Constructorul, iunie 1973 (Anul 25, nr. 22-26)

1973-06-02 / nr. 22

Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în unitati industriale din Capitală O zi obișnuită din activitatea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. O zi ca oricare alta, în care bi­roul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viata, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, d­ar și cu neajunsu­rile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, la importantele obiective in­dustriale ale Capitalei s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la per­fecționarea activității conducerilor de întreprinderi și ministere eco­nomice. în timpul vizitei, secretarul ge­neral a fost însoțit de tovarășii Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. După cum se știe, comuniștii, oamenii muncii din Capitală , sunt inițiatorii înflăcăratei chemări pa­triotice, adresată națiunii întregi, de a se îndeplini cincinalul în pa­tru ani și jumătate. De atunci au trecut peste zece luni, perioadă în care angajamentul oamenilor mun­cii bucureșteni prinde zi de zi viață pe temelia faptelor, a realizărilor, a abnegației și capacității lor crea­toare. La fața locului— Uzina mecanică de utilaj chimic din Berceni, în­treprinderea de prefabricate ,Pro­gresul“ și Fabrica de beton celular autoclavizat — au fost discutate aspecte de mare interes pentru în­treaga economie privind folosirea mai rațională a spațiilor și utila­jelor existente, organizarea știin­țifică a fluxurilor tehnologice în vederea valorificării intense a po­tențialului actual, îmbunătățirea parametrilor tehnici și moderni­zarea producției, reducerea consu­murilor specifice și cheltuielilor materiale, creșterea calității, folo­sirea rațională a cadrelor de mun­citori și ingineri. Vizita de lucru la unele obiec­tive economice bucureștene tovarășului Nicolae Ceaușescu în­­­cepe în zona industrială de sud a Capitalei. Aici, secretarul general al partidului Janos Fazekas, este întîmpinat de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, de Vasile Patilineț, ministrul economiei fores­tiere și materialelor de construcții, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini grele, de numeroși muncitori din uzinele și fabricile din această zonă a ora­­­șului. Specialiști din domeniul con­strucțiilor și materialelor de con­strucții prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu un complex de pavi­lioane destinat muncitorilor nefa­­miliști. Sunt discutate, cu acest pri­lej, planurile mai multor variante a unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, ma­terial nou, ale cărui proprietăți permit realizarea într-un timp scurt a lucrărilor de construcții și cu cheltuieli mult reduse. Anali­­zînd cu deosebită atenție împreu­nă cu specialiștii atît planurile, cît și diferite faze de construcție a pavilioanelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce pri­vește compartimentarea spațiilor în vederea obținerii unui confort îmbunătățit. Apreciind timpul scurt de realizare a construcțiilor din beton celular autoclavizat, costul redus al acestora, precum și sim­plitatea execuției, secretarul gene­ral indică specialiștilor, primarului general al Capitalei, miniștrilor prezenți să se folosească pe larg noul material la construcția unor hale funcționale pentru industria ușoară și alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităților comer­ciale, căminelor și locuințelor cu 1—2 etaje, creșelor, grădinițelor, la amenajarea pereților interiori din apartamente; în mod deosebit, tovarășul Nicolae Ceaușescu atrage atenția proiec­tanților de a renunța la sistemul halelor industriale monobloc. Tre­buie să realizăm construcții în care să