Contemporanul, 2003 (Anul 13, nr. 1-12)

2003-01-01 / nr. 1

REVISTA REVISTELOR „O carte enervant de perfectă” în nr. 55-56-57 (2002) ale revistei Discobolul Nicoleta Salcudeanu publică un eseu consistent-ludic, în stilu-i deja cunoscut, despre O carte prea perfectă. Să citeşti... şi sâ nu crezi? Asemenea cărţi există. E vorba de o monografie - Eseu despre poezia lui Aurel Pantea. Urmat de Nova Vita Nova de Aurel Pantea (ed. Dacia, 2002), monografie semnată de Virgil Podoabă, „(...) cartea nu e vascularizata polemic, cu tot materialul detonat aşezat la rădăcina ei, iar tonul detaşat, neutru, vivace, drenează orice cheag de hartă pe care cusurgiii l-ar căuta în papura. Şi-atunci te-ntrebi firesc: ce-i mână­­ de autor in luptă? Ei bine, tensiunea şi provocarea eseu­­ui emerge din cu totul alte poziţii, şi galvanizeazâ lec­tura în aşa hal, încât nu mai laşi cartea din mână până n­­ai aflat numele asasinului.” Autoarea eseului îi per­suadează pe cei mai sceptici lectori: „Eseul lui Virgil Podoabă enervează în măsura în care preîntâmpină și dejoacă orice bovarism dubitativ al lecturii, convinge fără seamă de îndoială, că, postmodern au ba, categori­al ori a categorial, Aurel Pantea este un poet mare, unul din cei mai puternici poeţi contemporani, chiar de conştiinţa dâmboviţeană nu l-a omologat încă. // O carte enervant de perfectă, şi-a naibii de bine scrisă.” Poezia - un dar, un blestem Mişcarea literară (nr.3- 4 / 2­0­0­2 ) găzduieşte un interviu cu Daniel Corbu, realizat de Nicolae Băciuţ. Ce aflăm din acest interesant duel verbal? Lui Daniel Corbu nu-i place cuvântul tranziţie: „Chiar de mic ştiam că tranzitez de la pubertate la ado­lescenţă, la majo­rat, mereu eram făcut atent că nu sunt major... Au urmat tot felul de „transhumanţe”. Dar în România se vede că e un termen care s-a impus foarte serios, iar după '90, poetul a început sâ se întrebe la ce bun poeţii în vreme de tranziţie? A început să pară puţin fără rost publicarea cărţilor, a început sâ se întrebe câţi cititori vor mai ajunge la textele lui, însă rostul poe­tului este cu totul altă problemă, pentru că eu cred în poezie nu ca într-o profesiune, ci ca într-un blestem şi p­oetul trebuie să săvârşească lucrul pentru care este lestemat şi destinat.” O incitantă profesiune de credinţă.­ Şi mai mult decât atât. Da. Un număr regal Un număr regal ne oferă revista Poesis (nr. 10, 11, 12/2002) cu traduceri din Alan Brownjohn, Pentti Holappa, Guy Goffette, John F. Dean, Milan Nenadici Ileana Ursu, Ion Miloş, Tomaz Salamon, Nemesio Sanchez şi alţi autori, partici­panţi la Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatura” - 19/24 septem­­brie­ 2002. Fotografii. Instantanee, menite să ne amintească despre atmosfera tensionată, vie, instaurată în zilele de atunci, când liter­atura a fost la ea acasă, pe malul mării. Mai citim traduceri din marele precursor al modernismului şi clasicul avangardismului­­ Velimir Hlebnikov în versiunea lui Leo Butnaru, din care am avut... Conte... a avut privilegiul de a publica traduceri in extenso (şi va mai publica!). Savurăm un studiu consistent, semnat de Al. Pintescu, despre primul mare nobelist al ruşilor Ivan Bunin, pre­cum şi un text excelent despre Vîsoţki, acum... 30 de ani (trad. de Doina Antonie Constantinescu), adică în perioada în care Vladimir Vîsoţki participa la primele repetiţii ale Hamlet-ului, pus