Contemporanul, iulie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 27-52)
1969-09-12 / nr. 37
■“fl— fregenda 2 Restaurantul HANUL CU PREPELEAC, situat pe şoseaua Bucureşti — Buftea — Ploieşti, la km. 14, intr-un frumos parc din imediata vecinătate a Palatului Brîncovenesc-Mogoşoaia, vă oferă ocazia de a lua o masă bună, intr-un cadru pitoresc. Varietatea şi calitatea preparatelor haiduceşti fac dintr-o vizită la acest restaurant, o adevărată „excursie gastronomică". In pădurea PUSTNICUL, pe malul lacului Pasărea, intr-un frecventat loc de agrement, la numai 24 km de Bucureşti, restaurantul „PUSTNICUL" vă aşteaptă oricind, oferindu-vă preparate de o deosebită calitate, printre care : saramură de peşte cu mămăligură, sare de porc cu ciuperci „a la Pustnicul", pui cu mujdei şi alte diferite preparate de grătar. Buna deservire, bucătăria aleasă şi ambianţa recreativă fac dintr-o vizită la restaurantul PUSTNICUL o amintire plăcută. Vineri 12 septembrie 10.00 Limba rusă. 16.25 Limba spaniolă. 10.50 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureş. 18.35 Seară de balet. Chorestudio—Timişoara 19.00 Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic nO poveste ca în filme". Comedie muzicală cu Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă. 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 „Ploaie de vară* — producţie a studiourilor de televiziune din Leningrad. 23.20 închiderea emisiunii. Sîmbătă 13 septembrie Programul I 17.25 Fotbal: Petrolul—Universitatea Cluj (repriza a II-a). 18.30 .,Cheia oraşului". 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Metamorfoze la cîmpie. 21.25 Muzică uşoară românească. 22.00 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.15 Publicitate. 22.20 Film serial ,,Comisarul Maigret". Ce s-a întîmplat cu Emile Gallet? 23.10 Seară de romanţe. 23 30. închiderea emisiunii. Programul 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20.00 Potpuriu de valsuri și arii din operete. 20.10 Recitalul de sîmbătă seara. 20.30 Roman-foileton „Lungarară fierbinte". Episoadele: „O zi frumoasă“ şi „,Prevenirea“. 22.10 închiderea emisiunii. Duminică 14 septembrie Programul 18.30 Deschiderea emisiunii. 9.00 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar. Filmul serial „Fiul mării". 10.45 Ora satului. 11.45 Concert simfonic „Simfonia în Do" de Georges Bizet. 12.15 închiderea emisiunii de dimineață. 16.50 Fotbal : Cehoslovacia—Ungaria. 18.50 Realitatea ilustrată TV. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Mîndru-i jocul pe la noi. 20.30 în lumina reflectoarelor. 21.30 Telecinemateca umorului. 22.00 Seară de operetă. 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii. Programul 2 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Temă cu variaţiuni. OTHELLO. 20.45 Seară de teatru TV. „Facerea lumii". 22.55 închiderea emisiunii. luni 15 septembrie 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Prima zi de şcoală. Ediţie specială. 18.50 Criterii. Carnet cinematografic. 19.15 Corul Ansamblului de cîntece şi dansuri „Cîprian Porumbescu din Suceava. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Un nou an de învățămînt. 20.15 Steaua fără nume. 21.15 Roman-foileton „Lunga vară fierbinte". 22.05 Cadran. 22.35 Bloc notes muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 23.00 închiderea emisiunii. Mărfi 16 septembrie 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lumea copiilor : „Marek Pistruiatul" — film serial. 