pătrundă în voie lumina zilei , altfel vor lucra și muncitorii în a­­ceste condiții, iar prețul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu factorii de răspundere sînt anali­zate apoi posibilitățile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitorești în concordanță cu afluxul de tineri care vin să lu­creze în întreprinderile industriale, pe șantierele de construcții și în alte sectoare productive ale econo­miei naționale. Secretarul general al partidului este informat că pe baza unui studiu întreprins­ recent, prin folosirea mai bună a spațiu­lui existent, se poate ajunge la o creștere de circa 35 000 locuri în căminele construite pentru tinerii muncitori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să fie a­­nalizată posibilitatea realizării unui număr sporit de spații de cazare și pentru muncitorii navetiști, asigurînd astfel o mai mare stabilitate a forței de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. La cea mai nouă unitate a in­dustriei constructoare de mașini a Capitalei . Uzinele mecanice de utilaj chimic, secretarul general al partidului cere conducerii întreprin­derii, Centralei, ministerului de resort să întreprindă acțiuni în vederea u­­tilizării mai bune a halelor, întrucît la ora actuală între mașini și uti­laje există mari spații nevalorifi­cate productiv, în acest context se recomandă integrarea în circuitul productiv a actualei săli de can­tină, urmînd ca pentru această des­tinație să fie realizată din prefa­bricate de beton celular autoclavi­zat o construcție adecvată ; aceeași soluție este avansată pentru viito­rul pavilion administrativ; în acest­ scop se indică primarului general al Capitalei să­ ia măsuri în vederea întocmirii de proiecte-tip de astfel de construcții ușoare pentru can­tine și săli de ședință. In același timp, observațiile sale vizează unele îmbunătățiri constructive, în condi­ții economice, care să asigure o m­ai bună iluminare a halelor. Vizita de lucru a conducătorului partidului și statului continuă la întreprinderea de prefabricate „Progresul”, unitate care în acest an sărbătorește 20 de ani de exis­tență. Adresînd calde urări secretarului general al partidului, gazdele îl in­formează, în același timp, cu m­în­­drie, că în întreaga perioadă de existență a fabricii muncitorii de aici și-au onorat în fiecare an sar­cinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării și modernizării între­prinderii, a aplicării în procesul de producție a unor tehnologii moder­ne de înaltă productivitate și efi­ciență, în acest an se va obține o producție fizică de 9,7 ori mai mare față de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toți indicatorii. întreprinderea are asi­gurate condiții pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pen­­­tru sporirea aportului la Industria­lizarea construcțiilor și aproviziona­rea ritmică cu prefabricate a șan­tierelor industriale și­ de locuințe. Aici este vizitată o expoziție de prefabricate și diferite materiale noi pentru construcții. Realizările prezentate ilustrează sintetic efor­turile și strădania specialiștilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpunerea în viață a ho­tărârilor Conferinței Naționale partidului, a recomandărilor secre­a­tarului general al partidului pri­vind introducerea unor tehnologii și soluții de execuție care să ducă la reducerea ponderii construcțiilor din totalul investițiilor, la creșterea productivității muncii și scurtarea duratei de realizare a noilor obiec­tive industriale, social-culturale și locuințe. Secretarului general al partidului îi sînt prezentate elemente spațiale — cameră, grup sanitar, vestibul — gata finisate, realizate în întregime din panouri mari prefabricate