Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)
1971-01-16 / nr. 3
I» S-A RAPORTAT PANESA IAU ACUM... INCEP SA CURGĂ PROBLEMELE! Nn FUNCȚIUNE. In contextul înnoirilor ce au loc în prezent la Cîmpia Turzii, se înscrie și dezvoltarea fabricii de produse ceramice. Prin intrarea în funcțiune, la sfîrșitul anului trecut, a noii linii de fabricație, capacitatea de producție crește anual cu 30 milioane de cărămizi și peste 3 milioane de țigle. Se preconizează ca în cursul lunii martie extinderea capacității să fie încheiată, în soluția definitivă, prin darea în folosință a unei rampe de produse finite de circa 11 000 m.p. și a drumului de acces. La acestea se adaugă realizarea investiției „sistematizarea exploatării carierei de argilă“. Vizitîndu-i pe harnicii muncitori și tehnicieni de la această întreprindere la noile lor locuri de muncă, stînd de vorbă cu ei, am desprins încă din primele zile ale anului hotărîrea lor unanimă de a ridica prestigiul mărcii fabricii sub toate aspectele. Acest lucru ni l-a întărit, de altfel, și directorul întreprinderii, Gheorghe Tarcea, care , vorbind despre aportul deosebit pe care l-au adus, în adaptarea la noile condiții moderne de producție, mecanicul-șef Aurel Pîrvu, tehnicianul Emil Pîrjol, maistrul-șef Alexandru Nitrai și alții — ne-a declarat : „Anul 1971 a început sub semnul îmbunătățirii calității produselor, în toate fazele procesului de fabricație“. La noua linie tehnologică, unde în prima jumătate a lunii ianuarie oamenii au dat peste plan însemnate cantități de produse,ele puteau fi și mai bune rezultadacă nu interveneau unele defecțiuni. Datorită infiltrării apelor pluviale pe o porțiune cu umplutură slabă în sectorul intrării vagonetelor pe transbordor, s-a înregistrat o denivelare a liniei; din această cauză, pe parcursul unui schimb și jumătate, producția s-a întrerupt, fiind nevoie de eforturi deosebite pentru evacuarea apei de pe platformă și din jurul halei. Infiltrații s-au produs și la cuva alimentatorului-cutie din secția de preparare. Greșeală de proiectare ? De execuție ? încă nu s-a lămurit. Un singur lucru e clar i dereglările în producție pe care le provoacă această situație. De proiectare (I.P.I.M.C.) țin, în orice caz, alte necazuri pe care ni le-a semnalat directorul fabricii. Astfel, nu s-a aprofundat îndeajuns legătura între noua linie de fabricație și secția veche a cuptoarelor Hoffmann; aceasta dă naștere la strangulări în fluxul tehnologic, prin transportul produselor uscate de la secția nouă la cuptoarele vechi, pe circa 300 m ; fabrica e nevoită să apeleze pe parcurs la improvizații neeconomicoase, la cheltuieli de forță de muncă. Nu au fost date soluții satisfăcătoare nici pentru transportul produselor finite de la cuptoarele vechi la rampa nouă. Tovarășul Tarcea ne informează, de asemenea, că s-a pus problema amenajării unui poligon uscarea cărămizilor în aer pentru liber, care ar contribui substanțial la majorarea producției. Concret însă, nu s-a prevăzut și realizat nimic, în ce privește investiția amintită la început — sistematizarea exploatării carierei de argilă, unde lucrările, începute recent, au ca termen de punere în funcțiune anul 1972 — după aproape un ani de discuții, încă nu s-a găsit un executant pentru drumul de acces de 1,5 km (obiect în valoare de 3 milioane de lei). Intre timp, surparea unui mal a determinat schimbarea datelor inițiale ale proiectului, majorind cu circa 200 000 mc volumul lucrărilor de pămînt necesare... Ni se pare ciudat că toate aceste probleme se pun abia acum, cînd linia nouă a intrat în funcțiune și ar trebui să i se asigure toate condițiile unei exploatări eficace, pentru a atinge cit mai grabnic parametrii aprobați. Cei ce au elaborat, analizat și acceptat proiectul, și chiar însăși conducerea fabricii, nu puteau să sesizeze din timp deficiențele unor soluții de detaliu ? Execuția lucrărilor de carieră nu trebuia legată, prin contract, de cea a drumului de acces, pentru a nu se ajunge cumva în situația ca argila extrasă să nu poată fi adusă în fabrică ? Avem aici încă un caz de insuficientă corelare a elementelor