că le cerea parte la cîștig ca să le dea lucrări mai grase ? Nu ți-o fi ajuns la ureche... Și mai zi-mi, măsurile astea, cînd le iei, cum faci să fie cunoscute ? — Păi — fie că le spun în ședințe, fie că le comunic în scris... Dacă, să zicem, are loc un accident de muncă, dau o decizie: să se prelucreze cazul, să se ia cutare și cutare măsuri la toate șantierele... — Ai participat la vreo prelucrare? Ai controlat pe teren cum se aplică dispozițiile ? — Stai nițel, adică tot eu să fac și asta ? Doar e acolo șef de șantier, e șef de lot ,au răspundere, au autoritate... — ...Și bagă hîrtiile dumitale prin iertare, fiindcă nu le urmărești. Apropo, ai dat vreo sancțiune pentru asta ? — Ce să-i mai sancționez? Parcă nu știu cîte au și ei pe cap ? — Atunci nu te mai enerva, frate. Mai bine cugetă pleacă la mica noastră discuție. Cine știe, poate pe undeva oi fi greșit și dumneata ! Emil STERESCU