Constructorul, august 1973 (Anul 25, nr. 31-34)

1973-08-04 / nr. 31

GAZETĂ EDITATĂ DE MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE ȘI DE COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR Redacția jî adminisiroția : București 62, str. Gradina cu cai m. 7, sectorul 6, telefon 15.19­21—15.10,92 Cu cele doua­ secții din Cluj, aflate în­ perioada de atingere a parame­trilor proiectați, Întreprinderea de produse din ceramică fină pentru construc­ții înregistrează succese de seamă în­­ îndeplinirea planului. Pe primele șapte litrii ale anului depășirile însumează peste 700 mii lei la producția globală cca 400­­ mii lei la producția marfă, concretizate în 00 mii mp plăci de faianță,și 7 tone, obiecte sanitare și 45 mii unități -cable de teracotă (ultimele realizate­ la secția din Bistrița) livrate peste sarcinile planificate­ în fotografie : aspect din hala de fabricație a plăcilor de faianță. La chemarea secretarului general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU SĂ NE CONCENTRĂM TOATE EFORTURILE PENTRU RECUPERĂREA RESTANTELOR ü­oi ȘI REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI DE INVESTIȚII în cadrul ședinței Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care a avut loc joi, 2 august a.c. și a fost prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., a fost examinat stadiul lucrărilor de investiții, stabilindu-se ca in lunile august și septembrie să fie lichidate rammen­e în urmă de pe unele șantiere, să se asigure un ritm mai intens de lucru. In legătură cu aceste probleme, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a adresat constructorilor de pe șantiere, muncitorilor din industria construc­țiilor de mașini, muncitorilor din industria materialelor de construcții CHE­MAREA DE A-ȘI CONCENTRA EFORTURILE IN PERIOADA CE URMEAZĂ SPRE RECUPERAREA RESTANȚELOR ȘI REALIZAREA INTEGRALA A PLA­NULUI DE INVESTIȚII ȘI DE PRODUCȚIE, să participe cu toate forțele la îndeplinirea angajamentului național de înfăptuire a planului cincinal inam­ic­ de termen. Constructori, oameni ai muncii de pe șantiere, este de datoria noastră a tuturor ca acum, ca și în atîtea rinduri, sa răspundem cu înflăcărare chemării partidului, secretarului său general. Știm cu toții că în cele șapte luni care au trecut s-a realizat un mare volum de lucrări, că au fost date în folosință numeroase obiective industriale, economice și social culturale. Cu toate acestea a mai rămas de executat pînă la sfirșitul anului un vo­lum mare de lucrări de investiții, Iată de ce exigențele planului de in­vestiții ca și stadiul actual al lucrărilor — dintre care unele restante impun o mobilizare totală a forțelor și mijloacelor de pe șantiere, a tu­turor constructorilor și a celor ce răspund de realizarea programului de investiții. Avem datoria să dăm o adevărată bătălie cu timpul, astfel, ca toate capacitățile noi să producă la termenele prevăzute, asigurînd produsele necesare economiei naționale, mersului nostru viguros înainte. Cu sprijinul activ al organizațiilor de partid, conducerile centralelor, trusturilor, între­prinderilor, șantierelor, precum și organizațiile sindicale au datoria să ia măsuri operative eficiente, sâ urmărească introducerea unei ordini și dis­cipline ferme pe șantiere, să asigure tot ce este necesar pentru ca la fie­care loc de munca lucrul să se desfășoare cu maximă intensitate. Alături de constructori, aceleași eforturi susținute se cer mentorilor din partea beneficiarilor, din partea proiectanților, a specialiștilor din minis­tere, a furnizorilor de utilaje. TOȚI CEI CARE LUCRĂM PE ȘANTIERE, TOȚI CEI CE AVEM RĂS­PUNDERI FAȚA DE INVESTIȚII, SA MUNCIM ASTFEL INCIT SA ASIGU­RĂM RANDAMENTE SUPERIOARE CA RITM ȘI CALITATE, SA FACEM CA PLANUL DE INVESTIȚII PE 1973 SA FIE REALIZAT INTEGRAL ȘI LA TER­MENELE STABILITE, SA NE FACEM PE DEPLIN DATORIA FAȚA DE PARTID, FATA DE