complexe ce compun pregătirea, realizarea și urmărirea unei investiții. Intervenția Centralei industriale a ceramicei de construcții și a marmurei, a altor organe responsabile din M.I.M.C. este urgent necesară, pentru a atenua efectele negative ale acestei situații. Viorel LUPU Din primele zile ale anului, pe rampa întreprinderii sunt pregătite pentru expediție produsele noii linii de fabricație Dosarul nr. 1 La întreprinderea județeană de construcții-montaj din Arad, inovatorul Dumitru Lile, unul dintre cei mai activi din cadrul unității, a depus la cabinetul tehnic prima propunere pe anul 1971. Ea are ca temă „Organizarea prefabricării centralizate a lucrărilor de izolații termice pentru construcțiile civile și industriale“ și va aduce anual o economie de peste 91 000 lei. Inovatorul lucrează în prezent la întocmirea unei alte interesante soluții, cu privire la conteinerizarea transportului materialelor. Cabinetul tehnic al Trustului de construcții locale Oradea înregistrat sub nr. 1/1971 dosarul depus de inovatorul ing. Ladislau Jakabffy. Raționalizarea a și fost pusă in aplicare, scoatîndu-se o economie antecalculată de 12 400 de lei. Este vorba de înlocuirea tipului de grinzi proiect prefabricate prevăzute cu grinzi tip Matarov, la construirea stației de furaje din Odorhei. Noua soluție va scurta durata de execuție a lucrărilor. 18 tone de articole sanitare peste plan Prin folosirea la maximum a capacității cuptoarelor, care au funcționat în foc continuu încă din prima zi a anului 1971, colectivul de muncă al Uzinelor ceramice — Ploiești a produs peste plan, în jumătatea lunii ianuarie, prima 18 tone de articole sanitare destinate noilor apartamente. Anul acesta, întreprinderea ploieșteană va adăuga, la cele 50 de articole aflate în fabricație, alte 4 produse noi. c Un apropiat debut în circuitul Industrial al municipiului Alba Iulia și-l anunță Fabrica de porțelan de menaj. La această nouă unitate, lucrătorii de la I.C.M.Cluj au început probele tehnologice la prima linie de producție cu 5 luni Înainte de termenul planificat. In același timp, ei au terminat montarea utilajelor și la alte obiecte : centrala termică, măcinare, presare, uscare, glazurare etc. Nu este vorba de o inversare de clișeu. Macaraua de 40 cm cu numărul de Inventar 650 304 sta de aproape patru luni, pe șantierul din Aleșd, in această poziție... relaxata, pe un morman de pămînt și moloz, acoperit acum de zăpadă. Proprietarul. Stația de utilaje-Ciuja T.M.B., a planificat trimiterea ei la Brăila pentru reparație capitală, încă de acum cîteva luni. Vagonul solicitat a sosit la rampă în ajunul anului nou. Dar, din lipsa mijloacelor de încărcare, macaraua isi continuă hibernarea, vagonul a fost dirijat în altă parte —i se așteaptă o altă planificare La depozitul central de la Gîrbău, al Grupului de șantiere „Someș“ din cadrul întreprinderii de construcții hidroenergetice București a fost încheiată instalarea celor cinci silozuri uriașe pentru ciment, a 500 de tone. Cimentul va fi adus aici pe calea ferată, în vagoane speciale și va fi introdus în silozuri cu ajutorul pompelor pneumatice. Silozurile ca și instalațiile aferente vor fi supuse probelor tehnologice și date în exploatare mai devreme decit se pre Silozuri pentru 250000 tone de ciment văzute inițial, ceea ce va contribui la executarea în bune condiții a lucrărilor din anul 1971. Turnarea barajului de la Tarnița, de pildă, va începe în trimestrul al doilea și, potrivit prevederilor, se va încheia în anul 1973. De la silozurile de la Gîrbău vor fi aprovizionate ritmic cu ciment stațiile de betoane de la Tarnița, Mărișelu și Fîntînele. In cursul cincinalului, aceste silozuri vor fi umplute de 100 de ori și vor furniza Grupului de șantiere 250 000 tone de ciment, care va fi utilizat la construcția a 3 baraje, a 35 kilometri de tunele, a două centrale și a altor lucrări importante. (Gheorghe FODOR, corespondent) CATALOGUL-SARADĂ Nu e prima dată cînd sîntem sesizați că uneori, în documentații figurează prefabricate — luate de proiectanți din cataloage — pe care însă Centrala industrială de prefabricate