Contemporanul, ianuarie-iunie 1984 (nr. 1-27)

1984-03-16 / nr. 12

яшш f Tur de orizont ■ VALORILE CULTURII ŞI ACŢIUNEA CULTURA­LA se intitulează dezbaterea organizată în ziua de 12 martie a.c. de către Acade­mia de ştiinţe sociale şi po­litice, Institutul de filosofie şi Universitatea din Bucu­reşti. O prestigioasă partici­pare — cercetători, cadre di­dactice universitare, repre­zentanţi ai unor importante foruri­ şi instituţii­­ culturale — au asistat şi au avansat puncte de vedere, adeseori inedite şi incitante, privind o atît de gravă şi responsa­bilă temă — vehicularea au­tenticelor valori artistice şi spirituale într-o vastă şi complexă acţiune de masă. ■ BALET. La Opera Română, cea dinţii premieră de balet a stagiunii, Seară spaniolă, prilejuieşte o nouă confirmare a talentului şi profesionalismului artistic al lui Ion Tugearu, in calitate de coregraf. In scenografia Hristofeniei Ca­zăcu şi înto­vărăşite de un colaj muzical realizat chiar de către crea­torul baletului, sunt alăturate în acest spectacol o incursiu­ne in istoria dansului spa­niol (popular şi cult) şi o splendidă versiune coregra­fică a tragediei Nunta însîn­­gerată de Federico Garcia Lorca. (Fotografie de Mihai Cratofil) ■ FESTIV­ALUL-CON­­CURS INTERJUDEŢEAN DE PROZA SCURTA „MA­RIN PREDA“. Pot participa membri ai cercurilor şi ce­naclurilor literare, precum şi creatori individuali care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor şi nu au publicat volume de proză? Fiecare participant poate prezenta în concurs un nu­măr de 2—3 lucrări, care să nu depăşească, în total, 22 pagini dactilografiate, la 2 rînduri, în 5 exemplare. Lucrările vor purta un motto şi vor fi expediate in plic închis pe adresa : Cen­trul de îndrumare a crea­ţiei populare şi a mişcării artistice de masă al judeţu­lui Teleorman, str. C. Do­­brogeanu Gherea, nr. 47, Alexandria, cod. 0700, Ju­deţul Teleorman, cu men­ţiunea „Pentru concurs“, în acelaşi colet poştal, un plic închis, cu acelaşi motto, va conţine : numele şi prenu­mele autorului, ocupaţia, a­­dresa exactă, denumirea cercului sau cenaclului lite­­rar din care face parte şi o scurtă prezentare care să cu­prindă date privitoare la de­but, revistele la care a pu­blicat, premiile obţinute la alte concursuri de proză etc Lucrările pentru concurs vor fi expediate pină la data de 1 aprilie 1984. ■ MONOTIPURI. La „Si­­meza“ o expoziţie in care monotipul, ca tehnică, îşi regăseşte o neaşteptate iden­titate şi, odată cu ea, auto­nomia. Alături de monoti­puri, citeva tapiserii in cea mai bună tehnică tradiţio­nală, o artă căreia, Angela Balogh, i s-a consacrat, în anii din urmă, Monotipurile Angelei Ba­logh — la ele ne referim mai ales, ne surprind,­ din­colo de evidenţa valorii lor artistice, prin reuşita tehni­că a suprapunerilor petelor de culoare се-şi menţin in­tactă transparenţa şi fluidi­tatea întocmai ca la cele mai izbutite acuarele. E o per­formanţă care probează un cert profesionalism al aces­tei sîrguincioase artiste. Acurateţea prezentării ex­ponatelor se situează la cea mai inaltă cotă calitativă, fapt deloc de neglijat, pe care tocmai de aceea il şi subliniem. (Viorel Oprea). ■ ESEU. Dan Cruceru pu­blică la Editura Meridiane eseul intitulat Diacronismul culturii. Citeva puncte de interes ale cărţii : geneza, structura şi ritmul culturii, dialectica relaţiilor sociale şi culturale, cultura şi revolu­ţiile, universalitatea culturii, unitatea dialectică a struc­turilor culturale, sensul culturii şi progresul uma­nităţii. „O carte despre evoluţia sistemului cultu­ral“ după cum a subintitu­lat-o chiar autorul. (Radu Levârdă) ■ INIŢIATIVA. Un inte­resant program permanent cu caracter cultural-turistic este organizat în colaborare de B.T.T. şi cluburile tine­retului din Alba Iulia, Aiud, Blaj, Zlatna — ne relatează Vaier Cotârlea, preşedintele B.T.T.