PATRIE ȘI DE POPOR­­ UOUST H­arnicul colectiv al Trustului de construcții-montaj din Timișoara, fruntaș pe țară in întrecerea so­cialistă din anul trecut, continuă să muncească cu același avînt și pricepe­re, inregistrînd zi de zi un avans substan­țial spre îndeplinirea unui angajament ambițios, realizarea cincinalului în nu­mai patru ani . Fă­cin­d un bilanț acum în preajma zilei de 23 August, când în­trecerea­ socialistă se desfășoară la cote mereu mai înalte,­ constructorii bănățeni au constatat că în doi ani și jumătate au r­alizat peste 60 la sută din sarcinile de plan ale întregului cincinal, creindu-se condiții materiale să se intensifice și mai mult ritmul de lucru. Despre aceasta ne vorbesc, de altfel, și realizările din acest an. In cele șapte luni care au trecut, s-au realizat 62,8 RITMURI ÎNALTE, CALITATE SUPERIOARĂ­ la sută din sarcinile planului anual , pla­nul producției globale a fost depășit cu 4,5 la sută, iar cel al productivității mun­cii cu 5 la sută (față de 2 la sută cît era angajamentul). Din investițiile acestui an au fost predate 1 279 de apartamente din care 161 în avans. (Față de angaja­mentul de a se preda locuințele în avans cu 15 zile în medie s-a realizat o de 70 de zile). Au mai fost predate medie în avans, fabricile „Modern“ și „13 Decem­brie“, Uzinele textile — Timișoara, stația pilot de la facultatea de chimie industria­lă a Institutului Politehnic­­ Timișoara, internete școlare și cămine muncitorești cu 1­236 de locuri (spațiile de cazare pen­tru constructori au fost predate în avans cu 120 zile). Alte realizări ale constructorilor timi­șoreni se referă la extinderea acordului global — 82,4 la sută, pe trust, la redu­cerea prețului de cost i și 2,50 lei la o mie de lei producție, la economii de mate­riale : 55 tone de ciment, 24 tone de metal și 60 mc de material lemnos. Cu toate aceste succese mai sunt încă rezerve în ce privește intensificarea rit­mului de lucru și îmbunătățirea la toate obiectivele. De aceea se­calității impun măsuri energice menite să pună în va­loare experiența și capacitatea cută a constructorilor bănățeni, recunos­astfel ca toate investițiile să fie predate la ter­țe. .1 sau în­­ avans. Secția poate să producă cu o lună mai devreme Uzina „Policolor“ din cartierul bucureștean Dudești își dezvoltă mereu capacitatea de producție. Printre noile lucrări pe care le execută aici constructorii de la T.C.I.­București și formațiile din cadrul subantreprizelor de specia­litate sînt și cele de la secția de rășini sintetice. Termen : trimes­trul III: înrolați în marea întrece­re pentru realizarea cincinalului în patru ani și jumătate, oamenii de pe șantier au hotărît sa devan­seze recepția noii capacității — la 31 august. Altfel spuns, pînă la scadența an­gajamentului asumat a rămas mai puțin de o lună de zile. Construc­torii au și isprăvit lucrările gro­siere ; acum se dă­tor­ia zidăriile de compartimentare, tencuieli, fi­­nisaje. Treabă destulă, dar și oa­meni harnici, care nu se dau bă­tuți așa, cu una­ cu două. Ultimul cuvînt în ceea ce privește respec­tarea angajamentului îl vor avea de spus monitorii de la T.M.U.C.­­București. Și, dar nici cum îi știm, aceștia țin cu tot dinadinsul să nu se dezică nici de data aceasta. Constantin Florescu, care împreu­nă cu formația sa a preluat mon­tajele în acord global, apreciază că perspectivele surîd. De cîteva zile au sporit efectivele : au ve­nit în ajutor echipa lui Gică Ma­nea de la șantierul C.I.A.