Convorbiri Literare, 1867-68 (Anul 1, nr. 1-24)
1867-07-01 / nr. 9
Tip. 9. — Anul I, lassi, 1 Iulie 1867 CONVORBIRI LITERARE Apare la 1 și 15 a fiecărei luni. Abonamentul pe unu anu in România liberă unu galbenu, in Austria 4 fl. — Abonamentele se făcu in lassi la Tipografia Societăţii Junimea; in Bucuresci la librăria Soccec & Comp. STI MARIIT. Despre literatura latină, (le D. N. Ch. Quintescu. Suferinţe,după diarul unui june, de D. S. L. Bodnărescu. Poesii. DESPRE LITERATURA LATINĂ. (Expunerea următoariă e discursul ţinutu de D. N. Ch. Quintescu cu ocasiunea deschiderii cursului de istorie a literaturii latine.) Onorabili Domni! Mai inainte de a intra in materiea specială a literaturii latine, trebue să o introducemu. Această introducere o voiu face prin o caracteristică generală, adecă prin espunerea fisionomiei şi a condiţiunilor acestei literaturi. Caracteristica unei literaturi resultă din puntul ei de vedere, eară acesta din cunoaşcerea aprofundată a naţionalităţii. Căci este evidente, că chiar operele geniului şi ale spiritelor creatoarie, deşi sunt independinţi, totuşi se completează unele pe altele, şi represintă o lume conecsă, că s’au născutu sub o influinţă generală şi mai superioară, şi că contribuescu nu numai la atestarea destinaţiunii consemnate unui popom, ci şi la împlinirea ei; de aceea toate pulsele vieţei naţiunii şi forţele ei intelectuale urmează să pătrundă membrele literaturii. Dacă dar facultatea literară stă in legătură strinsă cu cele mai nobile activităţi ale vieţei naţionale, anume cu măsura talentelor ei politice şi morale, şi manifestă intr’o gradaţiune desecătoariă orice treaptă a culturii, atunci literatura este speculul celu mai credincioşu şi oarecum fisiologia naţiunii. Căt de multu şi in ce limite au să se întindă teritoriele ei, ce coprinsu şi caracteriu au să capete genurile ei, in ce spiritu şi in care sensu artisticu ea insaşi este tractată, cu unu cuvăntu toate faptele şi motivele vieţei interne sunt determinate de disposiţiunile sociale, de mediile şi scopurile poporului. Aşadar caracteriul poporului şi individualitatea cea condiţionată de elit, limba, educaţiunea şi instrucţiunea, in fine gradul de cultură sunt puterile generale creatoarie, cari luate împreună dau punctul de vedere alu literaturii Romane. Venimu acum la primul momentu alu puntului de vedere, la caracteriul poporului Ro manu. Caracteriul poporului Romanu, gravitatea ce si-o atribuia elu, eră determinată intr’unu modu esclusivu de vieață politică. In Ro