Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)

1971-01-16 / nr. 3

I» S-A RAPORTAT PANESA IAU ACUM... INCEP SA CURGĂ PROBLEMELE! N­n­ FUNCȚIUNE. In contextul înnoirilor ce au loc în prezent la Cîmpia Turzii, se înscrie și dezvoltarea fabricii de produse ceramice. Prin intrarea în funcțiune, la sfîrșitul anului trecut, a noii linii de fabricație, capa­citatea de producție crește anual cu 30 milioane de cărămizi și peste 3 milioane de țigle. Se preconizează ca în cursul lunii martie extinderea capacității să fie încheiată, în soluția definitivă, prin darea în folosință a unei rampe de produse finite de circa 11 000 m.p. și a drumului de acces. La acestea se adaugă realizarea investiției „sistematizarea exploatării carierei de argilă“. Vizitîndu-i pe harnicii muncitori și tehnicieni de la această între­prindere la noile lor locuri de muncă, stînd de vorbă cu ei, am desprins încă din primele zile ale anului hotărîrea lor unanimă de a ridica prestigiul mărcii fabricii sub toate aspectele. Acest lucru ni l-a întărit, de altfel, și directo­rul întreprinderii, Gheorghe Tar­­cea, care , vorbind despre aportul deosebit pe care l-au adus, în adaptarea la noile condiții moder­ne de producție, mecanicul-șef Aurel Pîrvu, tehnicianul Emil Pîrjol, maistrul-șef Alexandru Ni­­trai și alții — ne-a declarat : „Anul 1971 a început sub semnul îmbunătățirii calității produselor, în toate fazele procesului de fabri­cație“. La noua linie tehnologică, unde în prima jumătate a lunii ianuarie oamenii au dat peste plan însem­nate cantități de produse,­­ele puteau fi și mai bune rezulta­dacă nu interveneau unele defecțiuni. Datorită infiltrării apelor pluviale pe o porțiune cu umplutură slabă în sectorul intrării vagonetelor pe transbordor, s-a înregistrat o denivelare a liniei; din această cauză, pe parcursul unui schimb și jumătate, producția s-a întrerupt, fiind nevoie de eforturi deosebite pentru evacuarea apei de pe plat­formă și din jurul halei. Infiltrații s-au produs și la cuva alimentato­­rului-cutie din secția de preparare. Greșeală de proiectare ? De exe­cuție ? încă nu s-a lămurit. Un singur lucru e clar i dereglările în produ­cție pe care le provoacă această situație. De proiectare (I.P.I.M.C.) țin, în orice caz, alte necazuri pe care ni­­ le-a semnalat directorul fa­bricii. Astfel, nu s-a aprofundat îndeajuns legătura între noua linie de fabricație și secția veche a cuptoarelor Hoffmann; aceasta dă naștere la strangulări în fluxul tehnologic, prin transportul pro­duselor uscate de la secția nouă la cuptoarele vechi, pe circa 300 m ; fabrica e nevoită să ape­leze pe parcurs la improvizații ne­­economicoase, la cheltuieli de forță de muncă. Nu au fost date soluții satisfăcătoare nici pentru transpor­tul produselor finite de la cuptoa­rele vechi la rampa nouă. Tovarășul Tarcea ne informează, de asemenea, că s-a pus problema amenajării unui poligon uscarea cărămizilor în aer pentru liber, care ar contribui substanțial la majorarea producției. Concret însă, nu s-a prevăzut și realizat nimic, în ce privește investiția amintită la început — sistematizarea ex­ploatării carierei de argilă, unde lucrările, începute recent, au ca termen de punere în funcțiune anul 1972 — după aproape un ani de discuții, încă nu s-a găsit un executant pentru drumul de acces de 1,5 km (obiect în valoare de 3 milioane de lei). Intre timp, sur­parea unui mal a determinat schimbarea datelor inițiale ale proiectului, majorind cu circa­­ 200 000 mc volumul lucrărilor de pămînt necesare... Ni se pare ciudat că toate aceste probleme se pun