­Slobo­zia, cea a lui Ion Năstase de la „Danubiana“, ca și o echipă pusă la dispoziție de beneficiar, pentru efectuarea probelor la vase, reactoare și pompe. In sfîrșit, acum pe șantier sînt destui mentori. Destui și foarte buni, ține să precizeze interlocu­torul nostru, care-i citează pe Ma­rin Popescu, Die Sandu, Dumitru Pîrvulescu, Vasile Boștinaru, Flo­rian Predica, Angh­el Racovițeanu, Florea Popescu, Dumitru Lișiță, Constantin Dinu, Mih­ai Dinu, Ion Ceneanu... Certificatele lor de măiestrie profesionala sunt monta­jele de ulin­aje sau de conducte precis și rapid efectuate, sudurile în oțeluri aliate, executate de ca­litate foarte bună. Pe lista celor ce se disting prin fapte de vred­nicie ar putea fi înscrise și ale nume. Constantin Florescu, șeful formației, un meseriaș vechi și încercat, nu insistă însă decit pentru două : Ludovic Samoschi și Constantin Agafiței. „Sunt doi băieți calificați la locul de muncă. Nu-s ei încă prea îndemînătici, dar sunt așa de cuminți și au a­­tîta tragere de inimă pentru me­serie, că ni-s dragi la toți, de par­că ar fi copiii noștri“. Treburile merg bine la „rășini sintetice", dar oamenii de pe șan­tier mai au încă emoții. De la U.M.U.C.-București mai sînt de so­sit două solzificatoare, patru pase de măsură , sînt așteptate, apoi, un reactor și o seamă de utilaje ce trebuie demontate de la ve­chea secție a uzinei. Șantierul spe­ră insă ca beneficiarul va pune umărul cu nădejde, așa incit e­­forturile pe care se desfășoară în aceste zile constructorii și mon­­torii să fie încununate de succes. Adică, secția de rășini sintetice să-și înceapă producția cu o lună de zile mai devreme! Teodor GLUIANU Constructorii de la T.C.I.­­ Cluj și montorii de la T.M.U.C. - București desfășoară in aceste zile o activitate energică pentru darea in funcțiune a noilor capacități de producție de la Combinatul de îngrășăminte chimice­­ Tirgu Mureș, în fotografie , vedere parțială a fabricii de îngrășăminte cu azot nr. S. in mijloc - coloana de sinteza de 270 tone. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I­ atenție­­ sporită lucrărilor de irigații ' In județul Teleorman, între­prinderea de construcții pentru irigații prin cooperare — Turnu Măgurele execută unul dintre cele mai m­ari sisteme de iri­gații ale acestui cincinal, Olt- Călmățui, în suprafață de a­­proape 47 000 de hectar­e Con­form planului de stat, primele puneri în funcțiune trebuiau să aibă loc în trimestrul IV­­ al a­­cestui an, cînd urma să fie dată în exploatare etapa I-a. Prin măsuri tehnico-organizato­­r­ice luate din timp și aplicate cu consecvență, prin competen­ța și hărnicia colectivului, au avut și vor avea loc spectacu­loasă devansări ale termenelor prevăzute in plan. Astfel, iriga­rea unei suprafețe "de 1 500 hectare , a început încă de la 20 iulie, c­înd apa a ajuns la stația de punere sub presiune nr. 11. Evenimente­­ similare vor mai avea loc, pînă la jumătatea acestei luni, la alte 9 ceea ce va însemna, darea stații, în exploatare în dev­ans a unei suprafețe totale de 10 700 de hectare, amenajată pentru iri­gat. (Ion HOC­AȘ, corespondent) 7’if vu Ä/f * 1_ ureș In proiectarea și execuția construcțiilor locale se impun măsuri energice pentru EFICIENȚĂ MAXIMĂ A FIECĂRUI LEU INVESTIT In etapa actuală de dezvoltare a societății românești, realizarea vas­tului program de investiții în condi­țiile cele mai bune este o necesitate obiectivă și constituie o îndatorire de onoare pentru lucrătorii din sec­torul de construcții. Muncind tot mai bine,­, lucrătorii din institutele de proiectare și între­prinderile de construcții din subordi­­nea consiliilor populare — care con­stituie peste 30% din harnicul deta­șament de constructori din țara noas­tră — contribuie din plin la­ realiza­rea programului de dezvoltare a ju­dețelor, la modernizarea orașelor. Slobozia, Vaslui, Tîrgoviște, Zalău, Tulcea, Bistrița sînt numai cîteva e­­xemple de localități care s-au dez­volt­­a rapid. Rartjrioîr­d..astăzi un ponderi importante la realizarea pro­ducției industriale — orașe care o­­feră locuitorilor lor condiții de locuit și de viață materială și spirituală din cele mai bune. . Bilanțul primelor 6 luni ale acestui an marchează o îmbunătățire sub­stanțială a ritmicității în realizarea planului de investiții al consiliilor