18.00 Studioul tineretului şcolar. Vă place muzica ? 18.20 Criterii. Gong. 18.45 Coordonate ale ştiinţei româneşti. 19.15 Cîntece bătrineşti. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic „Comoara din Vadul vechi". 21.40 Publicitate. 21.45 Muzică uşoară pe 16 mm. 22.00 Selecţiuni înregistrate de la festivitatea de deschidere a Campionatelor europene de atletism de la Atena. 22.45 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 23.00 închiderea emisiunii. Miercuri 17 septembrie 10.00 Limba franceză. 10.25 Ce-aţi dori să revedeţi ? 11.15 închiderea emisiunii de dimineaţă. 16.30 Campionatele europene de atletism. 18.00 Lumea copiilor. Povestea circului (III). 18.15 Pentru tinerii naturalişti. 18.45 Dialoguri muzicale 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Tele cinemateca. „Frumoasele nopţii". 21.35 Reflector. 21.50 Cîntă formaţia de mandoline a Poştei Centrale din Bucureşti. 22.10 Teleglob. 22.25 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.35 Convorbiri literare. 23.00 închiderea emisiunii. Joi 18 septembrie Programul 10.00 Limba engleză. 10.25 Limba germană. 10.50 Ce-aţi dori să revedeţi ? Filmul artistic „Rozara". 12.40 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Campionatele europene de atletism. 18.05 Studioul pionierilor. O innvitaţie pe 16 mm. 18.25 Antologie lirică. 18.45 O interpretă îndrăgită a cîntecului transilvănean : Maria Peter. 19.00 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.30 Din nou legătura cu Atena, de unde Cristian Țopescu comentează Campionatele europene de atletism. 22.30 Transfocator. 21.00 Zbor In luminile rampei. 22.00 Avanpremieră. 22.15 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.30 Publicitate. 22.35 Consultaţie tehnică TV. 22.45 Pe aleea ştiută numai de ei. 23.00 închiderea emisiunii. Programul 2 19.00 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.30 Campionatele europene de atletism. 20.30 Concert simfonic. 21.15 Film serial „Comisarul Maigret". Ce s-a întîmplat cu Emile Gallet ? 22.05 închiderea emisiunii. TEATRU Teatrul National „I. L. Caragiale" (Sala Comedia, calea Victoriei, nr. 42, tel. 14.71.71) Părinţii teribili — duminică 14 ora 20. Teatrul „lucia Sturdza Bulandra“ (b-dul Schitu Măgureanu, nr. 1, tel. 14.60.60) livada cu vişini — vineri 12, ora 20 ! Sfîntul Mitică Blajtan — sîmbătă 13, ora 20 ! D-ale carnavalului — duminică 14, orele 10,30 şi 20 ,• Teatrul Mic (str. C. Miile, nr. 16, tel. 15.65.88) De dragoste, de viată, de moarte — premieră — luni 15, ora 20 , Cinci schiţe ; Cintftreaţa cheală —marţi 26, ora 20 ; Jocul Ielelor — miercuri 17, ora 20 ; Baltagul — joi 18, ora 20. Teatrul tre vară fierăstrăul Ofiţerul recrutor — sîmbătă 13, duminică 14, ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy, cal. Victoriei, nr. 33, tel. 15.56*78) Birlic — vineri 12, sîmbătă 13, duminică 14, marţi 16, miercuri 17, joi 18, ora 20 (La Grădina Boema) Nu te lăsa Stroe — vineri 12, sîmbătă 13, duminică 14, marţi 16, miercuri 17, joi 18, ora 20 ; My fair lady — Patria (11.86.25). Ü Angelica şi sultanul — Republica IH (11.03.72) — Bucureşti (15.61.54); Un glonte pentru general — Iu fl ceafăru) (15.87.67) ; Feroviar || (16.22.73) ; Modern 123.71.01) ; Me. Modia (12.06.88) | Excelsior (18.10.88). ijj Ultima lună de toamnă — premie- {§§ xă — Central (14.12.24) ; Omul care valora miliarde — |g premieră Festival (15.63.84) } || Favorit (Drumul Tabelii). Omul, orgoliul, vendeta — Vic- NItoria (16.28.79) » Flamura (23.07.40) ; j| Omul momentului — Doina (16.35.38) . Arta (21.3186) p Volga M (11.91.26). Vadul Iadului — premieră — || lumina (16.23.35) p Cînd voi fi mort și livid — B Union (13.49.04) ; Sherlock Holmes — Giuleşti lü (17.55.46) t Dacia (16.26.10). Căsătorie din Interes — înfră- §° ţirea între popoare (17.31.64) 5 gg Soarele vagabonzilor — Griviţa || (17.08.58) 1 Aurora (35.04.66) 1 Tigrul — Gloria (22.44.01) ; Tomis || (21.49.46) 1 Floreasca (33..29.71). I Noaptea generalilor — Vitan |i (21.39.82) p ^ B Dragoste la las Vegas — || Popular (35.15.17) ; Tarzan, omul Junglei — Buzești |i (15.72.69); Vîrsta ingrată — Bucegi (17.05.47) ; B Miorița (14.27.14) ; Comisarul X și banda trei cîinie verzi — Unirea (17.10.21) ; Neîmblînzita Angelica — Flacăra || (21.35.40) ; Fata din parc — Drumul Serii | (31.28.13) ; Străin In casă — Cotrocenî H (13.62.56); Cavalerii aerului — Munca || (21.50.97) | Rahova (23.91.00) ; Prințul negru — Cosmos (35.19.15) | || Profesioniștii — Viitorul (11.48.03) | || Aruncați banca in aer — Pro-ggy greşul (23.94.10) Grădini Un glonte pentru general — Dinamo Omul, orgoliul, vendeta _ Doina ; Omul care valora milioane — Festival ; Tarzan, omul junglei — Buzeşti ; Vîrsta Ingrată — Bucegi 5 Comisarul X şi banda trei cîini verzi — Unirea ; Creola ochii-ţi ard ca flacăra — Lira şi Moşilor — Soarele vagabonzilor — Aurora ; Tigrul — Tomis ! Omul momentului — Arta ; Noaptea generalilor — Vitan — Cavalerii aerului — Rahova . Aruncaţi banca în aer — Progresul-parc ; Un glonte pentru general — Arenele libertăţii. Toate spectacolele la grădini încep la ora 19:30. SĂPTÂMÎNA 12- 19 septembrie EXPOZIT T EREN — România 1969 (Piaţa Scînteii) Doni Bucur, Aurel Cojan, Ion Pacea, Horea Mihai, Florin Niculiu — pictură; Mircea Spătaru (Cluj) — sculptură (Galeriile de artă „Apollo", cal. Victoriei nr. 56); Mihaela Eleutheriade, Silvia Cambir, Elena Uţă-Chelaru, Traian Brădean, Silvia Ionescu, Constanțiu Mara, Rodica Marinescu, Vasile Varga, Gh. Răducanu — pictură (Galeriile de artă din Bd. Bălcescu nr. 23) . Pictori români contemporanii (Galeriile de artă din Cal. Vie-jitoriei nr. 132). • Lucia Piso (Cluj) — pictură (Ang la Bibliotecii Centrale Universl- |g taie) • Gabriel Catrinescu, Dana Sufană, jg N. Krassovski — pictură (Salag Kalinderu) • Sofia Uzum — grafică (Galeriile de artă din str. Mihai Vodă nr. 1||0 Ion Grigorescu, Manuel Zelter — pictură (Ateneul tineretului, Aleea Alexandru nr. 38) Să0 „Inscripţii la un sfert de veac* g| — expoziţie de fotografii organi- || zată de Asociaţia fotoreporterilor de pe Ungă Uniunea Ziariştilor || (Casa ziariştilor, Cal. Victoriei || nr. 163) 0 Gunnar Janser (Suedia) — pic- || tură, colab, gravură (Galeriile de pisartă din Bd. Magheru nr. 20) 0 „Industria metalurgică și cons- ||| tructoare de maşini din R.P.D. (| Coreeană“ (Casa de cultură a sectorului 2, Str. M. Eminescu jug nr. 89). . .) • Expoziţia de artă plastică organi- || zată în cinstea celui de al X-lea || Congres al P.C.R. şi cu prilejul celei de a 25-a aniversări a Eliberării patriei (Pictură şi sculp- gg tură — Sala Dalles; Grafică şi sculptură — Muzeul de artă al gg R.S. România). • A V-a expoziţie republicană de gg artă populară; Expoziţia interna- |jgiţională de artă populară (Casa 01 Scînteii — Sala de marmură) [§| • „Meşteşuguri şi îndeletniciri || populare" (Muzeul satului) Prezentul program ne-a fost coimunicat pînă joi 11 