abia acum, cînd linia nouă a intrat în funcțiune și ar trebui să i se asigure toate condițiile unei exploatări eficace, pentru a atinge cit mai grabnic pa­rametrii aprobați. Cei ce au ela­borat, analizat și acceptat proiec­tul, și chiar însăși conducerea fa­bricii, nu puteau să sesizeze din timp deficiențele unor soluții de detaliu ? Execuția lucrărilor de carieră nu trebuia legată, prin con­tract, de cea a drumului de acces, pentru a nu se ajunge cumva în situația ca argila extrasă să nu poată fi adusă în fabrică ? Avem aici încă un caz de insu­ficientă corelare a elementelor complexe ce compun pregătirea, realizarea și urmărirea unei inves­tiții. Intervenția Centralei indus­triale a ceramicei de construcții și a marmurei, a altor organe res­ponsabile din M.I.M.C. este urgent necesară, pentru a atenua efectele negative ale acestei si­tuații. Viorel LUPU Din primele zile ale anului, pe rampa întreprinderii sunt pregătite pentru expediție produsele noii linii de fabricație Dosarul nr. 1 La întreprinderea județeană de construcții-montaj din Arad, inovatorul Dumitru Lile, unul dintre cei mai activi din cadrul unității, a depus la cabinetul tehnic prima propunere pe anul 1971. Ea are ca temă „Organi­zarea prefabricării centralizate a lucrărilor de izolații termice pentru construcțiile civile și industriale“ și va aduce anual o economie de peste 91 000 lei. Inovatorul lucrează în prezent la întocmirea unei alte intere­sante soluții, cu privire la con­­teinerizarea transportului mate­rialelor. Cabinetul tehnic al Trustului de construcții locale­ Oradea înregistrat sub nr. 1/1971 dosa­­­rul depus de inovatorul ing. Ladislau Jakabffy. Raționaliza­rea a și fost pusă in aplicare, scoatîndu-se o economie antecal­­culată de 12 4­00 de lei. Este vorba de înlocuirea tipului de grinzi proiect prefabricate prevăzut­e­ cu grinzi tip Matarov, la construirea stației de furaje din Odorhei. Noua soluție va scurta durata de execuție a lucrărilor. 18 tone de articole sanitare peste plan Prin folosirea la maximum a capacității cuptoarelor, care au funcționat în foc continuu încă din prima zi a anului 1971, colectivul de muncă al Uzinelor ceramice — Ploiești a produs peste plan, în jumătate­a lunii ianuarie, prima 18 tone de articole sanitare desti­nate noilor apartamente. Anul acesta, întreprinderea ploieșteană va adăuga, la cele 50 de articole aflate în fabri­cație, alte 4 produse noi. c Un apropiat debut în circuitul In­dustrial al municipiului Alba Iulia și-l anunță Fabrica de porțelan de menaj. La această nouă unitate, lucrătorii de la I.C.M.­Cluj au început probele tehnolo­gice la prima linie de producție cu 5 luni Înainte de termenul planificat. In același tim­p, ei au terminat montarea utilajelor și la alte obiecte : centrala termică, măcinare, presare, uscare, gla­­zurare etc. Nu este vorba­ de o inversare de clișeu. Macaraua de 40 cm cu numărul de Inventar 650 304 sta de aproape patru luni, pe șantierul din Aleșd, in această pozi­ție... relaxata, pe un morman de pămînt și moloz, acoperit acum de zăpadă. Proprie­tarul. Stația d­e utilaje-Ciu­j­a T.M.B., a planificat trimiterea ei la Brăila pentru repa­rație capitală, încă de acum cîteva luni. Vagonul solicitat a sosit la rampă în ajunul anului nou. Dar, din lipsa mijloacelor de încărcare, macaraua isi continuă hibernarea, vagonul a fost dirijat în altă parte —­­i se așteaptă o altă planificare La depozitul central de la Gîrbău, al Grupului de șantiere „Someș“ din cadrul întreprinderii de con­strucții hidroenergetice­ București a fost încheiată instalarea celor