populare (46,2% din sarcina anuală), a planului de producție al întreprin­derilor județene de construcții (47,6% din sarcina pe 1973­ din care 10,3% în luna iunie), ca și elaborarea unui volum însemnat de proiecte de exe­cuție pentru anul 1974. Rezultate bune au fost obținute în construcția de lo­cuințe, dîndu-se în folosință aproape 5 000 apartamente peste plan. Este demn de relevat că printre unitățile județene fruntașe se găsesc și­­ unele întreprinderi tinere, care s-au dez­voltat foarte rapid. Referindu-mă la rezultatele econo­­mico-financiare ale întreprinderilor județene de construcții, este de re­marcat că rezultatele sunt mai bune decât în anii trecuți ; la acest indi­cator sintetic, care dă o imagine de ansamblu asupra mersului unităților economice, merită evidențiate realiză­rile întreprinderilor din județele Ba­cău, Bihor, Brașov, Cluj, Galați, Mu­reș, Neamț, Prahova, Sibiu, Timiș și municipiul București, care, preocu­pîndu-se de sporirea eficienței activi­­­tății lor, reușesc ca sistematic să re­ducă cheltuielile de producție. Tre­buie , subliniat, totodată, că sunt încă multe unități care nu-și îndeplinesc sarcinile de plan și nici propriile mă­suri menite sâ conducă la rentabili­ stg. Ion GAVOZDEA vicepreședinte al Comitetului pentru Problemele­ Consiliilor Populare zarea activității. Consider. total ne­­corespunzător realizările pe această linie ale întreprinderilor din jude­țele Bistr­ița-Năsăud, Dîmbovița, Gorj, Ialomița, Ilfov, Sălaj, Teleorman, Vas­lui, Vîlcea. Comitetele executive ale consiliilor populare județene, con­siliile oamenilor muncii din aceste unități trebuie să analizeze temeinic situația și să stabilească măsuri con­crete, care să ducă în cel mai scurt timp la redresarea situației. Fără a minimaliza realizările ob­ținute, o analiză temeinică a activității desfășurate în domeniul investițiilor și construcțiilor scoate însă la ivea­lă — , pe lângă succese — și multe neajunsuri, care au determinat în multe cazuri o folosire neeficientă a fondurilor materiale și financiare. Amplasarea unor obiective indus­triale la distanțe mari față de sursa de materii prime și față de locul de desfacere a producției ; amplasarea în afara orașelor a unor ansambluri de locuințe ; amplasarea clădirilor la distanțe mari una de alta ; Supradi­mensionarea suprafețelor clădirilor și a volumelor construite ; adoptarea u­­nor soluții tehnice greoaie, costisitoa­re, nejustificate de tehnologia de pro­ducție ; finisajele exagerate ; promo­varea lentă a materialelor noi și a tehnologiilor moderne de execuție ; duratele mari de realizare a con­strucțiilor ; calitatea necorespunzătoa­r­­e a unor lucrări ; slaba preocupare pentru gospodărirea materialelor și pentru folosirea forței de muncă — asemenea minusuri, care apar încă frecvent în activitatea de investiții și construcții, umbresc realizările ob­ținute. Ele au diminuat posibilitatea ca, cu aceleași eforturi din partea statului, să se pună în funcțiune mai multe unități productive, mai multe locuințe, mai multe obiective social­­culturale și din alte domenii. După cum se știe recent, condu­cerea de partid și de stat — perso­nal tovarășul Nicolae Ceaușescu — a analizat aceste aspecte împreună cu factorii de răspundere­ din organele centrale și locale, cu specialiștii și, pornind de la necesitatea de a se e­­limina în cel mai scurt timp aseme­nea neajunsuri, a trasat sarcina ca beneficiarii, proiectanții, constructo­rii, in colaborare cu producătorii de materiale și utilaje, să ia de îndată măsuri vizînd folosirea mai bună a terenurilor din perimetrele construi­­bile ale localităților, amplasarea con­strucțiilor pe terenuri neproductive, reducerea ponderii lucrărilor de con­strucții în totalul investițiilor, di­mensionarea construcțiilor în strictă concordanță cu nevoile funcționale, eliminarea finisajelor inutile și exa­gerate, micșorarea pe