Constructorul, septembrie 1970 (Anul 22, nr. 36-39)

1970-09-19 / nr. 38

Redagia ți administraț­ția: București 46, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 . Intr-un grupaj de articole des­pre mecanizarea lucrărilor de construcții în unitățile M. C. Ind., apărut nu de mult în „Construc­torul“, se arăta : ce importantă este preluarea de către Trustul de mecanizare­ București, de unitățile de construcții-montaj, la a unor lucrări care se execută în acord. Se sublinia, de asemenea, faptul că destul de puține obiec­tive și lucrări sunt încredințate T.M.B.-ului și se atribuia această situație unităților de construcții­­i montaj, care (citez din articolul ing. I. Furcea) „nu se preocupă în suficientă măsură să predea uni­tăților T.M.B. toate lucrările care se pretează a fii executate în a­­cord cu utilaje grele“. . Intr-adevăr, analizînd datele sta­tistice prezentate, rezultă că erau încheiate 69 de contracte pentru lucrări care să se execute de că­tre T.M.B. în acord (eu voi zice „la plan fizic“, noțiune încetățe­nită încă din anii trecuți și mai c­orespunzătoa­re — deoarece no­țiunea de acord este adecvată și­­ cunoscută ca formă de salarizare, și nu de contractare a lucrărilor între unități) , raportând această cifră la numărul unităților de construcții-montaj ale M. C. Ind., rezulta o medie de cca. 5 contracte Pe fiecare unitate, ceea ce, dacă se tine seama de numărul șantie­relor și al obiectivelor, este foarte puțin. Că așa stau lucrurile, re­zultă și din faptul că 47 de con­tracte au și fost deja terminate în semestrul I, rămînînd pentru a doua jumătate a anului să se lu­creze doar la 22 de contracte. Sarcini de serviciu m-au obligat zilele trecute să iau contact cu aceste probleme pe șantierele­­ Trustului nr. 1 de construcții-mon­­­taj din București. Constatările fă­cute aici, ca și altele mai vechi, la alte unități, mi s-au arătat că nu numai întreprinderile de construc­­ții-montaj nu sunt destul de re­ceptive față de ideea predării pen­tru execuție la plan fizic a lucră­rilor, dar nici T.M.B. nu preia toate obiectivele care i se propun și care se pretează la aceasta! Și iată exemple care demonstrează elocvent afirmația. în primul semestru al anului, Trustul nr. 1 a executat 2 251 000 mc lucrări de terasamente meca­nizate, din care numai 185 0O0 mc (8,26­0) la plan fizic, la un număr de 10 obiective — deși unitatea funcționează cu 18 șantiere, în ca­drul cărora se execută zeci de obiective. Deci, mai puțin de un contract în medie pe șantier. Pen­tru întreg anul 1970, la finele lu­nii trecute Trustul nr. 1. avea în­cheiate cu T.M.B. 11 contracte, to­talizând 416 000 mc lucrări de te­rrasamemte — reprezentînd cca. 6% din volumul total anual ce ur­mează a fi executat. Dar, în ace­lași timp, Trustul nr. 1 a propus încheierea a încă 5 contracte, pe care T.M.B. nu le-a acceptat : ex­cavații și piloți la lotul Sărulești, lucrări de sistematizare pe verti­cală la întreprinderea de geamuri­ Buzău, excavații și transporturi la bazinele de decantare de la Bu­zău, la balastiera Cojasca (44 000 mc). Nu e cazul să detaliem aici mo­tivele refuzului, dar e cer­t că în alte condiții de rezolvare a pro­blemei, ele nu ar fi apărut. De reținut este însă faptul că în condițiile actuale, nici construc­torul nu contractează pentru exe­cuție la plan fizic toate lucrările care se pretează, și nici T.M.B. nu preia tot ce i se oferă. Că execuția la plan fizic a lu­crărilor de construcții de către T.M.B. prezintă avantaje deosebit de importante față de forma de execuție cu utilaje închiriate cu ora, este de necontestat și una­nim recunoscut. Prin predarea lu­crărilor către unitatea de mecani­zare, în execuție la plan fizic, se Petre