cinci silozuri uriașe pentru ciment, a 500 de tone. Cimentul va fi adus aici pe calea ferată, în vagoane speciale și va fi introdus în silozuri cu ajutorul pompelor pneumatice. Silozurile ca și instalațiile aferente vor fi supuse probelor tehnologice și date în ex­ploatare mai devreme decit se pre­ Silozuri pentru 250000 tone de ciment văzute inițial, ceea ce va contribui la executarea în bune condiții a lu­crărilor din anul 1971. Turnarea barajului de la Tarnița, de pildă, va începe în trimestrul al doilea și, potrivit prevederilor, se va încheia în anul 1973. De la silozurile de la Gîrbău vor fi aprovizionate ritmic cu ciment stațiile de betoane de la Tarnița, Mărișelu și Fîntînele. In cursul cincinalului, aceste silozuri vor fi umplute de 100 de ori și vor furniza Grupului de șantiere 250 000 tone de ciment, care va fi utilizat la construcția a 3 baraje, a 35 kilo­metri de tunele, a două centrale și a altor lucrări importante. (Gheorghe FODOR, corespondent) CATALOGUL-SARADĂ Nu e prima dată cînd sîntem sesizați că uneori, în documentații figurează prefabricate — luate de proiectanți din cataloage — pe care însă Centrala industrială de prefa­bricate din beton nu le produce. De aici necesitatea de a înlocui elementele respective, refacerea proiectelor avînd cunoscutele conse­cințe neplăcute , întîrzieri, mun­că în plus, nepotriviri de prețuri etc. Ea sînt chiar și situații cînd în­suși constructorul insistă pe lingă proiectant pentru a prevedea anu­mite prefabricate din catalog, ca apoi tot el, negăsind furnizor, să solicite renunțarea la aceste soluții. Noi exemple ne-au furnizat ingi­nerii Iuliu Popa și Nicolae Lehianc, șefii serviciilor tehnologic și, res­pectiv, producție secundară și a­­provizionare cu confecții de la în­treprinderea de construcții-montaj­ București a M. C. Ind. Aflăm, de pildă, că în „Nomenclatorul de elemente prefabricate din beton — construcții industriale“, editat în aprilie 1970 de C.I.P.B. și I. F. C., sunt prezentate grinzile 912-6­3 care au și figurat în unele documenta­ții, la investiții ce trebuiau execu­tate anul trecut, dar C.I.P.B. afirmă că nu le execută. La fel s-a întîmplat și cu unele panouri și alte elemente prefabricate. Este drept că în luna august 1970 a apărut an­un­ nomenclator, purtînd titlul de „Prospect sinte­­tic“ și editat numai de C.I.P.B. în care prefabricatele „cu bucluc“ nu mai figurează. Dar oare nu conține și acesta alte șarade similare ? — se întreabă, pe bună dreptate con­structorii. S-ar părea că da. Ast­fel, fîșiile cu goluri de 40 cm lă­țime trebuie căutate numai la I. P. — Roman, chiar dacă nevoie de ele la celălalt capăt al­e tării ; chesoanele C 3/6 se obțin foarte greu, în locul lor producă­torul oferind chesoane C 1,5/6 — care însă reduc­­ la jumătate pro­ductivitatea în execuție (cum s-a întîmplat la­ fabrica de pupitre din Alexandria și la alte investiții exe­cutate de I.C.M.B.). De asemenea, chesoanele curbe CP 1,5/12 — 165. 250 și CPL 1,5/12 — 165. 150 se produc în cantități insuficiente și, dacă ai cumva noroc să le găsești, te lovești de lipsa vagoanelor ame­najate pentru transportul lor. Așa se explică, de exemplu, că din aprilie 1970 și pînă în prezent, la șantierul uzinei mecanice de utilaj chimic din București nu a sosit decât jumătate din cantitatea nece­sară de chesoane curbe. „Secretul“ diferențelor dintre cele două nomenclatoare ni l-a lămurit ing. Gheorghe Ionescu, șeful servi­ciului tehnic din C.I.P.B. : „Noi am participat ,alături de I.P.C., la editarea nomenclatorului, în calita­te de cel mai important producă­tor