septembrie. P LA TRIBUNA „CONTEMPORANULUI“ ■ V L:" ■>’ LITERATURĂ CU $1 FĂRĂ STIL ACUM două sute * * de ani, sub cupola Academiei franceze, Buffon rostea celebrul adevăr: „Stilul este omul“... Marele învăţat a observat şi a imortalizat raportul, dar nu a spus şi ce este stilul. Deşi problemă-cheie a artei şi literaturii, nici o definiţie ce i s-a dat nu satisface pe deplin. El e totdeauna mai mult decit ceea ce se spune. Un lucru e sigur : cînd arta unei epoci reuşeşte să-şi făurească un stil, ea este pe deplin formată şi devine istorică. La aceasta contribuie indiscutabil nu numai un ideal artistic unitar, o concepţie şi o sensibilitate artistică reprezentativă, aparţinînd acelei epoci, dar şi marile creaţii, artiştii care prin geniul şi specificul lor estetic au creat stilul. Şi mai este tot atît de sigur că, existent, stilul marchează epoca şi se manifestă ca un ideal, ca un principiu sau ca o tendinţă formativă în toate domeniile acesteia. Astfel, se cunosc stilurile plastice : grec, roman, maur, gotic, renascentist, baroc etc. sau — potrivit şcolilor şi curentelor literare — stilul clasic, romantic, simbolist, realist etc. Care este însă stilul artistic al epocii noastre ? Dacă el există, de ce nu are încă un nume ? Lăsînd de o parte arhitectura care nu poate avea decit stilul pe care-l are — date fiind actualele ei condiţii tehnice şi sociale — în celelalte arte plastice se poate vorbi, credem, mai mult de modă decit de stil. O modă peste care, mai presus de orice, planează predilecţia pentru abstract, de la forme şi realizări ce par a insufla un stil, pînă la unele care au împins libertatea de exprimare şi lipsa oricărui stil, pînă la barbarie şi absurd. Cit despre muzică, ea ignorînd şi repudiind total melodia şi armonia — raţiunile ei de a fi — a reuşit pur şi simplu să se desfiinţeze. Dar să revenim la Buffon. In afara liniilor mari de stil fixate de istoria şi teoria literaturii, există de fapt atîtea stiluri, în înţelesul simplu de fel propriu de a se exprima, cîţi scriitori, cîţi oameni care scriu. Că stilul e omul este, în genere, atît de adevărat, incit chiar în epoca noastră avangardistă şi iconoclastă, un André Gide sau Francois Mauriac, un Mihail Şolohov, iar la noi Tudor Vianu, Al. Philippide, N. Labiş, (pentru a cita în fugă) au rămas imperturbabili şi au scris cum le era fiinţa şi într-un stil la antipodul modei şi al atîtor scriitori contemporani de tipul „ambiguităţii“, „dicteului subconştient““ sau „literalităţii absolute“. Ei au un scris, pe lingă alte însuşiri ale lui, clar şi frumos prin echilibrul şi armonia cu fondul şi printr-un profund simţ artistic al limbajului. Pentru că poezia se scrie azi astilistic, proza este anticalofilă şi refuză stilul, urmărind să fie mai mult „document“, „experienţă“, „monolog interior“ etc., iar critica e de-a dreptul — în multe cazuri — incomestită, într-atît stilul ei nu poate fi ingerat de publicul cititor, trebuie să credem că literatura a devenit aliteratură, cum chiar în tilul unei lucrări (L’alittérature contemporaine) o numește Claude Mauriac (fiul lui Francois) ? Sau poate, cum remarca un tînăr critic, lipsa de stil a devenit un stil ? A spune că a nu avea un stil înseamnă de fapt tot un stil, este la fel cu a spune, de pildă, că a nu avea o părere este tot o părere, sau a nu avea un crez este tot un crez. Dacă prin stil se înțelege limbaj — instrumentul unic de comunicare literară — atunci desigur că orice scriere