după tehnologii din cele mai moderne care permit ridicarea blocurilor de locuințe într-o perioadă mult mai scurtă de timp ; această metodă a­­plicată pe șantier permite economii de manoperă de 75—89 la sută, precum și reducerea duratei­­ de construcție cu 40 la sută, față de procedeele clasice. Rețin atenția, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 cărămizi obișnuite, panouri mari prefabri­cate din beton armat precomprimat și din beton celular autoclavizat și alte materiale moderne de calitate superioară, care confirmă succesele Continuare in pag. a 3-a La întreprinderea de prefabricate „Progresul" 1 mmm aceea, am trecut ca acțiuni? • la 11 iunie sărbătorim împlinirea unui sfert de veac de la is­toricul act al naționalizării industriei, băncilor și principalelor mij­loace de producție, pe care secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, l-a caracterizat drept „trecerea, de fapt, la realizarea sarcinilor revoluției socialiste“. Această zi, evocă celor mai vechi cadre din economia noastră amintiri păstrate printre cele mai de preț, adunate într-o viață de om. — In acele zile — ne spunea maistrul Ion Bulgărea, de la Fabrica de materiale izolatoare-București — lucram ca activist de partid la sec­torul II Negru­­. Era perioada cînd clasa muncitoare cucerea pozi­ție după poziție din mîinile bur­­ghezo-moșierimii. încă din ajun, împreună cu alți activiști, am pri­mit sarcina sa-i strîngem în sala „Picolo“ din bulevardul Pache pe cei ce urmau să preia bunurile na­ționalizate. Acolo am înnoptat cu toții, iar în dimineața de XX iunie, cu sprijinul organizațiilor de partid, am trecut la acțiune. Și acum parcă văd bucuria din ochii oamenilor, cînd la ora IX au auzit la radio comunicatul cu hotărîrea partidului și guvernului de a naționaliza­ in­dustria, băncile și principalele mij­loace de producție, care treceau in stâpînirea întregului popor. Se tră­gea astfel cortina peste o lungă pe­rioadă de exploatare, în care goana patronilor după profituri cit mai mari aducea muncitorilor numai lipsuri și suferință, începea "o epocă nouă" în care tot ce lucram era în folosul nostru al tuturor, al între­gului popor. După naționalizare, fosta între­prindere a fraților Wurm s-a coma­sat cu alte­le, devenind nucleul pe care s-a dezvoltat actuala fabrică, în primii ani de după 1948 aici se realiza o producție a cărei valoare nu depășea cîteva milioane de lei. Insă ritmurile specifice socialismu­lui au făcut ca în 1972, producția globală să se ridice la 76 de milioa­ne, iar pentru acest an să se pla­nifice 175 milioane de lei. Aceleași ritmuri accelerate prevăd, pentru sfîrșitul actualului cincinal, noi creșteri — pînă la 327 milioane de lei, însemnatelor sporuri cantitative le-au corespuns mutații importante pe plan calitativ. De la așa-numi­­tul „stabilit“, de fapt plăci din ta­laj cu ciment, care se producea pe vremea fraților Wurm, azi la Fabri­ca de produse izolatoare­ București se realizează covor fonotermoizola­­tor, produse , din poliesteri armați cu fibre de sticlă și s-a pus la punct fabricația unei mochete cu­­ strat fonoizolant din spumă de PVC. Oamenii muncii, lucrînd pentru progresul lor, al patriei și poporu­lui lor, și-au dovedit capacitatea creatoare elaborând tehnologii pen­tru produse la nivelul tehnicii ac­tuale pe plan mondial. — Este dovada recunoștinței, în­crederii și devotamentului pe care le purtăm Partidului Comunist Rom­ân — ne spunea sortatoarea Antonica Cojocaru. El ne-a condus cu înțelepciune spre aceste succese, ne este călăuză iscusită și sigură pe drumul spre societatea socialistă multilateral dezvoltată, țel măreț și nobil stabilit de Congresul al II-lea și de Conferința Națională ale P.C.R. Reflectînd