HALTENWANGER din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare in pag. a 3-a) In condițiile în care contractarea nu e reglementată prin sarcini de plan, ci lăsată la latitudinea celor două părți, falsa divergență dintre interesele constructorului și cele ale mecanizatorului dă naștere la rețineri în extinderea executării lucrărilor mecanizate la plan fizic- • Harnicii constructori din ca­drul T.C.L. — Craiova desfășoară o intensă activitate pe șantierele marilor complexe zootehnice de la Cerăt, Calicea, Grigiova, Ma­gla­vit, Bradești și Rojiște, din județul Dolj. Cele șase obiective zootehnice vor fi predate integral în exploa­­­­tare in anul 1971, dar unele capa­cități urmează să intre în funcțiune chiar în cursul acestui an. Stadiile sunt avan­sate. Primele trei hale de la fiecare complex de creștere și ingrășare industrială a porcilor se află în finisaje, pardoselile, insta­lațiile electrice, montarea plăcilor de azbociment la acoperiș, drumu­rile de acces sunt executate în pro­porție de 60—80 la sută. Construc­torii s-au angajat ca pînă la data de 20 septembrie să predea 12 hale (vieri și gestație) la cele patru complexe pentru creșterea și îngră­­șarea porcilor. (Carol BORA, cores­pondent) • La întretăierea bulevardelor Cleontin Sălăjan și Ion Șulea, din Capitală, I.C.M. nr. 1 execută un complex comercial cu o suprafață totală de 3­067 m. Lucrările au în­ceput în luna iunie și se vor în­cheia la sfîrșitul anului viitor. (Ion FIERASCU, corespondent) I _________________________ DE AZI pînă la 25 septembrie , 7­7 K­­A în care vă puteți reînnoi abonamentul la gazeta Constructorul pe trimestrul IV 1970 Costul abonamentului pe 3 luni : 3,25 lei. Abonamen­tele se primesc la oficiile poștale, factorii poștali și di­­fuzorii voluntari din între­prinderi și instituții. De ase­menea, la administrația ga­zetei (București 46, str. Gra­dina $u cai nr. 7) se primesc comenzi pentru abonamente colective. Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții PE NOUL TRASEU COMENZI-CONTRACT ECONOMIC CADRUL ESTE EI PRECIZAT. DE CE MAI APAR DEREGLĂRI ? Pregătirea producției pe anul 1971 se află în stadii avansate. Sar­cinile planificate sînt de luni de zile cunoscute. Ele au fost analiza­te în colectivele de conducere și dezbătute de masa salariaților, ela­­borîndu-se măsurile potrivite pentru îndeplinirea lor. O altă etapă importantă a pregă­tirilor pentru 1971 este asigurarea premiselor necesare unei aprovizio­nări materiale corespunzătoare. In acest sens există în prezent o legis­lație perfecționată, menită să înlă­ture greutățile resimțite pînă acum. Se cere însă ca ea să fie cît mai bine aplicată, să fie exploatate toate posibilitățile pe care le oferă pentru îmbunătățirea aprovizionării unităților productive. De aceea, ne-am propus să întreprindem o in­vestigație în acest domeniu, prile­juită de faptul că încheierea con­tractelor economice pentru anul vii­tor trebuie să se afle azi în stadii avansate. Primele întrebări le-am adresat directorului comercial al Centralei industriale de prefabricate din be­ton, ing. Vasile Crăciunescu, care ne-a declarat :­— Ne aflăm în stadiul echilibră­rii balanțelor. Acestea au fost întoc­mite pentru panouri mari, stîlpi LEA, elemente de planșeu, tuburi din beton precomprimat și diverse pre­fabricate din beton armat. In acest scop am folosit comenzile primite de fabrici de la beneficiari. Țin să relev că aceste comenzi, pentru a ne fi utile la lucrările de întocmire a balanțelor, trebuiau să cuprindă specificații de tipuri și sortimente de prefabricate. De aceea, noi am luat din timp legătura cu forurile tutelare ale beneficiarilor noștri și le-am furnizat prospecte sintetice, care să fie trimise împreună cu in­strucțiunile de efectuare a comenzi­lor. Dacă mulți beneficiari au ținut seama de recomandările arătate, au fost și unii care s-au mulțumit să trimită numai comenzi globale, pro­­vocîndu-se astfel dificultăți.