această cale a costului investiției pe unitatea de fo­losință, diminuarea consumului de metal, ciment, material lemnos ș. a. Din același timp s-a stabilit să se treacă de urgență la acțiuni complexe pentru îmbunătățirea organizării mun­cii, astfel ca duratele de execuție a lucrărilor să se reducă simțitor, iar după darea în folosință a obiectivelor atingerea parametrilor proiectați să se realizeze în termene mai scurte. Avînd în vedere aceste sarcini și pornind de la faptul că o pondere Însemnată din , lucrările de investiții se proiectează și se realizează prin unitățile locale. Comitetul pentru Pro­blemele Consiliilor Populare, fiecare Un­ avans de 7 luni în realizarea cincinalului la I.J.C.M.-Neamț LA BAZA SUCCESULUI: TEHNOLOGII NOI DE LUCRU Constructorii de locuințe și obiective social-culturale din județul Neamț s-au angajat sa realizeze cincinalul in numai patru ani­­ și, datorită muncii lor entuziaste și de bună cali­tate, au la ora actuală un avans de peste 7 luni față de sarcinile cumulate de la ianuarie 1971 pînă la zi. Avans care se traduce, la între­prinderea județeană de construcții­­montaj-Neamț, în construirea înainte de termen a 270 de apartamente, a fabricii de volvatir din Tg. Neamț și a celei de furaje din comuna Tupilați, a unei școli cu 16 săli de clasă, a unor ample lucrări de canalizare la Roman și Tg. Neamț, extinderea sta­țiunii Bălțâtești și multe altele. în aceste zile din preajma zilei de 23 August, constructorii își sporesc e­­forturile ; planul pe primele șapte luni a fost îndeplinit cu peste două săptă­­mîni mai devreme, realizindu-se peste 60% din sarcina valorică pe între­gul an. Ce determină aceste succese ale constructorilor nemțeni ? Pentru a răs­punde la o asemenea întrebare, tre­buie să ne întoarcem puțin în urmă — respectiv cu aproape un an, cînd harnicul colectiv al I.J.C.M.­Neamț a inițiat o ampla acțiune privind extin­derea și perfecționarea sistemului constructiv cu cofraje metalice plane universale. în angajamentele luate atunci (septembrie 1972) se prevedea : asigurarea unui ritm de execuție de 2,2 apartamente pe zi cu un set de cofraje și platforme de turnare ; re­alizarea unui bloc convențional cu 40 de apartamente în 4,5 luni, în loc de 7,5 luni ; reducerea consumului de manoperă, prin mărirea productivității muncii, de la 21,30, la 20,50 ore/om mp. Asemenea angajamente au devenit norme tehnice de lucru pentru toate șantierele de locuințe ale întreprin­derii. Folosirea unor astfel de cofraje este preponderentă îndeosebi la șantierele din Piatra-Neamț și Ro­man ; din cele 1600 de apartamente prevăzute în planul pe acest an, 1069 se construiesc prin această tehnologie. La toate blocurile cu diafragme monolite, fațadele se realizează din panouri gata finisate, cu o textură imitînd scoarța stejarului. Este vorba de un sistem conceput și experimen­tat la baza proprie de producție, cu rezultate foarte bune. Au fost montate, pe cîteva cofraje din lemn, fîșii de coaja provenind de la stejari seculari ; pe aceste cofraje au fost Stan VLAD Continuare in pag. a 3-a ț*v Construcția de locuințe cunoaște o continuă dezvol­tare în Republica­­­ So­cialistă Federativa Iugoslavia. In 1972, aau fost date in folosință peste 40 000 de apartamente, totalizând o suprafa­ța construită de circa 2,4 milioane mp, iar la finele anului se aflau i­n lucru alte 70 pop. al Un exemplu al amploarei lucrărilor, rezolvărilor urbanistice și arh­i­­tectonice moderne îl constituie con­strucția noii­ localități de pe malul sting al rîului Sava — Novi Beograd. Au trecut 25 de ani de la primăvara fn­ care tineri și tinere din capitală , și din toate regiunile Iugoslaviei au început, in această zonă mlăștinoasa, c u Surse de dezvoltare a construcției de locuințe I jgl­wrmm 1 ::%! ■ [UNK] [UNK] [UNK] S3V %le'i‘h'1siv>tÖ'Äj S îwKKS* - ”»TmÎb7î ționalul premiu al ziarului . „Borba“ ' 1 ad

Next