Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)

1987-01-01 / nr. 1

„Urare pentru ţară şi popor, pentru partid şi-al său conducător“ (Urmare din pag. 1) . udători. A răsunat apoi cunoscutul cîntec „La mulţi ani cu sănătate“, interpretat de toţi participanţii la Pluguşorul tine­retului. In această atmosferă de emoţionantă şi armonioasă sărbătoare, Cuvintarea rostită de conducătorul partidului şi statului nostru a trezit un puternic şi durabil ecou în minţile şi inimile celor prezenţi. Mulţumind tinerilor şi copiilor care, in ajunul Noului An, au urat conducerii de partid şi de stat, poporului nostru un An Nou cu împliniri tot mai mari in toate privinţele, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat o strălucită imagine a patriei noastre In acest moment, felicitind Întreaga noastră naţiune pentru tot ce a realizat şi chemind-o la noi realizări. „Acum, în pragul Anului Nou — a mai spus tovară­şul Nicolae Ceauşescu —, în numele poporului nostru, adresez încă o dată chemarea tuturor naţiunilor europene şi întregii lumi de a acţiona împreună, cu toată răspunderea faţă de po­poarele noastre, faţă de copiii popoarelor noastre, de copiii în­tregii lumi, pentru a le face cel mai minunat şi frumos dar : acela de a reduce armamentele şi cheltuielile militare. Să fa­cem astfel incit copiii să poată să crească fără teama că vreo armă nucleară sau chimică le va lua viaţa ! În numele vieţii, al copiilor, să facem totul pentru dezarmare şi pace !“ prin care se urmăreşte dezvoltarea mul­tilaterală a personalităţii umane, sădirea in atitudinea omului nou a acelor insu­fla­ţi deprinderi care dau întreaga mă­sură a felului nostru de a fi şi de a ne manifesta la noi acasă şi in lume. Ion SEGARCEANU înălţări prin frumuseţe ESTE CUNOSCUT că r*7emoţia artistică parti­­cijcipă intens la innobi­­■“ '• tarea sufletească a omului, la esentializarea spirituali a acestuia. Lectura cărţilor alese, vi­zionarea unui spectacol de înaltă ţinută, întirzierea plăcută in fata unui tablou ce­lebru. Iată tot atitea prilejuri de a impo­­dobi chipul nostru interior cu temeinice frumuseţi care in final­­ ne fac mai fru­moşi, deci mai buni, deci mai puternici, deci mai folositori nouă-inşine si celor de jur împrejur. Nu o dată mi-a fost dat ca zile in şir anumite fapte artistice să mă urmărească, să le reîinoesc, trăin­­du-le astfel cu o plăcere mereu nouă, implicindu-mă în taina creaţiei lor, des­­cifindu-i mereu mai adine pe creatorii acestor frumuseţi ce rămin. Un asemenea fapt, de valoare deosebi­tă, este fără-ndoială baletul din specta­colul Sinteze ritmice datorat cunoscutei coregrafe Vera Proca-Ciortea. Acest aen de manifestări a devenit o preocupare permanentă a conducerii Teatrului „Notta­ra“, diversificind in mod necesar mijloa­cele de educare estetică a publicului, pu­­nind in valoare in mod inteligent resur­sele creatoare ale colectivului artistic propriu şi ale unor colaboratori de primă înălţime. Sinteze ritmice îmbină şi combină, aşa­dar, intr-un tot armonios arta poeziei e­­minesciene cu cea a muzicii unor nume prestigioase — Liviu Glodeanu, Tudor Ciortea, Nicolae Brindiş, Th. Grigoriu, Liviu Borlan — şi cu cea a dansului creat de Vera Proca-Ciortea. Nemaivorbind de virtuţile liricii poetului naţional in zice­rea Elenei Boş, Liuciei Mureşan şi a lui Alexandru Repan, muzica şi dansul au dat acestui spectacol complex virtuţi nebă­nuite: sunt comorile de frumuseţi ale jocu­lui popular românesc din care marea co­regrafă se inspiră cu o adevărată volup­tate. In căutarea unor mijloace de expri­mare cit mai originale, Vera Proca-Ciorea realizează un limbaj coregrafic nou prin asa numitele danseme ale sale, cu carac­ter specific românesc. Punînd intr-o ecuaţie artistică inedită dansul clasic şi cel modern cu cinetica din gimnastică, toate învăluite in aura folclorului autoh­ton, distinsa artistă a împlinit un stil de mişcare nou pe care ea insăşi l-a definit Ca dans ritmic românesc, formulă care convine întru totul ideii urmărite. In fe­lul acesta, valenţe străvechi, ascunse la prima vedere, ale creaţiei populare sint puse în valoare intr-un mod cu totul nou, dind dansului astfel gindit vigoare şi prospeţime, culoare şi poezie inconfun­­dabile. Această regindire a jocului româ­nesc in lumina unor necesităţi moderne face din Vera Proca-Ciortea nu doar o ino­vatoare în materie ci o creatoare de ex­cepţie. Grupul coregrafie „Columna“ — ce bogăţie