de prefabricate din țară. Dar nu ne putem asuma răspunderea decît pentru elementele pe care le realizăm. De­­ altminteri, examina­rea listei unităților producătoare, prezentată în primele file ale no­menclatorului, ar fi arătat benefi­ciarilor că acolo figurează și în­treprinderi ce nu aparțin centralei noastre industriale. Prospectul sin­­tetic a fost tipărit pentru a se evita asemenea neînțelegeri , dar, întrucît se pare că și el a dat naștere la nedumeriri, noul no­menclator — care va apare în a­­ceastă lună — va avea precizat încă din primele pagini că singura listă de prefabricate ce angajează C.I.P.B. este cea din prospectul sin­tetic. Și, deoarece vrem să perfec­ționăm continuu produsele noastre, vom tipări în fiecare trimestru un asemenea prospect, pe care îi vom difuza la principalii proiectanți și beneficiari“. Această poveste cu cocoșul roșu are două morale. Prima, că pentru industrializarea construcțiilor e ne­voie nu de tipuri de elemente fru­mos prezentate într-un catalog, ci de elemente tipizate care să existe efectiv în fabricație. A doua, că producția de prefabricate ar trebui să se adapteze mai elastic cerințe­lor, căci ceea ce primează sunt nu interesele producătorului, ci ale eficienței construcțiilor. De vreme ce nu ne putem aștepta ca indus­tria locală ori poligoanele de șan­tier să execute elemente preten­țioase, dar cu indicatori tehnico-e­­conomici de utilizare avantajoși, această ultimă observație se adre­sează direct C.I.P.B. ! Iar proiectanților, care ani la rînd se plîngeau că n-au cataloa­ge și prospecte, sîntem nevoiți să le dăm un sfat nu tocmai ortodox, dar practic: consultați catalogul, alegeți elementele de care aveți ne­voie, dar înainte de a le folosi, dați totuși un telefon la Centrala de prefabricate ... Traian MUSTACESCU —­JWS5 Au pierdut suflul tocmai la finisaje... Antrenați în procesul de dezvol­tare și modernizare a industriei din Capitală, constructorii bucureș­­teni au reușit să încheie anul cu un bilanț bogat. Marea majoritate a celor 84 de capacități și obiec­tive înscrise în planul pe 1970 au­ fost puse in funcțiune la termen sau înainte de termen. Lipsa unor echipamente tehnolo­gice din țara și din import, neco­­respunzătoarea organizare a uno­r șantiere sau alte cauze au făcut insă ca 3 capacități și 1 obiective să nu poată fi prezentate la recep­ție. Pe lista absențelor la „finiș" figurează, de asemenea, 6 capaci­tăți și două obiective parțial puse in funcțiune și 6 capacități date in exploatare fără a se respecta pre­vederile din proiect. Toate acestea privează economia națională de cantităti însemnate de produse, în­seamnă pierderi pentru avuția țării. In cele mai multe­ cazuri, răs­punderea pentru nerespectarea ter­menelor, pentru predarea doar par­țială a unor capacități și obiective sau pentru faptul că altele nu în­trunesc toate prevederile din pro­iect o poartă înșiși beneficiarii de investiții. Unii dintre ei, din diver­se motive, n-au putut asigura în termen util o parte din utilaje și echipamente. In această situație au ajuns la vremea sorocului lucrări­le de dezvoltare a producției de bare, țevi, profile din cupru și aliaje din cupru din cadrul uzi­nei „taromet“. Institutul de cer­cetare și proiectare pentru indus­tria electrotehnică, Fabrica de cab­luri și materiale electroizolatoare, întreprinderile „Electronica“, „E­­lectrom­agnetica“ ș.a. Nu puține sînt însă cazurile cînd de nerespectarea termenelor de punere în funcțiune se fac vinovați constructorii. Si „Laromet“, de pildă,­­I.C.S.I.M a tergiversat in mod nejustificat lu­­­crarile