are un stil. Dar dacă stilul presupune anumite condiţii artistice, mergînd pînă la cultul frazei exemplare, cum poate orice limbaj să fie un stil ? Poate, zic structuraliştii, pentru că astăzi pe scriitorul „autentic“ nu-l interesează instrumentalitatea, frumuseţea, expresivitatea şi cu atît mai puţin claritatea şi raţionalitatea limbajului, ci propria structură a acestuia. Un astfel de limbaj e departe de a fi stilistic. El vrea doar să fie el însuşi, refuzînd orice sens, orice tălmăcire, expresia poetică neurmărind să fie altceva decit exact ceea ce ea exprimă literal. Descriere modernă, de pildă, este aceea care nu descrie nimic altceva decit pe ea Însăși, iar • Cind e vorba să-şi justifice rostul pe lume, mulţi fac faţă. Dar şi mai mulţi, fac feţe-fete. • Numai egoiştii îşi închipuie că lumea se termină odată cu „orizontul" pe care îl văd ei. • Rînjetul e surîsul oamenilor care nu ştiu să rîdâ. • Moartea vine singură şi pleacă cu... pompă. • Calităţile omului nu sînt decit foste defecte vindecate. • In nopţile de insomnie, gîndurile fac curat în cap. • Cînd începi să citeşti o carte pe care ţi-ai dorit-o, în primul rînd, îi mingii coperţile, tot aşa cum, în prima clipă, mîngîi mîinile iubitei aşteptată la întîlnire. • Mai uşor duci un sac cu plumb în spinare, decit o „vorbă grea", în inimă. • Viaţa nu e decit un intermediar între leagăn şi mormînt. • Cucul din pendulă e singura pasăre care nu moare cînd îi sună ceasul. Tudor Huşatescu 10 . SPORT O pagină de antologie PARTIDA de duminică dintre Dinamo şi Steaua a devenit o partidă aproape clasică, „o pagină de antologie“ cum se spune de la o vreme. Peste puţin timp ea va deveni şi un punct de reper, un criteriu de apreciere a celorlalte partide. îndrăznesc să cred că dacă ar fi posibilă vizionarea filmului acestei partide s-ar putea ţine o lecţie pe marginea ei într-o viitoare şi nu prea utopică Academie a balonului rotund... Ar urma inevitabil tot arsenalul care aduce consacrarea unui eveniment, conferinţe, studii, discuţii în contradictoriu, mese rotunde. Partida dintre Dinamo şi Steaua merită fără îndoială acest destin: partida s-a ridicat la un înalt nivel şi a oferit puţinilor spectatori faze de mare dramatism. De mult nu s-a mai văzut pe terenurile noastre un fotbal atît de pătimaş. Noţiunea de derbi, noţiune care risca să-şi piardă realitatea, a fost reabilitată cu strălucire... In preajma partidei cu Portugalia, această strălucită demonstraţie de talent şi forţă era tot ce aşteptam de la viaţă. Subtilitatea, dramatismul, energia supraomenească, frumuseţea aproape poetică a faptelor, toate astea au transformat partida intr-un veritabil material didactic pentru toţi ucenicii în ale fotbalului. N-am vrea însă să ajungem în situaţia de a aniversa această memorabilă partidă. Un an de la golul lui Tătaru. Doi ani de la excepţionala intervenţie a lui Coman. Zece ani de la o pasă a lui Lucescu... Am vrea ca aceste strălucite partide să devină ceva obișnuit, am vrea ca realizarea unor autentice faze de fotbal să nu ia amploarea unui eveniment. N-am dori ca partida de duminică să devină o amintire singulară din care să ne hrănim pînă la adinei bătrîneţe. Amintirile sunt bune la o ceaşcă de cafea, dar e primejdios să trăieşti din amintiri... Amintirile sentimentale pot să mai aibă un rost, dar cele fotbalistice mult mai puţin... Pînă una alta, am dori ca în partidele cu Grecia şi Portugalia fotbaliştii noştri să reediteze calităţile