de mişcări, ce suavitate în bucuria chipurilor, ce gratie in dăruirea clipei de extaz ! — ne-a înfrumuseţat o seară, o zi, mai multe, făcindu-ne să fim mîndri de darurile stirpei noastre. Fiind­că, fie că se cheamă Constelaţii, Rytmo­­dia sau Vise, Respiraţie, Ritmuri lăută­reşti­­gri Ecouri ardelene, Mioriţa, Pe Ar­geş in sus sau Dans de fete, toate acestea şi altele exprimă, cu pregnanţă, frumu­seţea sufletului poporului nostru, pleni­tudinea şi puritatea acestuia. Radu CÂRNECI Eveniment — CONSECVENŢA cu care l­­a partidul nos­tru, secre-­­ statul său general, se preocupă de transfor­marea revoluţionară a agriculturii, de asigurarea unor producţii sporite şi de calitate în acest important sector al eco­nomiei naţionale s-a concretizat, în aceste zile, în lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, desfăşurate sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, eveniment politic de referinţă pentru noua revoluţie agrară. Examinarea ştiinţifică profundă şi de detaliu a problemelor ce se cer a fi soluţionate în actuala etapă, exigenţa revoluţionară a analizei rezulta­telor obţinute, clarviziunea programati­că a modalităţilor de activitate viitoare sînt trăsături ce conferă Cuvîntării ros­tite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu o înaltă valoare­­ programatică pentru în­făptuirea neabătută a obiectivelor revo­luţiei agrare. Anul 1986 a însemnat, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un moment de cea mai mare importanţă in dezvoltarea agriculturii noastre socia­liste, fapt ce justifică instituirea înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ şi acordarea lui­­unui număr de 150 de unităţi agricole de stat şi cooperatiste, întregului judeţ Olt, ca şi Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice. Rezultatele din ce în ce mai bogate ob­ţinute în întreaga agricultură, noua înfă­ţişare a satelor ilustrează, încă o dată, realismul obiectivelor adoptate la cel de al XIII-lea Congres al partidului, a că­ror realizare va marca trecerea ţării noas­tre la un stadiu superior de dezvoltare economico-socială. In temeiul realismului şi al unor înalte exigenţe ştiinţifice. Cuvintarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu cuprinde o ana­liză riguroasă a marilor rezerve de care dispune agricultura românească pentru creşterea producţiilor vegetale şi anima­le. Sintetizînd aceste mari disponibilităţi, secretarul general al partidului preciza că : „Şi in anul viitor, în centrul activi­tăţii din agricultură trebuie să se afle creşterea puternică a producţiei de cereale. Va trebui să acţionăm în aşa fel incit, în 1987, să obţinem o producţie de cel puţin 32 milioane tone de cereale“. Sub sem­nul aceloraşi exigenţe ale noii revoluţii agrare trebuie să se desfăşoare activita­tea în legumicultura, viticultură, zooteh­nie, în cit mai buna folosire a fondului funciar şi creşterea fertilităţii solului. Noua revoluţie agrară înseamnă şi o mai puternică implicare a cercetării şti­inţifice în realizarea de noi soiuri, de­­se­minţe şi plante, de noi rase de animale de mare productivitate, a unor tehnologii superioare care să determine caracterul intensiv al întregii agriculturi. Totodată, o atenţie deosebită va fi acordată pregă­tirii profesionale, a cadrelor, la toate ni­velurile de organizare şi în toate unită­­­ţile, fiindcă, este un adevăr binecunoscut, că oamenii sunt cei care hotărăsc, prin munca lor, producţiile sporite. Aşa cum afirma tovarăşul Nicolae Ceauşescu, e necesar „să realizăm noua revoluţie agra­ră cu ţărănimea şi pentru ţărănime, cu toţi oamenii muncii din agricultură, cu oamenii şi pentru oameni“. Oamenii de ştiinţă şi cercetătorii, specialiştii din uni­tăţile agricole, toţi cei care îi desfăşoară activitatea în acest sector prioritar al economiei naţionale sunt chemaţi să con­tribuie mai mult şi mai bine la înfăp­tuirea noii revoluţii agrare. In anul pe care îl începem vom ani­versa 25 de ani de la încheierea coopera­tivizării şi rezultatele­ de pînă acum, va­­lidînd justeţea politicii agrare a partidului,­­sînt ,totodată, temeiul unor producţii mai mari, pentru înfăptuirea noii revo­luţii agrare, pentru ca creşterea ritmului de progres economic şi social să-• se, re­flecte nemijlocit în ridicarea nivelului de bunăstare şi prosperitate al ţărănimii, al întregului popor, pentru înfăptuirea unei calităţi superioare a muncii şi vieții­. • CONTEMPORANUL 3

Next