de extindere a centralei ter­mice, cele de la stația de neutra­lizare, de la rețelele de canalizare, gospodăria de apă, lăsind „greul“ pentru luna decembrie — cînd s-a simțit însă lipsa forței de muncă, a balastului. Insuficiența efective­lor de finisori pe șantierul Insti­tutului de cercetări electronice făcut ca anul 1970 să se încheie­­ cu numeroase lucrări de pardoseli, vopsitorii, placaje de faianță, ten­cuieli s­au neisprăvite, ceea ce a făcut de nefolosit clădirile atelie­rului, laboratorului, stației pilot, ba­zinul de retenție și postul trafe, intîrziate au fost și sunt încă fini­sajele la noile obiective ale I.C T.C.M. (Întreprinderea de con­strucții și prefabricatei, la secția de aparate electrice a I.C.P.E., la cantina uzinei „23 August“ (I.C.S.I.M.) ș.a. Așadar, la mai toate obiectivele și capacitățile nepredate sau pre­date parțial constructorii s-au îm­potmolit la finisajele interioare și la definitivarea utilităților. Lucrări care pot și trebuie să fie grabnic realizate acum, în lunile de iarnă, cînd fronturile in aer liber s-au mai redus. Teodor GRUIANU strotrectorul-— -# FABRICA SE AFIRMĂ ÎPE PIAȚA EXTERNĂ ntreprinderea de geamuri de la Buzău, creată în cincinalul precedent, este încă foarte tînără. Cînd au deprins oare oamenii ei conducerea complexelor instalații și delicata tehnologie a sticlei? „Și totuși — ne relata ing. Mircea Nestor, directorul întreprinderii — geamul și oglin­zile de Buzău, depășind granițele țării, își fac tot mai mult loc pe piața externă. Anul acesta, întreprinderea noastră va trebui să realizeze 10% din planul­­ de export al M.I.C.M.“. Cele mai recente capacități puse în func­țiune ? Secția de geam șlefuit (1,5 milioane mplan) și două instalații de geam securit — curb (30 000 mplan) și plan (40 000 mplan). Primele geamuri securizate au fost realizate anul trecut. Deci, nu-i de răsrare că acest sortiment are de pe acum numeroși beneficiari sta­tornici : Uzina de tractoare-Brașov, Fabrica de frigidere-Găești, baza de aprovizionare „Carpați", Autobaza București ș.a. Cu cele două noi insta­lații puse recent in funcțiune, capacitatea secției securit va crește simțitor. „Firesc, cresc mereu și cerințele — ne spune maistrul Nicolae Geambașu, șeful secției. Deocamdată, mai avem de pus la punct matrițele, șabloanele. Asta nu ne stînjenește prea mult. Avem experiență...“. Sticlarii de la securit sînt tineri. Tineri și surprinzător de pricepuți. Majoritatea, din județ, șefii de linie Mihai Răducea, Silvestru Benone, Nicolae Streja, șefii de echipă Vasile Costache, Constantin Drăguș, mai­strul Victor Ghinea..­ Toți, sau aproape toți au deprins meseria la Fabrica de geamuri de la Scăeni. De aceea, acomodarea la noile condiții de lucru a fost simplă și rapidă, iar instalațiile noi au putut fi folosite din plin chiar din primele zile. (a.c.) In fotografie: aspect din secția de geam șlefuit. ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A SECTORULUI ENERGETIC CONTRIBUIE la Îmbunătățirea calității REPARAȚIILOR Deoarece bunul mers al produc­ției este condiționat de întreținerea și repararea corespunzătoare a uti­lajelor și instalațiilor, conducerea Fabricii de ciment din Turda s-a preocupat încă din anii precedenți de organizarea superioară a acestei activități, astfel încît cadrele și mij­loacele afectate ei să-și găsească fo­losirea cea mai judicioasă. Schemele de organizare elaborate la nivelul conducerii întreprinderii, au fost discutate cu­­ salariații serviciului energetic, pînă la nivelul maiș­trilor, fiind îmbunătățite în ur­ma sugestiilor făcute cu