­­ Au mai fost și alte greutăți, pe care le-ați întîmpinat în aceste faze precontractuale? — Intîrzieri în emiterea comen­zilor, în special din partea unități­lor M. C. Ind. Și acum mai sosesc comenzi de la unele întreprinderi. — În ce privește încheierea pro­­priu-zisă a contractelor, credeți că ea va mai întîrzia ? — Lucrările pentru echilibrarea balanțelor sînt în stadii avansate. Acestea vor fi aprobate de M.I.M.C., iar unele la foruri superioare — și apoi se va trece la încheierea con­tractelor economice pe anul 1971. Se vede că nu va mai trece mult timp pînă se va termina și această ultimă fază a acțiunii complexe la care ne referim. Dacă astfel stau lucrurile în ce privește prefabricatele, să vedem care este situația la alte materiale necesare șantierelor de construcții. In acest scop ne-am adresat direc­torului comercial al întreprinderii de aprovizionare pentru construcții Traian MUSTACESCU (Continuare în pag. a 3-a) în cadrul dezvoltării economice rapide a județului Teleorman, la Ale­xandria se construiește o fabrică de panouri și tablouri electrice, amplasa­tă în zona industrială a orașului. Durata de realizare afectată noului obiectiv este de 20 de luni, din care două pentru organizarea de șantier, iar alte două rezervate pentru probe tehnologice. Lucrările de construcții-montaj, încredințate I.C.M.­Bucu­rești, urmează să se încheie­ în trim. IV 1971. Structura de rezistență a halei este din stîlpi prefabricați, grinzi și chesoane. Grinzile de pod­­ rulant sunt, de asemenea, prefabricate. Închiderile laterale se vor realiza din profilit, montat pe rame din tablă ambutisată, solidarizate de stîlpii prefabricați prin intermediul unor ancore cu plăcuțe. Parapetul ferestrei este din panouri de azbociment cu o termoizolație interioară de 4 cm de sifon. Datorită gra­dului înalt de prefabricare, construcția halelor înaintează în ritm rapid, înregistrîndu-se un serios avans față de grafic, în fotografie , vedere pano­ramică a halei de fabricație. (ing. Alexandru SIMA, corespondent : foto Eugen IONESCU) 'Mii • . *» - I • O relatare a problemelor dezbătute la consfătuirea privind extinderea acordului global pe șantierele D.G.C.M. • București (pag. 2).­­• Vă prezentăm noua meto­dologie de organizarea și nor­marea b­ăncii în proiectare (pag. 2). • Investigație în dulapurile cu proiecte de la Grupul de șantie­­re­ Govora, în urma căreia dedu­cem că din nou, unii beneficiari și-au pregătit nesatisfăcător in­vestițiile (pag. Ș). • Filmul, ca mijloc de propa­gandă și instructaj în domeniul protecției muncii (pag. 4). Cu planul cincinal îndeplinit Grupul de șantiere „Argeș—Olt“ al întreprinderii de construcții hidroe­nergetice și-a îndeplinit de pe acum sarcinile de plan din actualul cin­cinal. în această perioadă, grupul a pus în funcțiune 6 uzine electrice pe Argeș (Ia Oești, Albești, Valea Iașului, Cerbureni, Vilsan și Cum­pănița), lacurile de acumulare de la Clucereasa și Bascov (acesta din urmă, de 4,5 milioane mnc. a fost predat recent înainte de­­ termen) ș.a. (Ion BIZOIU, corespondent) 9 • De la începutul anului și pînă in prezent, întreprinderea de con­strucții și instalații petroliere — Pitești a predat 56­ de lucrări, din care 4 peste cele planificate. De remarcat că 40 dintre acestea au fost recepționate cu calificativul „foarte bine“. PLENARA Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In zilele de 17 și 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia, cu următoarea ordine de zi: 1. Raport privind activitatea sindicatelor pentru îndepli­nirea sarcinilor de plan pe 8 luni, a angajamentelor în întrecere și măsurile ce trebuie luate pentru înde­plinirea și depășirea lor pe întregul an 1970. 