din beton nu le produce. De aici necesitatea de a înlocui elementele respective, refacerea proiectelor avînd cunoscutele consecințe neplăcute , întîrzieri, muncă în plus, nepotriviri de prețuri etc. Ea sînt chiar și situații cînd însuși constructorul insistă pe lingă proiectant pentru a prevedea anumite prefabricate din catalog, ca apoi tot el, negăsind furnizor, să solicite renunțarea la aceste soluții. Noi exemple ne-au furnizat inginerii Iuliu Popa și Nicolae Lehianc, șefii serviciilor tehnologic și, respectiv, producție secundară și aprovizionare cu confecții de la întreprinderea de construcții-montaj București a M. C. Ind. Aflăm, de pildă, că în „Nomenclatorul de elemente prefabricate din beton — construcții industriale“, editat în aprilie 1970 de C.I.P.B. și I. F. C., sunt prezentate grinzile 912-63 care au și figurat în unele documentații, la investiții ce trebuiau executate anul trecut, dar C.I.P.B. afirmă că nu le execută. La fel s-a întîmplat și cu unele panouri și alte elemente prefabricate. Este drept că în luna august 1970 a apărut anun nomenclator, purtînd titlul de „Prospect sintetic“ și editat numai de C.I.P.B. în care prefabricatele „cu bucluc“ nu mai figurează. Dar oare nu conține și acesta alte șarade similare ? — se întreabă, pe bună dreptate constructorii. S-ar părea că da. Astfel, fîșiile cu goluri de 40 cm lățime trebuie căutate numai la I. P. — Roman, chiar dacă nevoie de ele la celălalt capăt ale tării ; chesoanele C 3/6 se obțin foarte greu, în locul lor producătorul oferind chesoane C 1,5/6 — care însă reduc la jumătate productivitatea în execuție (cum s-a întîmplat la fabrica de pupitre din Alexandria și la alte investiții executate de I.C.M.B.). De asemenea, chesoanele curbe CP 1,5/12 — 165. 250 și CPL 1,5/12 — 165. 150 se produc în cantități insuficiente și, dacă ai cumva noroc să le găsești, te lovești de lipsa vagoanelor amenajate pentru transportul lor. Așa se explică, de exemplu, că din aprilie 1970 și pînă în prezent, la șantierul uzinei mecanice de utilaj chimic din București nu a sosit decât jumătate din cantitatea necesară de chesoane curbe. „Secretul“ diferențelor dintre cele două nomenclatoare ni l-a lămurit ing. Gheorghe Ionescu, șeful serviciului tehnic din C.I.P.B. : „Noi am participat ,alături de I.P.C., la editarea nomenclatorului, în calitate de cel mai important producător de prefabricate din țară. Dar nu ne putem asuma răspunderea decît pentru elementele pe care le realizăm. De altminteri, examinarea listei unităților producătoare, prezentată în primele file ale nomenclatorului, ar fi arătat beneficiarilor că acolo figurează și întreprinderi ce nu aparțin centralei noastre industriale. Prospectul sintetic a fost tipărit pentru a se evita asemenea neînțelegeri , dar, întrucît se pare că și el a dat naștere la nedumeriri, noul nomenclator — care va apare în această lună — va avea precizat încă din primele pagini că singura listă de prefabricate ce angajează C.I.P.B. este cea din prospectul sintetic. Și, deoarece vrem să perfecționăm continuu produsele noastre, vom tipări în fiecare trimestru un asemenea prospect, pe care îi vom difuza la principalii proiectanți și beneficiari“. Această poveste cu cocoșul roșu are două morale. Prima, că pentru industrializarea construcțiilor e nevoie nu de tipuri de elemente frumos prezentate într-un catalog, ci de elemente tipizate care să existe efectiv în fabricație. A doua, că producția de prefabricate ar trebui să se adapteze mai elastic cerințelor, căci ceea ce primează sunt nu interesele producătorului, ci ale eficienței construcțiilor. De vreme ce nu ne putem aștepta ca industria locală ori poligoanele de șantier să execute elemente pretențioase, dar cu indicatori tehnico-economici de utilizare avantajoși, această ultimă observație se adresează direct C.I.P.B. ! Iar proiectanților, care ani la rînd se plîngeau că n-au cataloage și prospecte, sîntem nevoiți să le dăm un sfat nu tocmai ortodox, dar practic: consultați catalogul, alegeți elementele de care aveți nevoie, dar înainte de a le folosi, dați totuși un telefon la Centrala de prefabricate ... Traian MUSTACESCU —JWS5 Au pierdut suflul tocmai la finisaje... Antrenați în procesul de dezvoltare și modernizare a industriei din Capitală, constructorii bucureșteni au reușit să încheie anul cu un bilanț bogat. Marea majoritate a celor 84 de capacități și obiective înscrise în planul pe 1970 au fost puse in funcțiune la termen sau înainte de termen. Lipsa unor echipamente tehnologice din țara și din import, necorespunzătoarea organizare a unor șantiere sau alte cauze au făcut insă ca 3 capacități și 1 obiective să nu poată fi prezentate la recepție. Pe lista absențelor la „finiș" figurează, de asemenea, 6 capacități și două obiective parțial puse in funcțiune și 6 capacități date in exploatare fără a se respecta prevederile din proiect. Toate acestea privează economia națională de cantităti însemnate de produse, înseamnă pierderi pentru avuția țării. In cele mai multe cazuri, răspunderea pentru nerespectarea termenelor, pentru predarea doar parțială a unor capacități și obiective sau pentru faptul că altele nu întrunesc toate prevederile din proiect o poartă înșiși beneficiarii de investiții. Unii dintre ei, din diverse motive, n-au putut asigura în termen util o parte din utilaje și echipamente. In această situație au ajuns la vremea sorocului lucrările de dezvoltare a producției de bare, țevi, profile din cupru și aliaje din cupru din cadrul uzinei „taromet“. Institutul de cercetare și proiectare pentru industria electrotehnică, Fabrica de cabluri și materiale electroizolatoare, întreprinderile „Electronica“, „Electromagnetica“ ș.a. Nu puține sînt însă cazurile cînd de nerespectarea termenelor de punere în funcțiune se fac vinovați constructorii. Si „Laromet“, de pildă,I.C.S.I.M a tergiversat in mod nejustificat lucrarile de extindere a centralei termice, cele de la stația de neutralizare, de la rețelele de canalizare, gospodăria de apă, lăsind „greul“ pentru luna decembrie — cînd s-a simțit însă lipsa forței de muncă, a balastului. Insuficiența efectivelor de finisori pe șantierul Institutului de cercetări electronice făcut ca anul 1970 să se încheie cu numeroase lucrări de pardoseli, vopsitorii, placaje de faianță, tencuieli sau neisprăvite, ceea ce a făcut de nefolosit clădirile atelierului, laboratorului, stației pilot, bazinul de retenție și postul trafe, intîrziate au fost și sunt încă finisajele la noile obiective ale I.C T.C.M. (Întreprinderea de construcții și prefabricatei, la secția de aparate electrice a I.C.P.E., la cantina uzinei „23 August“ (I.C.S.I.M.) ș.a. Așadar, la mai toate obiectivele și capacitățile nepredate sau predate parțial constructorii s-au împotmolit la finisajele interioare și la definitivarea utilităților. Lucrări care pot și trebuie să fie grabnic realizate acum, în lunile de iarnă, cînd fronturile in aer liber s-au mai redus. Teodor GRUIANU strotrectorul-— -# FABRICA SE AFIRMĂ ÎPE PIAȚA EXTERNĂ ntreprinderea de geamuri de la Buzău, creată în cincinalul precedent, este încă foarte tînără. Cînd au deprins oare oamenii ei conducerea complexelor instalații și delicata tehnologie a sticlei? „Și totuși — ne relata ing. Mircea Nestor, directorul întreprinderii — geamul și oglinzile de Buzău, depășind granițele țării, își fac tot mai mult loc pe piața externă. Anul acesta, întreprinderea noastră va trebui să realizeze 10% din planul de export al M.I.C.M.“. Cele mai recente capacități puse în funcțiune ? Secția de geam șlefuit (1,5 milioane mplan) și două instalații de geam securit — curb (30 000 mplan) și plan (40 000 mplan). Primele geamuri securizate au fost realizate anul trecut. Deci, nu-i de răsrare că acest sortiment are de pe acum numeroși beneficiari statornici : Uzina de tractoare-Brașov, Fabrica de frigidere-Găești, baza de aprovizionare „Carpați", Autobaza București ș.a. Cu cele două noi instalații puse recent in funcțiune, capacitatea secției securit va crește simțitor. „Firesc, cresc mereu și cerințele — ne spune maistrul Nicolae Geambașu, șeful secției. Deocamdată, mai avem de pus la punct matrițele, șabloanele. Asta nu ne stînjenește prea mult. Avem experiență...