la scara întreprinderii adîncile prefaceri revoluționare a­­duse în economia națională, în viața, poporului român de actul naționali­zării și de munca plină de abnega­ție pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de partid, colectivul Fa­bricii de materiale izolatoare­ Bucu­­rești — care se pregătește pentru jubileul unei jumătăți de veac de la înfințarea întreprinderii — s-a angajat să­­ înfăptuiască sarcinile ce-i revin în actualul cincinal în numai patru ani și jumătate. Un angajament ce reflectă lucrătorilor de­ aici asupra conștiința dublei lor calități — de proprietari ai mij­loacelor de producție și de producă­tori ai unor bunuri atît de necesare pentru investițiile economiei națio­­n­ale,­pentru clădirile destinate bu­năstării poporului. Tib­eriu MOVILA T întrecerea în întîmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei Fiecare obiectiv predat, fiecare lot suplimentar de produse contribuie la REALIZAREA MAI DEVREME A CINCINALULUI UST Ministerul Construcțiilor Industriale : UN AVANS DE 3 ZILE față de planul pe primele 5 luni Potrivit datelor operative, plănui de construcții-montaj pe primele 5 luni al Ministerului Construcțiilor Industriale — care a fost Îndeplinit încă de la 28 mai — a fost depășit cu 2,2%, în acest interval s-au realizat 82,2% din plănul de stat pe semestrul I și 41,4% din sarcinile valorice a­­nuale. Avansul de peste 103 milioane de lei obținut pînă acum, fronturile de lucru largi ce s-au deschis oferă premise pentru înfăptuirea angajamen­telor asumate de către colectivele unităților M. C. Ind., privind depășirea volumului de lucrări planificat pe 1973, anul hotârîtor al cincinalului. RITMURI RECORD In aceste zile de avîntata întrece­re pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor și angajamentelor asuma­te, constructorii din cadrul T.C.I.­­Cluj care înalță la Tîrgu Mureș noi obiective industriale ale actualului cincinal înregistrează însem­nate succese în muncă. După cum ne-a relatat telefonic ing. Pavel Chirilă, directorul grupu­lui de șantiere, la capătul primelor 5 luni de activitate constructorii de la Tîrgu Mureș au realizat 41% din planul valoric pe 1973 și depun e­­forturi susținute ca la finele semes­trului în aceste procente să sporeas­că la 52. La unele obiective de pe platforma Combinatului de îngră­șăminte azotoase lucrul a fost or­ganizat în două schimburi. Turnul de granulare de la fabrica de în­grășăminte NPK care se glisează o dată cu platelajele metalice, atins înălțimea de 23 m și se apro­a­pie rapid de cota finală. Eforturi deosebite depun și mon­­torii de la T.M.U.C.B., care lucrează la echiparea noilor capacități de dezvoltare a C.I.A. Recent, la fabri­ca de amoniac — care urmează să intre în funcțiune în luna noiem­brie — aceștia au izbutit să mon­teze în­ timp record coloanele desor­­ber. Aspect din faza inițială a glisării turnului de granulare PROLITARI DIN TOATE TARILE, UNέ 1*VA I ^ Cazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comut a Uniunii sindicat­elor din construcții si industria materialelor de constructii """" "" """ 1 " I­I Redacția și administrația : București I Anul XXV-Nr. 22 (1220) Simbati^ 2 ^ | 4 pag*ni 25 ban? gg” cu 11.19.21—’s.io^â Zidarul cu doua sute de elevi Se împlinesc, în aceste zile, două decenii de cînd Marin Baba, cu neașt­n­atul celor 16 ani pe care-l avea, a plecat de acasă — de undeva de prin părțile Alexan­­drieii „mă fac zidari“ Conduce acum una din cele mai bune echipe de pe șantie­rele de locuințe din Capitală. Dei peste 20 de oameni — între cat și frații săi Radu și Alexandru — au lăsat în urmă mai mult de 8000 de apartamente, plus școli, grădinițe,­­magazine și cîte al­tele, în ansamblurile Grozăvești, Olteniței, Dinicu Golescu, Titan ; ei au construit primul bloc din Berceni, pe locurile unde pînă atunci creștea porumb, a urmat apoi Drumul Taberei... Sub îndrumarea lui Marin Baba — purtător al Ordinului Muncii clasa a IlI-a — au cres­cut aproape 200 de zidari. Pe Ma­rin Gubernu l-a luat în echipă, ca necalificat, în ’63. .Acum este și acesta șef de echipă, unul din­tre cei mai harnici și pricepuți din șantier, la fel și îon Baiou, și Anghel Ruță.