2. Referat privind activitatea de control obștesc-muncito­resc desfășurată de către sindicate și sarcinile ce le revin in viitor pentru înfăptuirea indicațiilor conduce­rii de partid. 3. Probleme organizatorice. La plenară au luat parte: mem­brii și membrii supleanți ai Con­siliului Central al­­ U.G.S.R., pre­ședinți, secretari și alți membri ai birourilor executive ale comitetelor uniunilor sindicatelor pe ramuri și ale consiliilor județene ale sindica­­telor, reprezentanți ai ministerelor și altor­ instituții centrale, ai­ unor organizații de masă și obștești, re­dactori - șefi ai­­­ publicațiilor sindi­cale. In cadrul lucrărilor Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. au luat cuvântul tovarășii : Gheorghe Borș, Mircea Geoirgescu, Ion Ale­xandru, Gheorghe Bordea, Nicolae Moraru, Alexandru Crișanu, Ștefan­­ Șoimoși, Vasile Vasu, Roman Pir­­cea, Teodora Serșun, Oliviu Rusu, Ioan Mărcuș, Mihai Ghibilic, Gheor­ghe Nistor, Ion Mărgineam, Vasile Radu, Hristina Cojocariu, Mihai Arcan, Constantin Crețu, Constan­­­ton Eftimie, Paraschiv Benescu, Ni­­colae Gavrilesciu, Ion Istrate, Fran­casc Wagner, Gheorghe Turcu ; de asemenea, a luat cuvîntul tovară­șul Florian Dănătae de membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindica­telor. în încheierea lucrărilor Plenarei a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Exe­cutiv al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R. Plenar^ a hotărât eliberarea to­varășului Ion Preoteasa și Iosif Anderco din Comitetul Executiv și din funcția de secretari ai Consi­liului Central al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, pre­cum și a tovarășilor Furo Iuliu Ion și Ion Necșoiu din funcția de mem­bri supleanți ai Comitetului Execu­tiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central și a ales pe tovarășii Ion Gălăteanu, în funcția de membru al Comitetului Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R. și Gheor­ghe Miron, în funcția de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Noul hotel turistic din centrul orașului Pitești, în execuția T.C.­­Argeș, a ajuns la ultimele finisaje. Vizavi, un complex meșteșugăresc, la fațadele, căruia se folosesc pa­nouri prefabricate gata finisate. Cincinalul 1971-1975, in dezbaterea adunărilor generale ale salariaților Maturitate în producție, dar și în abordarea sarcinilor de perspectivă Deși actul său de naștere este datat înaintea actualului cincinal, Combinatul de materiale de con­strucții din Tîrgu Jiu cunoaște a­­devărata creștere și dezvoltare în perioada 1966—1970. Principalele sale capacități de producție au in­trat în funcțiune în acești cinci ani și tot în această perioadă au atins parametrii proiectați. Recent a in­trat în probe tehnologice linia a doua de truburi din azbociment, cu capacitatea anuală de 1650 km în echivalent tuburi cu diametrul de 200 mm. Fabrica de produse cera­mice atinge în acest trimestru — cu un an mai devreme — capaci­tatea proiectată ; datorită acestei serioase devansări de termen, cera­­miștii de aici au îndeplinit sarcinile anuale la 23 August, după această dată lucrînd pentru realizarea ce­lor 10 milioane de cărămizi, cu care s-au angajat să contribuie la refacerea distrugerilor provocate de inundații. Asemenea dovezi de maturitate au dat și alte colective din cadrul combinatului, astfel că pe primele opt luni ale anului se înregistrează depășiri la valoarea producției glo­bale și marfă, la productivitatea muncii, la clincher și ciment.