“. Sticlarii de la securit sînt tineri. Tineri și surprinzător de pricepuți. Majoritatea, din județ, șefii de linie Mihai Răducea, Silvestru Benone, Nicolae Streja, șefii de echipă Vasile Costache, Constantin Drăguș, maistrul Victor Ghinea.. Toți, sau aproape toți au deprins meseria la Fabrica de geamuri de la Scăeni. De aceea, acomodarea la noile condiții de lucru a fost simplă și rapidă, iar instalațiile noi au putut fi folosite din plin chiar din primele zile. (a.c.) In fotografie: aspect din secția de geam șlefuit. ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A SECTORULUI ENERGETIC CONTRIBUIE la Îmbunătățirea calității REPARAȚIILOR Deoarece bunul mers al producției este condiționat de întreținerea și repararea corespunzătoare a utilajelor și instalațiilor, conducerea Fabricii de ciment din Turda s-a preocupat încă din anii precedenți de organizarea superioară a acestei activități, astfel încît cadrele și mijloacele afectate ei să-și găsească folosirea cea mai judicioasă. Schemele de organizare elaborate la nivelul conducerii întreprinderii, au fost discutate cu salariații serviciului energetic, pînă la nivelul maiștrilor, fiind îmbunătățite în urma sugestiilor făcute cu acest prilej, iar apoi s-au aplicat experimental în anul trecut. Rezultatele obținute confirmă eficiența soluției adoptate, în acest sens pledează executarea în termen a tuturor reparațiilor la principalele agregate tehnologice, îmbunătățirea calitativă a lucrărilor concretizată prin reducerea simțitoare a opririlor accidentale sau imobilizărilor de utilaje pentru remedieri după reparații, creșterea indicilor extensivi la majoritatea agregatelor față de anii anteriori etc. Merită remarcat faptul că prin delimitarea precisă a compartimentului pentru fiecare maistru — nominalizînd cu exactitate sfera de activitate și personalul din subordine — s-a obținut sporirea randamentului în muncă prin controlul ți îndrumarea permanentă a electricienilor și prin analizarea periodică a rezultatelor de către conducerea serviciului. în principal, organizarea activității energetice s-a axat pe separarea activității de reparații de aceea de întreținere și exploatare, fiind constituite următoarele compartimente : stații trase conduse de un tehnician energetic ; compartimentul de întreținere și exploatare în subordinea unui inginer energetic, cu sectorizarea instalațiilor energetice din sectoarele de producție pe maiștri ; compartimentul de reparații condus de un maistru principal , sectorul hidrotermic sub îndrumarea unui maistru. Prin acest mod de organizare s-a reușit ca activitatea de întreținere în schimburile II și III să fie coordonată centralizat (de un șef de tură), care poate concentra la nevoie forțe de muncă suficiente din întreaga fabrică pentru remedierea operativă și de calitate a avariilor și defecțiunilor la agregatele tehnologice. Paralel cu reducerea timpului de imobilizare a utilajului sau instalațiilor avariate, s-a reușit folosirea mai judicioasă a forței de muncă existente în ture, prin eliminarea situațiilor cînd electricienii dintr-un sector de activitate nu puteau face față lucrărilor, iar în alte sectoare electricienii nu aveau grad suficient de ocupare, în consecință, în anul 1970 a scăzut simțitor numărul orelor suplimentare precum și al chemărilor de acasă a personalului de reparații, îmbunătățirea activității de întreținere a permis compartimentului de reparații să execute integral volumul de lucrări prevăzut în normativul de reparații precum și verificarea protecțiilor și executarea măsurilor profilactice, în cadrul lucrărilor de reparații, un accent deosebit s-a pus pe îmbunătățirea și modernizarea instalațiilor, fapt ce a redus numărul defecțiunilor și avariilor. Ca urmare a reducerii activității in sectorul hidrotermic șefii de echipă — lăcătuși cu înaltă calificare — nu mai aveau asigurate lucrări la nivelul pregătirii lor profesionale și nici grad de ocupare corespunzător. De aceea, conducerea serviciului a hotărît trecerea acestor meseriași în cadrul tarei centrale a serviciului, mărind în acest fel competența tehnică și de execuție a