­­Cînd s-a anga­jat Anghel Ruță, i-a trebuit con­­simțămintul părinților. Era prea tînâr, nu prea se înghesuia ni­meni să-l ia. „Vino la mine în brigadă, să te faci zidar“ — îi a spus Marin Baba. Și Ruță a ve­nit. A urmat m­ai întli un curs de calificare. Dar, ce să vezi?,­­­ după un timp, ia­r de unde ni-i. Plecase în miezul verii, „cu niște băieți“, pe litoral. Tot Baba l-­a adus înapoi. S-a apropiat maii mult de el; a mers la conducerea întreprinderii, a insistat pînă a obținut pentru el o carieră la grupul social, așa că după cîteva luni Ruță s-a căsătorit cu o zidă­­riță din șantier. Acum este în stare să facă orice pentru echi­pa în care lucrează...­. Lună de lună, în întrecerea în­chinată zilei de 23 August, oame­nii lui Baba sunt cu 35-r­ 40% peste plan. Șeful de echipă i-a învățat să-și facă fiecare datoria, și nu oricum. „Cînd ai terminat o lucrare, să nu fie nevoie sa mai piardă altul vremea în urma ta!" Munca se organizează în cele mai mici amănunte, fiecare știe în ce apartament intră sau la ce fa­țadă lucrează, cînd trebuie să fie gata. O zi — o zi și jumătate pe apartament. „Cînd mai sînt două-trei zile pînă la terminare, merg la noul obiectiv și-mi organizez treaba a­­colo. Discut cu maistrul, îmi pre­gătesc materialele, îmi fac socote­lile. Totul e să creeze la timp front de lucru. Dacă respect cu exactitate procesul tehnologic, dacă nu duc lipsă de materiale, eu cu echipa scurtez, în medie, cu 13 zile termenul pe bloc. Și mai este ceva. Am văzut pe șan­tiere echipe mici, unele chiar cu 4—5 oameni. Nu e lucru bun. Eu altfel văd lucrurile. Vreau să-mi fac o brigadă complexă din zidari, zugravi, tîmplari, liioliști și mo­zaicuri. Și apoi să stăm de ___us­it /Trtn în?» ARIT pn^cnfin. Produse livrate suplimentar Ceramiștii de la întreprinderea de materiale de construcții „Cesa­­rom“ din Capitală, înscriu noi rea­lizări pe răbojul devansării sarci­nilor de plan, în vederea îndepli­nirii cincinalului înainte de termen. Bilanțul la cinci luni consemnează depășirea prevederilor planului cu un milion d­e lei la producția­ glo­bală, 260 tone de obiecte sanitare, 6 000 m.p. plăci de faianță, 10 mii m.p. plăci de gresie și 200 tone de tuburi din gresie. Vast program de construcții hidrotehnice in Iran In octombrie 1967, șahinșahul Mohammad Reza Pah­­lavi Ar­y­ante­hir a anunțat, conform programului revoluției sociale, naționalizarea­­ apelor. După cum a precizat în fața Parlamentului șeful statului iranian, „condițiile na­turale­ și climatice ale țării nu permit să ne risipească nici o picătură de apă‘*. Intr-aidevâr, aprovizionarea cu­ apă a agriculturii, a in­dustriei, ca și pentru nevoile curente ale populației re­prezintă­­ un factor esențial pentru dezvoltarea economică și socială a Iranului. Această țară, de 7 ori mai întinsă decît România, este săracă în precipitații ; doar în zona limitrofă a Mării Caspice și în zona munților înalți din vest se înregistrează un regim mai umed, în restul țârii precipitațiile sînt insuficiente pentru a asigura vegetația, iar în multe regiuni, j­umătate din an sau chiar in tot timpul anului nu cade nici o picătură de ploaie. Această situa­ție a condus la o deosebită preocupare pentru rezolvarea problemei, ceea ce presupune să­­ fie explorate