demonstrate cu atita vigoare duminică. Dacă vor reuşi asta, nu mai avem alte pretenţii... Teodor Mazilu Vizitaţi restaurantul B R O TĂ C E I Aşezat într-un cadru pitoresc, chiar pe malul lacului Tei, printre copacii şi rondourile de flori din Parcul „8 Mai“, restaurantul de vară „BROTĂCEI“ oferă o ambianţă încîntătoare şi satisface gusturile cele mai rafinate. Se servesc preparate din peşte, specialităţi la grătar, minuturi, precum şi băuturi alese. Localul este deschis în permanenţă de la orele 10 a.m. pînă la 1 noaptea. Seara dans de la orele 22:30. Orchestra sub conducerea maestrului Nicolae Pascu, voce Ioana Şerban. Tramvaiul 17, troleibuzul 88, autobuzul 76. Et in Moldavia ego! (Urmare din pag. la)vocator, Moldovița sau Sucevița. Drumul Moldoviței este la rîndul lui aşternut cu aşezări care sunt încîntătoare podoabe, prin casele viu zugrăvite, în tonuri intense, albastru, galben, verde, cărămiziu, permiţînd să se ghicească obişnuinţa străveche. Retina se familiarizează într-atît cu policromia incit nici n-o mai remarcă la întîiul contact cu mînăstirea vecină. Altceva reţine mai curînd atenţia şi în contrast cu zidurile de cetate înconjurătoare , caracterul de cucernicie al întregii alcătuiri, chemînd la reculeasă meditaţie. Vor fi avut îndreptăţirea lor cîndva întăriturile acestea, dar astăzi şi aici singura luptă imaginabilă este lupta împotriva vanelor plăceri şi ispite uşuratice. Piatra, cărămida folosite în construcţie aproape că par fără consistenţă, impregnate de lumina soarelui pe care o restituie vopselelor din fresci într-o reverberaţie ritmică, egală, de imn heruvic. Senzaţia este de mişcare lentă, legănătoare, a timpului cristalizat pe nesimţite revolut şi aştepţi să-ţi vorbească fiinţele din scena votivă şi poate să te tragă la răspundere că ai ezitat în închinăciune ori că te-ai pripit cu nesocotire, prefăcute plecăciuni. în schimb, Suceviţa — cu aspect de fortăreaţă, cu turnuri de apărare semeţe In cele patru colţuri, sprijinite pe contraforţi masivi — răscumpără din plin sfiala de lume a celorlalte. Este, între toate, întruparea orgoliului, a poftei de mărire, trufaşă chiar, cu metereze sfidătoare, poate unde ctitorii săi nu se răzimau pe tradiţie voievodală, poate unde fiind mai tînără decît alelalte era şi mai nerăbdătoare să-şi etaleze puterea şi să-şi asigure fala. Se remarcă de departe, confiscînd privirile încă de pe culmile dincolo de care a rămas pitită, retrasă ca-ntr-o supremă fugă de păcat, Moldovița. Ridicată la poale de înălţimi, Suceviţa se vrea impozantă şi chiar de la intrare te obligă să-ţi pleci grumazul sub apăsarea arcadelor greoaie, terifiante. Abia după ce în interiorul curţii, descoperi pe o lăture, toaca îr spatele unui graţios stîlp de lemn răsucit sprijinind o suplă turlă şi ea de lemn, care săgetează văzduhul, înţelegi că aici voinţa de durabilitate s-a aliat mai adesea cu duritatea iar gesturile delicate s-au rătăcit doar în pisanii şi zugrăvelile sublime, ca nişte odăjdii sărbătoreşti, menite să minuneze şi să amuţească orice altă speranţă de întîietate. Să fim drepţi însă , nici urmă de invidie sau egoism în această ambiţie de supremaţie şi, în cele din urmă, totul se purifică în liniile şi în ţinuta generală de absolută, tămăduitoare austeritate. Reîntoarcerea, ieşirea din starea da reverie este însoţită de aromele fîneţelor de pe colinele ce coboară lin pînă către şesul Botoşanilor, trezind în inimi alte doruri şi alte aşteptări pe care închipuirea stă gata să le asocieze cu chemarea clopotelor în fapt de seară de la Neamț, de la Văratec ori de lo Aaadia. . Să vorbim despre... COMUNICAŢII !