în scenă la Teatrul de Dramă şi Comedie „Taganka”, şi jucat ulterior de peste 200 de ori. „Fiica statuii din faţă” Dori­ Blaga a petrecut, în primăvara anului trecut, câte­va ore cu Marta Petreu. Darul acelor câteva ore fiind un dia­log incitant, confesiv (Apostrof, nr. 11/2002), din care aflăm o sumedenie de lucruri despre Blaga, despre fiica acestui mare creator, despre care G.Calinescu scria că a elaborat, urmându-şi voinţa de construcţie, un sis­tem filozofic cu cupolă cu tot,­­ despre admiratoarele lui. Apropos de magnetismul Tatălui D-sale, Doamna Doru­ Blaga, între altele, mărturiseşte că „Mi-a mai spus o prietenă de-a mea, mai tânără decât mine, că era un bărbat foarte bine. Nu real­izez. Pentru că unele fete îşi fac, probabil, un ideal mas­culin din tată. Eu mi-am făcut din prietenul lui cel mai bun, din Marin Ciortea. Aveam 11 ani când am fost prima dată la ferma din Copşa Mică cu Tata şi cu copi­ii lui Ciortea. Era un paradis. Iar el era un bărbat extra­ordinar. (...) Şi era frumos, şi inteligent şi de un şarm, aşa, ucigător. Şi cunoştea opera tatii, şi-l admira." Şoferul teatrului, care le plimbase prin Cluj pe cele două Doamne, o întrebase, după plecarea fiicei lui Blaga, cine este Doamna, căci nu reţinuse bine când fuseseră făcute prezentările. „în faţa noastră, scrie Marta Petreu, lumina amurgului decupa clar, pe faţada Teatrului, statuile împodobite cu coroane ale lui Eminescu şi Blaga. Aşa că i-am răspuns: „Dorli Blaga. Fiica statuii din faţă.­” Atotprezenta ficţiune în toamna anului trecut Colocviul revistei Familia s-a desfăşurat sub semnul „reabilitării ficţiunii” (nr.9/2002). Ion Simuţ, Marian Victor Buciu, Nicolae Bârna, Marius Miheţ şi Mihai Sin au ple­dat, în eseurile, studi­ile d-lor în favoarea ficţiunii, în favoarea romanului, a cărui receptare, după ’89, din varii motive, a trecut printr-un con de umbră, discuţiile în această ordine de idei deviind de la subiec­tul propriu-zis înspre disputarea problemelor false, ca de pildă, criza literaturii, criza romanului etc. „în anii imediat post-revoluţionari presiunea realului era prea mare, prea agasantă, ca să permită refugiul în imaginar, perceput ca o dezertare, ca un evazionism imoral, ca un abandon în faţa solicitării de a construi o nouă societate şi o nouă lume", scrie Ion Simuţ, un redutabil autor de lucrări de sinteza, de care ducem lipsă (Reabilitarea ficţiunii). în ultimul timp, însă, remarcă cu fineţe exege­tul orădean, publicul se reîntoarce cu faţa înspre ficţiune. Concluzia respectivă e sprijinită de argumente. Unul dintre acestea e, de pilda, „vânzarea romanului lui Augustin Buzura Recviem pentru nebuni şi bestii, în 1999 şi 2000, în 14.000 de exemplare (...), este cel mai bine vândut roman românesc scris şi publicat după 1989.” în continuare, printre „evenimentele epicului” autohton Ion Simuţ mizează pe trilogia lui Dumitru Ţepeneag Hotel Europa, Pont des Arts şi Maramureş, pe Nicolae Breban cu Ziua şi noaptea şi Voinţa de putere,­­ un autor, după opinia criticului, care „nu poate fi igno­rat sau minimalizat”; în aceeaşi ordine de idei, Ion Simuţ menţionează Saludos şi Sigma de Alexandru Ecovoiu, precum şi prozele lui Mircea Cârtărescu,­­ Ţepeneag, Cârtărescu şi Ecovoiu fiind „trei dintre scri­itorii români contemporani bine receptaţi prin traducer­ile publicate îndeosebi în Franţa şi Germania, la