personalului din ture. Țintînd seama de rezultatele obținute, conducerea serviciului energetic se va preocupa și în viitor de îmbunătățirea activității, în scopul asigurării condițiilor favorabile pentru ca sectoarele de producție să-și poată realiza și depăși ritmic sarcinile de plan. ing. Ștefan BORZA inginer-șef adjunct la Fabrica de ciment — Turda Comuniștii fruntea bătăliei pentru respectarea termenelor (Urmare din pag. 1) cru ce-și desfășoară activitatea pe șantierul uzinei cocso-chimice dau noi contururi obiectivelor atacate. Stadiile lucrărilor la acest important obiectiv al combinatului vor trebui să evolueze în așa fel, încît să asigure punerea în funcțiune a primei baterii în trimestrul II al anului viitor, iar după numai un semestru — a celei de-a doua, în acest sens, o problemă urgentă ce stă în fața comitetului de direcție al I.C.M.S.G. o constituie asigurarea numărului mare de zidari șamotori de care e nevoie, avînd în vedere că numai în acest an vor trebui executate peste 10 000 tone de zidărie refractară. Merită o apreciere deosebită eforturile cadrelor tehnice și ale muncitorilor cu o vastă experiență, care au găsit soluția de glisare a celor peste 50 de silozuri pentru secția de cărbune, avînd fiecare aproape 40 de metri înălțime. Colectivele de constructori de la șantierele 12 și 23 s-au angajat să predea în timp util la montaj obiectivele secției chimice, necesare intrării în funcțiune a primei baterii de cocs de la Galați. Un exemplu îl constituie hărnicia cu care lucrează formația de dulgheri condusă de comunistul Haralambie Ciripenco, cea de betoniști condusă de comunistul Gheorghe Crihană și fierarii betoniști de sub conducerea șefului de brigadă Nicolae Rotaru, secretarul organizației de bază de la lotul 231, împreună cu maistrul Gheorghe Tudor, secretarul comitetului de partid de la șantierul 23, care coordonează activitatea acestor formații, în urma măsurilor luate, la indicația comitetului județean de partid, pentru impulsionarea ritmurilor de execuție, cea mai mare parte a lucrărilor au fost încheiate în ultima perioadă a anului; întrecîndu-se pe ei înșiși, membrii formațiilor de dulgheri fierar-betoniști conduse de comuniștii Ion Pisică și Alexandru Iroite au contribuit din plin la terminarea infrastructurilor de beton ale primei baterii de cocs. Extinderea lucrului în acord global își dovedește eficacitatea la construcția furnalului nr. 3. Aici sudorul Alexandru Velici, unul din veteranii întreprinderii, care a contribuit la executarea unor lucrări de înaltă tehnicitate la podul de Giurgeni-Vadu Oii, își dovedește in continuare măiestria la ansamblarea preincălzitoarelor și a furnalului propriu-zis.I în aceste zile continuă lucrările de construcție la fundațiile si subsolurile estacadei buncărelor la stația de derivație S.R.a.-I 1 ’ 1 = centrala de suflante, la decantoare. La o serie de obiecte, cum sunt turnurile de răcire de 5000 mc castelul de apă, stația de pompe se lucrează în elevație, iar la furnalul propriu-zis și la preîncălzitoare se execută lucrări de montaj și se pregătește începerea lucrărilor de înzidire. Comuniștii șefi de echipă Ilie Caraibot, Dumitru Ciobanu, Traian Sileș sunt în frunte. Finele anului 1971 va marca executarea zidăriilor refractare în proporție de 80 la sută, predarea tuturor fronturilor de lucru și monotilajului în proporție de . . . la sută, iar a echipamentului electric de peste 40 la sută, ceea ce va crea condițiile ca în trimestrul n 1972 să se poată asigura punerea in funcțiune a furnalului Actualul stadiu fizic avansat al complexului de lucrări de la furnal nu ar fi fost posibil fără o mobilizare conștientă și totală a formațiilor conduse de Gheorghe Forțașe Octavian Vistig, Constantin Trifan — de la șantierul 61 construcții — care au executat aici turnările masive de betoane. Iată doar cîteva aspecte din munca miilor de constructori, fapte și rezultate care confirmă nestrămutata dorință a tuturor comuniștilor din organizația noastră de a cinsti cum se cuvine semicentenarul Partidului Comunist Român, animatorul tuturor inițiativelor și victoriilor noastre. I I I