­­In acest tablou pregnant pozitiv, dis­tonează însă nerealizările de la var, tuburi și plăci de azbociment, ca și depășirea cheltuielilor plani­ficate la 1000 de lei producție marfă). Această situație, net superioară celei din anii anteriori, dovedește strădaniile colectivului pentru crea­rea unei solide baze de pornire în cincinalul viitor. Aceluiași scop i-a servit și dezbaterea sarcinilor pe perioada 1971—1975 — în comitetul de direcție, în secții și sectoare și, în final, în adunarea reprezentan­ților salariaților, încă din etapele anterioare dezbate­rii din adunarea generală, se conturase mai multe soluții eficiente în ce privește activitatea combinatului. Ele au fost reținute pentru planul de măsuri. Astfel, se preconizează îmbunătățirea sistemului de transport al materiilor prime de la cariere, la combinat ; întocmirea, cu aju­torul institutului­­ de cercetări, a unui studiu pentru creșterea productivității fiecărui uscător de argilă la 100 t/h ; concasarea granulelor de clincher de peste 15 mm — și încă autea altele, menite să­ ridice activitatea­ fiecărui loc de muncă la nivelul sarcinilor din vii­torul cincinal. Cifrele pe perioada 1970—1975 prezintă creșteri de seamă față de actualul cincinal. Aceste creșteri se vor ridica la mai mult de 76% la producția­­ globală și peste 50% , la productivitatea" muncii. " In „ ce privește cimentul, cifrele viitoru­lui cincinal impun depășirea capa­cității proiectate cu 30 mii de tone încă din primul an, iar în ultimul — cu 80 mii de tone­ însemnate Tiberiu MOVILAD (Continuare în pag. a 3-a) ii­i­i­i 111 i rf âiTii /rrm­­tttttttttt POATE PE UNDEVA... Nu-I mai văzusem așa dezorientat, a­crit. — Nu mai înțeleg nimic. Hotărăsc măsură de care sînt o convins că-i bună. Aștept cu emoție re­­zutatele. Nimic! Merg pe șantiere, să văd ce se-ntîmplă de întîrzie reacția. Și constat că cei ce ar trebui să aplice di­rect măsura, habar n-au de ea. Ori, după amintesc insistențe, își vag ceva — „da, parcă era vorba... parcă am văzut pe-nici o hîr­­tie...* — și-i simt că-mi zîmbesc în Spate... .— Calmează-te, nu ești nici primul și nici singurul. Hai, mai bine, să anali­zăm puțin la rece. Spu­ne-mi, cînd sta­bilești măsurile de bare­, spuneai, te sfă­­tuiești cu cineva? Igîr- Cum să nu ? Doar n-o să crezi că lucrez de­ unul sin­gur. Cînd am cerut ca la șantierul 3 să se ădiche­­ Intr-o bri­gadă complexă toa­te formațiile de la decantor și să li se dea obiectul în a­­cord global, m-am consultat cu șeful or­ganizării muncii, ca­­re-i specialist... Și l-am propus în frun­tea brigăzii pe mais­trul State, care a mai executat două decantoare. închi­­puie-și însă, munci­torii n-au acceptat ideea, n-au vrut bri­gadă complexă ! — Dar știai cu ce ochi îl privesc oa­menii pe State ? Că le cerea parte la cîștig ca să le dea lucrări mai grase ? Nu ți-o fi ajuns la ureche... Și mai zi-mi, măsurile astea, cînd le iei, cum faci să fie cunoscute ? — Păi — fie că le spun în ședințe, fie că le comunic în scris... Dacă, să zi­cem, are loc un ac­cident de muncă, dau o decizie: să se pre­lucreze cazul, să se ia cutare și cutare măsuri la toate șan­tierele... — Ai participat la vreo prelucrare? Ai controlat pe teren cum se aplică dis­pozițiile ? — Stai nițel, adi­că tot eu să fac și asta ? Doar e acolo șef de șantier, e șef d­e lot ,au răspunde­re, au autoritate... — ...Și bagă hîr­­tiile dumitale prin iertare, fiindcă nu le urmărești. Apropo, ai dat vreo sancțiune pentru asta ? — Ce să-i mai sancționez? Parcă nu știu cîte au și ei pe cap ? — Atunci nu te mai enerva, frate. Mai bine cugetă p­leacă la mica noas­tră d­iscuție. Cine știe, poate pe­ unde­va oi fi greșit și dumneata ! Emil STERESCU

Next