acest pri­lej, iar apoi s-au aplicat experimen­tal în anul trecut. Rezultatele obți­nute confirmă eficiența soluției adoptate, în acest sens pledează exe­cutarea în termen a tuturor repara­țiilor la principalele agregate tehno­logice, îmbunătățirea calitativă a lu­crărilor concretizată prin reducerea simțitoare a opririlor accidentale sau imobilizărilor de utilaje pentru re­medieri după reparații, creșterea in­dicilor extensivi la majoritatea agre­gatelor față de anii anteriori etc. Merită remarcat faptul că prin de­limitarea precisă a compartimentului pentru fiecare maistru — nom­­inali­­zînd cu exactitate sfera de activitate și personalul din subordine — s-a obținut sporirea randamentului în muncă prin controlul ți îndrumarea permanentă a electricienilor și prin analizarea periodică a rezultatelor de către conducerea serviciului. în principal, organizarea activității energetice s-a axat pe separarea ac­tivității de reparații de aceea de întreținere și exploatare, fiind con­stituite următoarele compartimente : stații trase conduse de un tehnician energetic ; compartimentul de între­ținere și exploatare în subordinea unui inginer energetic, cu sectoriza­­rea instalațiilor energetice din sec­toarele de producție pe maiștri ; compartimentul de reparații condus de un maistru principal , sectorul hidrotermic sub îndrumarea unui maistru. Prin acest mod de organizare s-a reușit ca activitatea de întreținere în schimburile II și III să fie coordo­nată centralizat (de un șef de tură), care poate concentra la nevoie forțe de muncă suficiente din întreaga fabrică pentru remedierea operativă și de calitate a avariilor și defecți­unilor la agregatele tehnologice. Pa­ralel cu reducerea timpului de imo­bilizare a utilajului sau instalațiilor avariate, s-a reușit folosirea mai ju­dicioasă a forței de muncă existente în ture, prin eliminarea situațiilor cînd electricienii dintr-un sector de activitate nu puteau face față lucră­rilor, iar în alte sectoare electricienii nu aveau grad suficient de ocupare, în consecință, în anul 1970 a scăzut simțitor numărul orelor suplimen­tare precum și al chemărilor de acasă a personalului de reparații, îmbunătățirea activității de între­ținere a permis compartimentului de reparații să execute integral volu­mul de lucrări prevăzut în normati­vul de reparații precum și verifica­rea protecțiilor și executarea măsu­rilor profilactice, în cadrul lucrărilor de reparații, un accent deosebit s-a pus pe îmbu­nătățirea și modernizarea instalații­lor, fapt ce a redus numărul defec­țiunilor și avariilor. Ca urmare a reducerii activității in sectorul hidrotermic șefii de echi­pă — lăcătuși cu înaltă calificare — nu mai aveau asigurate lucrări la nivelul pregătirii lor profesionale și nici grad de ocupare corespunzător. De aceea, conducerea serviciului a hotărît trecerea acestor meseriași în cadrul tarei centrale a serviciului, mărind în acest fel competența teh­nică și de execuție a personalului din ture. Țintînd seama de rezultatele obți­nute, conducerea serviciului energe­tic se va preocupa și în viitor de îmbunătățirea activității, în scopul asigurării condițiilor favorabile pen­tru ca sectoarele de producție să-și poată realiza și depăși ritmic sarci­nile de plan. ing. Ștefan BORZA inginer-șef adjunct la Fabrica de ciment — Turda Comuniștii fruntea bătăliei pentru respectarea termenelor (Urmare din pag. 1) cru ce-și desfășoară activitatea pe șantierul uzinei cocso-chimice dau noi contururi obiectivelor atacate. Stadiile lucrărilor la acest impor­tant obiectiv al combinatului vor trebui