Convorbiri Literare, 1867-68 (Anul 1, nr. 1-24)

1867-07-01 / nr. 9

Tip. 9. — Anul I, lassi, 1 Iulie 1867 CONVORBIRI LITERARE Apare la 1 și 15 a fiecărei luni. Abonamentul pe unu anu in România liberă unu galbenu, in Austria 4 fl. — Abonamentele se făcu in lassi la Tipografia Societăţii Junimea; in Bucuresci la librăria Soccec & Comp. S­TI MARIIT. Despre literatura latină, (le D. N. Ch. Quint­escu. Suferinţe,­­după diar­ul unui june, de D. S. L. Bodnărescu. Poesii. DESPRE LITERATURA LATINĂ. (Expunerea următoariă e discursul ţinutu de D. N. Ch. Quintescu cu ocasiunea deschiderii cursu­lui de istorie a literaturii latine.) Onorabili Domni! Mai inainte de a intra in materiea specială a literaturii latine, trebue să o introducemu. Această introducere o voiu face prin o ca­racteristică generală, adecă prin espunerea fi­­sionomiei şi a condiţiunilor acestei literaturi. Caracteristica unei literaturi resultă din puntul ei de vedere, eară acesta din cunoaş­­cerea aprofundată a naţionalităţii. Căci este evidente, că chiar operele geniului şi ale spi­ritelor creatoarie, deşi sunt independinţi, to­tuşi se completează unele pe altele, şi repre­­sintă o lume conecsă, că s’au născutu sub o influinţă generală şi mai superioară, şi că contribuescu nu numai la atestarea destina­­ţiunii consemnate unui popom, ci şi la îm­plinirea ei; de aceea toate pulsele vieţei na­ţiunii şi forţele ei intelectuale urmează să pătrundă membrele literaturii. Dacă dar fa­cultatea literară stă in legătură strinsă cu cele mai nobile activităţi ale vieţei naţionale, anume cu măsura talentelor ei politice şi mo­rale, şi manifestă intr’o gradaţiune desecă­­toariă ori­ce treaptă a culturii, atunci lite­ratura este speculul celu mai credincioşu şi oare­cum fisiologia naţiunii. Căt de multu şi in ce limite au să se întindă teritoriele ei, ce coprinsu şi caracteriu au să capete genu­rile ei, in ce spiritu şi in care sensu artis­­ticu ea insaşi este tractată, cu unu cuvăntu toate faptele şi motivele vieţei interne sunt determinate de disposiţiunile sociale, de me­diile şi scopurile poporului. Aşa­dar carac­­teriul poporului şi individualitatea cea con­diţionată de elit, limba, educaţiunea şi instruc­ţiunea, in fine gradul de cultură sunt puterile generale creatoarie, cari luate împreună dau punctul de vedere alu literaturii Romane. Venimu acum la primul momentu alu pun­tului de vedere, la caracteriul poporului Ro­­­ manu. Caracteriul poporului Romanu, gravitatea ce si-o atribuia elu, eră determinată intr’unu modu esclusivu de vieață politică. In Ro­

Next