toate metodele posibile de utilizare a acestei prețioase resurse naturale care este apa. Precipitațiile reduse, lungile perioade de secetă și temperaturile excesive au făcut ca întinsul teritoriu al Iranului să fie complet lipsit de vegetație. La rarele ploi, șuvoaiele se scurg repede, antrenînd mari cantități de ma­terial solid din terenul neprotejat de vegetație și creînd un peisaj insolit, aproape lunar. Viața și,­ bineînțeles, a­­gricultura nu sînt posibile decît prin irigații. Problema apei era actuală și în antichitate ; vechii perși, pentru a se putea îndeletnici cu agricultura, au fost obligați să construiască­­, folosind mijloacele teh­nice corespunzătoare acelei perioade baraje care să zăgăzuiască apele la ieșirea din munți, înainte infiltra în zona de podiș. Un baraj înalt de circa de a­re 25 m, construit în urmă cu aproape 500 de ani, a fost identificat pe rîul Kara Tchai, pe un amplasament avut actualmente în vedere pentru construcția unui baraj modern. Problemele pe care le ridică astăzi construcția de ba­raje în Iran sînt legate de utilizarea în scopuri multiple — alimentare cu apă potabilă, industrială, pentru irigații, pentru producere de energie electrică etc. Atît pentru pe­rioada­­ act­uală,­­ cit­ și în perspectiva mai îndepărtată, pro­blema de bază a gospodăririi apelor rămîne crearea d­e acumulări pentru asigurarea apei necesare populației și folosirea apei cu o cit mai bună eficiență in agricul­tura irigată. Continuare in pag. a 4-a Barajul Mohammad ,Reza Shah, pe rîul Dez : 205 m înălțime, 24 m lungime la coronament, volumul de beton 4S5 $00 mc. e linia planului de măsuri I­V* al Ministerului Construcții­­l­­lor Industriale privind in­troducerea tehnologiilor noi,­­ la Institutul de proiectare tip și­­ tehnologii pentru construcții­­ (I.P.C.) a avut loc, la începutul­­ acestei săptămîni, o consfătuire de­­ lucru la care au participat specia­­­­liști de la institute centrale de­­ proiectări care elaborează docu­­­­mentațiile investițiilor aflate în­­j execuția M. C. Ind., de la trusturi­­ de construcții industriale, ÎNCERC i­I și alte unități ale ministerului. Consfătuirea a avut­­ rolul de documentare și analiză î­n vederea impulsionării acțiunilor [.tentru a­­­­plicarea noilor tehnologii de rea­­l­­izare a lucrărilor de beton ar­ j­mat monolit, în condițiile adap­­t­i s­tării unor principii de modmulare­­ ,‘i dimensională la elaborarea pro­iec­­­­­­teilor pentru aceste lucrări. In a­­­­­­cest sens au fost prezentate pre­­­t­u­cupările și realizările I.P.C. îNă j Consfătuire în legătură cu­­ Proiectarea lucrărilor de beton monolit în condițiile noilor tehnologii­ ­ ce privește, pe de o parte, întoc­ I­iiarea de proiecte de execuție­­ pentru sisteme noi de cofraje de­­ inventar( inclusiv elaborarea teh­­­­nologiilor de aplicare), iar pe de­­ altă parte, stabilirea modului de­­ alcătuire a­­ structurilor și ele­­­­mentelor de beton armat monolit.­­ După punctarea acestor obiecti­­­­ve în cu­ren­tul introductiv al ing.­­ P. Vernescu, directorul I.P.C., au f­­ fost prezentate referate pe teme­­l­ie­b influența industrializării lu­­­­­­crărilor de beton și beton armat ș­i.asupra creșterii productivității ș­i muncii în construcții (ing. A. A­­s­sander, inginer-șef în I.P.C.); mo­­i dularea construcțiilor industriale , în vederea industrializării eficien­­­­­e a lucrărilor de beton monolit­­ (ing. M. Dupu); cofraje unificate I de inventar tipizate (ing­­­ George I Dum­itrașcu); cofraje specializate I de inventar (ing. A. Popovici) ;­­ unele aspecte privind unificarea­­ modului de întocmire a documen­­­­tațiilor tehnologice de execuție j ] (ing. I. Neagu). Discuțiile au prilejuit în util­­ schimb de experiență.

Next