să evolueze în așa fel, încît să asigure punerea în funcțiune a primei baterii în trimestrul II al anului viitor, iar după numai un semestru — a celei de-a doua, în acest sens, o problemă urgentă ce stă în fața comitetului de direcție al I.C.M.S.G. o constituie asigura­rea numărului mare de zidari șa­­motori de care e nevoie, avînd în vedere că numai în acest an vor tre­bui executate peste 10 000 tone de zidărie refractară. Merită o apreciere deosebită eforturile cadrelor tehnice și ale muncitorilor cu o vastă ex­periență, care au găsit soluția de glisare a celor peste 50 de silozuri pentru secția de cărbune, avînd fiecare aproape 40 de metri înăl­țime. Colectivele de constructori de la șantierele 12 și 23 s-au angajat să predea în timp util la montaj obiectivele secției chimice, nece­sare intrării în funcțiune a primei baterii de cocs de la Galați. Un exemplu îl constituie hărnicia cu care lucrează formația de dulgheri condusă de comunistul Haralambie Ciripenco, cea de betoniști condu­să de comunistul Gheorghe Crihană și fierarii­ betoniști de sub conduce­rea șefului de brigadă Nicolae Ro­­taru, secretarul organizației­­ de bază de la lotul 231, împreună cu mai­strul Gheorghe Tudor, secretarul comitetului de partid de la șantie­rul 23, care coordonează activita­tea acestor formații, în urma mă­surilor luate, la indicația comitetu­lui județean de partid, pentru im­pulsionarea ritmurilor de execuție, cea mai mare parte a lucrărilor au fost încheiate în ultima perioadă a­ anului; întrecîndu-se pe ei înșiși, membrii formațiilor de dulgheri fierar-betoniști conduse de comu­niștii Ion Pisică și Alexandru I­roi­te au contribuit din plin la ter­minarea infrastructurilor de beton ale primei baterii de cocs. Extinderea lucrului în acord global își dovedește eficacitatea la construcția furnalului nr. 3. Aici sudorul Alexandru Velici, unul din veteranii întreprinderii, care a con­­­­tribuit la executarea unor lucrări de înaltă tehnicitate la podul de­­ Giurgeni-Vadu Oii, își dovedește in continuare măiestria la ansam­­blarea preincălzitoarelor și a fur­nalului propriu-zis.I în aceste zile continuă lucrările de construcție la fundațiile si subsolurile estacadei buncărelor la stația de derivație S.R.a.-I 1 ’ 1 = centrala de suflante, la decantoare.­­ La o serie de obiecte, cum sunt turnurile de răcire de 5000 mc castelul de apă, stația de pompe se lucrează în elevație, iar la fur­nalul propriu-zis și la preîncălzitoa­­re se execută lucrări de montaj și se pregătește începerea lucrărilor de înzidire. Comuniștii șefi de echipă Ilie Caraibot, Dumitru Cio­banu­, Traian Sileș sunt în frunte. Finele anului 1971 va marca exe­cutarea zidăriilor refractare în pro­porție de 80 la sută, predarea tu­turor fronturilor de lucru și mon­­otilajului în proporție de . . . la sută, iar a echipamentu­lui electric de peste 40 la sută, ceea ce­ va crea­­ condițiile ca în tri­mestrul n 1972 să se poată asigura punerea in funcțiune a furnalului Actualul stadiu fizic avansat al complexului de lucrări de la fur­­nal nu ar fi fost posibil fără o mobilizare conștientă și totală a formațiilor conduse de Gheorghe Forțașe Octavian Vistig, Constan­tin Trifan — de la șantierul 61 construcții — care au executat aici turnările masive de betoane. Iată doar cîteva aspecte din munca miilor de constructori, fapte și rezultate care confirmă nestră­mutata dorință a tuturor comuniș­tilor­­ din organizația noastră de a cinsti cum se cuvine semicentenarul Partidului Comunist Român, ani­matorul tuturor inițiativelor și victoriilor noastre. I I I

Next