-JĂLÂDUIND prin Braşo , vul învăluit in lumina moleşitoare a soarelui de toamnă, m-am întîlnit cu o cucoană dragă inimii mele. Şi unul, şi altul nefiind din partea locului am invitat-o la o cafea care a fost coniac. Ne-am făcut complimentele de rigoare, eu, ei, că ce splendid arată; ea, mie, că n-am îmbătrînit; eu, ei, că e mai bine ca oricind; ea, mie, că am mai slăbit şi alte de acestea. Cucoana îşi adusese acolo părinţii pe care îi ţine la icoană, îi instalase într-o frumoasă cameră şi urma ca a doua zi, la volanul maşinii ce chipeş conduce, să se înapoieze acasă. Nevrînd să călătorească de una singură m-a tot îmbiat să o însoţesc. Acceptînd, spre a ajunge la Bucureşti la prima oră a dimineţii, cu noaptea în cap, m-am postat la locul întîlnirii. Domniei sale nereuşinăui aşa cum se cuvine albăstrirea pleoapelor a întîrziat, dar ce contează cînd ne aflam in faţa unei călătorii atît de plăcute ? A urmat un zîmbet gingaş, o scuză glumeaţă şi, aşa, cu bucuria înaintea noastră, am luat drumul văii Prahovei. Totul părea mai mult decit incîntător cînd, deodată, după Poiana Ţapului s-a ivit catastrofa, cucoana amintindu-şi că a lăsat la baie focul aprins, că dacă iubiţii părinţi n-o să se asfixieze, precis, urma să ia foc baia, apartamentul, casa dacă nu chiar strada şi oraşul. Aşa stînd lucrurile, toate liniştirile căzînd în van, spre a împiedica dezastrul, am oprit la Sinaia. La telefoane însă, deşi la Braşov se zbateau în chinurile gheenei două persoane venerabile, deşi flăcările pustiau o lume şi un pămînt, deşi nenorocirea era fără de margini, serviciul începînd ceva mai tîrziu, domnişoara dinăuntru ridica din umeri. Prin uşa zăvorită l-am făcut cele mai deznădăjduite semne posibile, i-am spus că este vorba de taifunul Camille, că nu trebuie decit să ne îngăduie să băgăm o monedă în automat dar, nici uşurinţa celor ce avea de făcut, nici disperarea noastră n-au reuşit să o înduplece. Nefiind nimic de făcut la Sinaia, în situaţia cumplită în care ne găseam, rînd pe rînd, am oprit la telefoane, în toate localităţile din cale. Peste tot, înăuntru, alături de aparatul salvator se găsea cite o domnişoară care, îndărătul uşii încuiate, aflînd că se prăpădeau două fiinţe, că arde o lume, serviciul incepînd ceva mai tîrziu, nu găsea nimic de făcut decit să ridice din umeri. Nepricepind de ce cite o salariată stătea acolo peste noapte cînd nici măcar un telefon urgent nu era cu putinţă, în plină nenorocire, am tot oprit. Am avut mare speranţă la Cîmpina. Am avut mare speranţă la Ploieşti. Pretutindeni însă aceleaşi ridicături din umeri. Aşa am ajuns la Bucureşti unde, după toată tevatura, în fine, la încheierea călătoriei sprîncenate, am aflat, cum era şi firesc, că cucoana stinsese focul. Cele de mai sus, le relatez dat fiind că mi-a căzut în mină un prospect al instituţiei respective în care am citit cuvînt cu cuvînt: „Telefonul şi telegraful, mijloace rapide şi comode de comunicaţie au intrat adînc în obişnuinţa vieţii... ...Munca încordată a telefonistelor a rămas de domeniul trecutului, abonaţii puţind realiza legăturile telefonice interurbane, direct, prin intermediul centralelor telefonice automate, în viitorii ani noul sistem de deservire va fi extins...“ etc. Deci se va extinde sistemul de deservire. Mulțumesc! Mihai Popescu