iniţiati­va unor edituri occidentale din aceste ţări, fără un spri­jin special din partea unor instituţii culturale româneşti.” Nicolae Breban, e ştiut, a publicat trei romane (excelent receptate de critica franceză) la prestigioasa editură parisiană Flammarion. Conte Către cititorii din ţară Pentru anul 2003 vă invităm să vă abonaţi la revista Contemporanul. Idee­a Europeană la sediul redacţiei (expediind prin mandat poştal suma core­spunzătoare), la orice oficiu poştal din ţară sau prin următoarele firme: Bucureşti: Info Eurotrading (tel.: 212 73 51, 212 73 54, 0723 640 803, 0723 640 804); Inter Press Sport (tel.: 313 85 07, 313 85 08, 313 85 09); • M. T. Press (tel.: 255 48 15, 255 48 16, 255 48 17); Orion Press (tel.:301 87 86, 335 02 96); Zirkon Media (tel.:340 31 09, 0788 317 636). Cluj: S. C. Apex­ Abcom (tel.: 0264. 439 120, 0264. 431 872, 0264. 193 455); Braşov: Curier Press (tel.: 0268 475 668, fax: 470 596); Satu Mare: Zotmar Press (tel.: 0261.712 024). Preţul abonamentului: pentru 3 luni: 150. 000 lei pentru 6 luni: 300. 000 lei pentru 1 an: 520. 000 lei Taxele de expediere sunt incluse în această sumă. Cititorii care se abonează pe un an, vor primi revista fără majorările de preţ provocate de inflaţie. Poziţia revistei în catalogul DEP - 2017. Revista Contemporanul. Ideea Europeană cont: 5003/9526638 (Trezoreria Bucureşti - Sector 1) cont: 251101.183704020976005 (Banc Post S. A( Filiala Suc. Palat- C.F.R.) 2 Către cititorii din străinătate Pentru anul 2003 vă invităm să vă abonaţi la revista Contemporanul. Ideea Europeană exclusiv la sediul redacţiei, trimiţând contravaloarea abonamentu­lui printr-un cec (money order) în contul: Revista Contemporanul. Ideea Europeană cont: 25102183704020976033217 (EURO) cont: 251102183704020976013004 ($ S.U.A.) Banc Post S.A., Filiala Suc. Palat-C.F.R. Preţul abonamentului este 104 EURO pe an pentru ţările europene şi 130 $ S.U.A. pentru ţările extra-europene. Vă invităm se ne trimiteţi pe adresa redacţiei o copie după dispoziţia de plată, precum şi adresa dvs. completa. Abonamente pe un trimestru sau pe un semestru se încheie pentru o sumă proporţională. Revista Contemporanul. Ideea Europeană este difuzată prin Anota Impex S.R.L. (tel.: 224 13 54, fax.: 224 45 03); Nobil Comexim S.R.L. (tel./fax: 222 91 37, 222 48 61); S.C. Adevăru­l S.A. (tel.: 222 33 07); Mivas S.A. (tel.: 610 70 25); Librăria Muzeului Literaturii Române - S.C. Orfeu S.R.L. (tel.: 212 58 45 / int. 25) - mai puţin prin Rodipet S.A. Adresa redacţiei: Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti - sector 1, cod: 79711 tel./fax: 021 222 33 02 ideea europeană Redacţia: Aura CHRISTI (redactor-şef) Olga ANDRONACHE (secretar de redacţie), Geta GHEORGHIU (introducere texte), Mircea MACRIŞ (difuzare), Mihaela DAVID (contabilitate), Cristian NEGOI (redactor tehnic) Rubrici: Călin CĂLIMAN, G. G. CONSTANDACHE, Adrian MIHALACHE, Victor SCORADEŢ, Irina PETRAŞ, Constantin ABĂLUŢĂ, Geo VASILE, Irina COROIU, Cristina SÂRBU, Lucia Hoiau-LONGIN, Henri ZALIS, Cătălin ŢÎRLEA, Horia GÂRBEA Revista apare cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Exc Press ISSN 1220-9864 Manuscrisele trimise la redacţie nu se înapoiază. Redacţia respectă ortografia autorilor. TeL/Fax:­­40.­222.33.02 E-mail: contemporanul@yahoo.com­ Web Page: http://ww.contemparanulJhome.ro CONTEMPORANUL. Ideea Europeană

Next