Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)
1987-01-01 / nr. 1
„Urare pentru ţară şi popor, pentru partid şi-al său conducător“ (Urmare din pag. 1) . udători. A răsunat apoi cunoscutul cîntec „La mulţi ani cu sănătate“, interpretat de toţi participanţii la Pluguşorul tineretului. In această atmosferă de emoţionantă şi armonioasă sărbătoare, Cuvintarea rostită de conducătorul partidului şi statului nostru a trezit un puternic şi durabil ecou în minţile şi inimile celor prezenţi. Mulţumind tinerilor şi copiilor care, in ajunul Noului An, au urat conducerii de partid şi de stat, poporului nostru un An Nou cu împliniri tot mai mari in toate privinţele, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat o strălucită imagine a patriei noastre In acest moment, felicitind Întreaga noastră naţiune pentru tot ce a realizat şi chemind-o la noi realizări. „Acum, în pragul Anului Nou — a mai spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, în numele poporului nostru, adresez încă o dată chemarea tuturor naţiunilor europene şi întregii lumi de a acţiona împreună, cu toată răspunderea faţă de popoarele noastre, faţă de copiii popoarelor noastre, de copiii întregii lumi, pentru a le face cel mai minunat şi frumos dar : acela de a reduce armamentele şi cheltuielile militare. Să facem astfel incit copiii să poată să crească fără teama că vreo armă nucleară sau chimică le va lua viaţa ! În numele vieţii, al copiilor, să facem totul pentru dezarmare şi pace !“ prin care se urmăreşte dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane, sădirea in atitudinea omului nou a acelor insuflaţi deprinderi care dau întreaga măsură a felului nostru de a fi şi de a ne manifesta la noi acasă şi in lume. Ion SEGARCEANU înălţări prin frumuseţe ESTE CUNOSCUT că r*7emoţia artistică particijcipă intens la innobi■“ '• tarea sufletească a omului, la esentializarea spirituali a acestuia. Lectura cărţilor alese, vizionarea unui spectacol de înaltă ţinută, întirzierea plăcută in fata unui tablou celebru. Iată tot atitea prilejuri de a impodobi chipul nostru interior cu temeinice frumuseţi care in final ne fac mai frumoşi, deci mai buni, deci mai puternici, deci mai folositori nouă-inşine si celor de jur împrejur. Nu o dată mi-a fost dat ca zile in şir anumite fapte artistice să mă urmărească, să le reîinoesc, trăindu-le astfel cu o plăcere mereu nouă, implicindu-mă în taina creaţiei lor, descifindu-i mereu mai adine pe creatorii acestor frumuseţi ce rămin. Un asemenea fapt, de valoare deosebită, este fără-ndoială baletul din spectacolul Sinteze ritmice datorat cunoscutei coregrafe Vera Proca-Ciortea. Acest aen de manifestări a devenit o preocupare permanentă a conducerii Teatrului „Nottara“, diversificind in mod necesar mijloacele de educare estetică a publicului, punind in valoare in mod inteligent resursele creatoare ale colectivului artistic propriu şi ale unor colaboratori de primă înălţime. Sinteze ritmice îmbină şi combină, aşadar, intr-un tot armonios arta poeziei eminesciene cu cea a muzicii unor nume prestigioase — Liviu Glodeanu, Tudor Ciortea, Nicolae Brindiş, Th. Grigoriu, Liviu Borlan — şi cu cea a dansului creat de Vera Proca-Ciortea. Nemaivorbind de virtuţile liricii poetului naţional in zicerea Elenei Boş, Liuciei Mureşan şi a lui Alexandru Repan, muzica şi dansul au dat acestui spectacol complex virtuţi nebănuite: sunt comorile de frumuseţi ale jocului popular românesc din care marea coregrafă se inspiră cu o adevărată voluptate. In căutarea unor mijloace de exprimare cit mai originale, Vera Proca-Ciorea realizează un limbaj coregrafic nou prin asa numitele danseme ale sale, cu caracter specific românesc. Punînd intr-o ecuaţie artistică inedită dansul clasic şi cel modern cu cinetica din gimnastică, toate învăluite in aura folclorului autohton, distinsa artistă a împlinit un stil de mişcare nou pe care ea insăşi l-a definit Ca dans ritmic românesc, formulă care convine întru totul ideii urmărite. In felul acesta, valenţe străvechi, ascunse la prima vedere, ale creaţiei populare sint puse în valoare intr-un mod cu totul nou, dind dansului astfel gindit vigoare şi prospeţime, culoare şi poezie inconfundabile. Această regindire a jocului românesc in lumina unor necesităţi moderne face din Vera Proca-Ciortea nu doar o inovatoare în materie ci o creatoare de excepţie. Grupul coregrafie „Columna“ — ce bogăţie de mişcări, ce suavitate în bucuria chipurilor, ce gratie in dăruirea clipei de extaz ! — ne-a înfrumuseţat o seară, o zi, mai multe, făcindu-ne să fim mîndri de darurile stirpei noastre. Fiindcă, fie că se cheamă Constelaţii, Rytmodia sau Vise, Respiraţie, Ritmuri lăutăreştigri Ecouri ardelene, Mioriţa, Pe Argeş in sus sau Dans de fete, toate acestea şi altele exprimă, cu pregnanţă, frumuseţea sufletului poporului nostru, plenitudinea şi puritatea acestuia. Radu CÂRNECI Eveniment — CONSECVENŢA cu care la partidul nostru, secre- statul său general, se preocupă de transformarea revoluţionară a agriculturii, de asigurarea unor producţii sporite şi de calitate în acest important sector al economiei naţionale s-a concretizat, în aceste zile, în lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, desfăşurate sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, eveniment politic de referinţă pentru noua revoluţie agrară. Examinarea ştiinţifică profundă şi de detaliu a problemelor ce se cer a fi soluţionate în actuala etapă, exigenţa revoluţionară a analizei rezultatelor obţinute, clarviziunea programatică a modalităţilor de activitate viitoare sînt trăsături ce conferă Cuvîntării rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu o înaltă valoare programatică pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor revoluţiei agrare. Anul 1986 a însemnat, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un moment de cea mai mare importanţă in dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, fapt ce justifică instituirea înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ şi acordarea luiunui număr de 150 de unităţi agricole de stat şi cooperatiste, întregului judeţ Olt, ca şi Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice. Rezultatele din ce în ce mai bogate obţinute în întreaga agricultură, noua înfăţişare a satelor ilustrează, încă o dată, realismul obiectivelor adoptate la cel de al XIII-lea Congres al partidului, a căror realizare va marca trecerea ţării noastre la un stadiu superior de dezvoltare economico-socială. In temeiul realismului şi al unor înalte exigenţe ştiinţifice. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cuprinde o analiză riguroasă a marilor rezerve de care dispune agricultura românească pentru creşterea producţiilor vegetale şi animale. Sintetizînd aceste mari disponibilităţi, secretarul general al partidului preciza că : „Şi in anul viitor, în centrul activităţii din agricultură trebuie să se afle creşterea puternică a producţiei de cereale. Va trebui să acţionăm în aşa fel incit, în 1987, să obţinem o producţie de cel puţin 32 milioane tone de cereale“. Sub semnul aceloraşi exigenţe ale noii revoluţii agrare trebuie să se desfăşoare activitatea în legumicultura, viticultură, zootehnie, în cit mai buna folosire a fondului funciar şi creşterea fertilităţii solului. Noua revoluţie agrară înseamnă şi o mai puternică implicare a cercetării ştiinţifice în realizarea de noi soiuri, deseminţe şi plante, de noi rase de animale de mare productivitate, a unor tehnologii superioare care să determine caracterul intensiv al întregii agriculturi. Totodată, o atenţie deosebită va fi acordată pregătirii profesionale, a cadrelor, la toate nivelurile de organizare şi în toate unităţile, fiindcă, este un adevăr binecunoscut, că oamenii sunt cei care hotărăsc, prin munca lor, producţiile sporite. Aşa cum afirma tovarăşul Nicolae Ceauşescu, e necesar „să realizăm noua revoluţie agrară cu ţărănimea şi pentru ţărănime, cu toţi oamenii muncii din agricultură, cu oamenii şi pentru oameni“. Oamenii de ştiinţă şi cercetătorii, specialiştii din unităţile agricole, toţi cei care îi desfăşoară activitatea în acest sector prioritar al economiei naţionale sunt chemaţi să contribuie mai mult şi mai bine la înfăptuirea noii revoluţii agrare. In anul pe care îl începem vom aniversa 25 de ani de la încheierea cooperativizării şi rezultatele de pînă acum, validînd justeţea politicii agrare a partidului,sînt ,totodată, temeiul unor producţii mai mari, pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare, pentru ca creşterea ritmului de progres economic şi social să-• se, reflecte nemijlocit în ridicarea nivelului de bunăstare şi prosperitate al ţărănimii, al întregului popor, pentru înfăptuirea unei calităţi superioare a muncii şi vieții. • CONTEMPORANUL 3