­Alba. In cadrul aces­tor programe se desfăşoară excursii la mari obiective de evocare istorică, aniversarea festivă a unor mari persona­lităţi — Horea, Avram Iancu, Lucian Blaga — activităţi co­mune cu alte cluburi ale ti­neretului din tară, iniţiere in turismul montan, în alte spor­turi ale înălţimilor carpa­tice. (H.L.). ■ PROZA FANTASTICA AMERICANA, antologată şi tradusă de Ana Maria Tu­­pan, cuprinde cele două vo­lume recent apărute în B.P.T. Autorii reprezentaţi sunt : C.B. Brown, William Austin, Washington Hawthorne, Ed­gar Allan Poe, Fitz-James O’Brien, Herman Melville, S.W. Mitchell, Ambose Pier­ce, Henry James, M. y. Wine, Edward Bellamy, E.L. White, H.B. Lovecraft, Shirley Jon­­son. Lectură plăcută ! ■ MATINEE MUZEALE. După primele două Matinee muzeale duminicale iniţiate de Muzeul Colecţiilor de ar­tă sub genericul „Mari mu­zee, mari capitale ale ar­tei“ — la cererea publicului — manifestarea se repro­­gramează săptămânal,­­ mier­curea la orele 8. Pentru du­minică 18 martie, orele 11 : Veneţia Şi Florenţa. Prezintă Andrei Cornea şi Mircea Dunca, istorici de artă. ■ O PERSPECTIVA nouă asupra studierii problemati­cii generale a statului şi dreptului, atit prin modul­ de structurare a materialu­lui cit şi prin conţinutul a­­cestuia, ne propune Gheor­­ghe Boboş în cartea sa Teo­ria generală a statului şi dreptului (Editura Didactică şi pedagogică). Polemica deschisă cu cercetătorii din domeniu sau din ramuri în­vecinate, cum sunt filosofia, sociologia, politologia etc., lasă cititorului (respectiv studentului) , posibilitatea formării unei opinii proprii asupra problemei puse în discuţie. (D.P.). ■ IN REPETIŢIE. De cu­rind, au intrat in repetiţie la Teatrul „Bulandra“, în regia lui Valeriu Moisescu, două piese : Noţiunea de fericire Gina Patrichi de Dumitru Solomon, avîn­­du-i în distribuţie pe Tama­ra Buciuceanu, Ştefan Băni­că, Virgil Ogăşanu, Dan Da­mian, Ica Matache, Violeta Andrei, Valeria Ogăşanu, Aurel Cioranu, Dorin Dron, Constantin Florescu, Ion Co­­cieru, Petre Lupu, Tora Va­­silescu, Mirela Gorea, Mi­­haela Gagiu, Mihai Vasile Boghiţă şi Romeo şi Julieta la sfirşit de noiembrie, lu­crare aparţinind dramatur­gului ceh Jan Otienacek, a­­vîndu-i în distribuţie pe Pe­tre Gheorghiu, Gina Patri­chi, Tamara Buciuceanu, Mihaela Juvara, Aurelia So­­rescu, Lucia Mara, Mihai Mereuţă, Rodica Suciu, Au- I­rel Cioranu, Mircea Başta, Gheorghe Oprina şi alţii. ■ LITERATURA S.F. ŞI FILMUL DE ANIMAŢIE. Tematica science-fiction în animaţia românească a fost subiectul dezbaterilor din şe­dinţa „Cenaclului marţieni­­lor“ al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, găzduită de stu­dioul „Animafilm“. Filmele ei vizionate — Dublura, Oglin­da şi Tunelul de Constantin Păun, Captivi pe Acora, Co­mando şi S.O.S. de Călin Cazan şi Mircea Toia sau 6 Bob de griu de George Si­­bianu — au inspirat vii co­mentarii scriitorilor Victor Birlădeanu, Adrian Rogoz, 3 Nina Stănculescu, I.M. Şte­fan, Victor Rogoz, Mihnea g. Moisescu, George Anania. 3 Grafica modernă şi­ ingenio­zitatea soluţiilor regizorale au fost apreciate unanim de reprezentanţii scrisului de anticipaţie, care au făcut­­insă preţioase sugestii pentru perfecţionarea dramaturgiei. Rezultatul întâlnirii : o apro­piată colaborare intre ani­maţia noastră şi specialişti in literatura S.F. (D. D.) PLANETĂ DE „.Prieten ■ NINGEA ca si acum, cu fulgi marii in acel anotimp, in care ne-am cunoscut. Ve­nisem la Gneorgn­em, in una dintre numeroasele sărbători ale cărţii, împreună cu doi Colegi de la revista A­het. Şi ne-a întimpinat omul jovial cu chip şi statură de actor de cinema. S-a recomandat simplu: Robert Panigay. Aca­să la el, intr-un apartament cu patru­ camere, multe, foar­te multe cărţi — enciclopedii, tratate de medicină, filosofie, literatură — şi ne-au mai re­ţinut atenţia — tablourile. Lucrări ale unor prestigioşi artişti plastici contemporani, alese cu gust şi dispuse tot aşa, completează ambianţa. Discutăm despre cărţi, des­pre autori celebri, despre drumuri in munţi, despre pla­neta Pămint si viitorul ei — aşa cum îl dorim noi. La in­sistenţa celor doi colegi şi la rugămintea mea, Robert Pa­nigay ne citeşte o povestire de vînătoare, una dintre po­vestirile sale. Gindurile ne trimit către Turgheniev şi Sadoveanu. Nerv, culoare, dialog strins şi umor — în­tr-o surprinzătoare cadenţare a frazei. Povestirea este tăl­măcită In româneşte de că­tre Elena, soţia lui Robert Panigay, ea însăşi cadru me­dical, apreciată la spitalul din Gheorgheni. A doua zi, medicul Păni­­gay se scuză deoarece este aşteptat la spital. După amiaz­­­ză vizităm atelierul pictorului şi graficianului Karancsi Sándor, apoi luăm parte la un simpozion literar. Spre seară, in compa­nia aceluiaşi om de a­­leasă stirpe, cărturar şi me­dic apreciat, colindăm oraşul şi împrejurimile sale. Şi pen-­­ tru că peste o zi avea să fie început de martie, ne oprim într-o florărie şi ne încărcăm braţele cu garoafe pentru so­ţiile şi colegele noastre, în­­ semn de preţuire şi dragoste. Robert Panigay cultivă ca­­ nimeni altul prietenia. Vină-­­ tor iscusit, prieten dintre cei buni ca vinul de viaţă lungă — medicul şi scriitorul din Gheorgheni este şi un dă­ruit cu har. Pentru că, auziţi dumneavoastră, una dintre nuvelele sale a fost distinsă cu un premiu internaţional. La mai mare, doctore! George CHIRILA Planiglob ■ JURIUL celui de-al 37- lea Festival internaţional al filmului de la Cannes va fi prezidat anul acesta (11—23 mai) de cunoscutul actor britanic Dirk Bogarde. ■ LA Muzeul Metropolitan din New York sunt expuse, până la 15 aprilie, 50 din ce­le 200 de desene anatomice realizate de Leonardo da Vinci. Lucrările aparţin bi­bliotecii castelului Windsor. ■ PENTRU a marca împli­nirea a 50 de ani de la naş­terea primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, în Uniunea Sovietică a fost in­stituită o medalie jubiliară. Aceasta este destinată sa­vanţilor, constructorilor, cos­monauţilor şi altor specia­lişti pentru merite deosebi­te in elaborarea aparatelor cosmice. ■ LA Beijing au fost a­­cordate primele premii ale revistei „Moda“. Yao Hong, în vîrstă de 20 de ani, a cu­cerit locul I pentru creație. ■ IN coloaia de glip­­tică, adică a­ pieselor gri­­vate din cadoul Muzeului Unirii din 43£*a Iulia­re păstrează, de ctţiva anii , o valoroasă gemă antici, descoperită­ la Ampelum (=Zlatna) unde In epo­ca româniţi^ ftalifionat s­oiul administraţiei au­rifere din Dacia trintină, a cind in frunte aşa-nu­­milii procuratori аитатгд*­­rum. Executată din lăs­­pis roșu (amensiupiШШ N mm.) inedit port ţine al impiratiflui-fapsat Marcus Atfgilitts. (161— - 180), autor al cunoscute­lor reflecte strinse in jurnalul intitulat Către si­­nj. Guma. cu o tematică singulară printrg-intatifie descoperite in Cgd­ar ilus­trează pregnant preluarea in arta gravurii rainiatdltn rale a elementelor1 tfftt arta statuară impertamicn Dr. Vasile MOGA I­NSCR­IPȚIEâ l­A~-0~ FOTOGRAFIE a­­ sk Redactor şef : DUMITRU RADU POPESCU Redactor şef adjunct : Corneliu LEU Secretar responsabil de redacţie : Mircea HERIVAN 135 206 Redacţia şi administraţia Bucureşti, Biata Scinteii nr. 1, tel NI60 Ю. Căsuţa poştala 6 103 Abonamentala sa fac la oficiile postale prin factorii postali si difuzorii vo­­luntari din întreprinderi si instituții. Cititorii din străinatate se pot abona adrasin­du-se la­­ IL£XIM Departamentul Esport-import Presă P.O. вок. 134 133 - telei: I 13 336 București, str. 13 Decembrie I.

Next