Convorbiri Literare, 1871-72 (Anul 5, nr. 1-24)
1871-06-01 / nr. 7
No. 7.—Anul Ylass!, 1 Iuniu 1871. CONVORBIRI LITERARE. Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni. Abonamentul pe unu anu pentru România liberă 1 galbenu; pentru Austria G îl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu pentru Sviteia, Belgia şi Italia 15 franci; pentru Francia şi Spania 20 franci. Abonamentele se facii numai pe unu ani intregi: in Iassi la Tipografia Societăţii Junimea şi la librăria Junimea in Bucuresci la librăria Soccec & Comp. SUMARID. Copii de pe natură — Cucoana Nastasiica, de D. Iacob Negruzzi. Observări critice asupra gramaticei. De D. V. Burla. (Urmare.) Poesii populare de peste Carpaţi, de D. M. Pompiliu. Corespondenţă. COPII DE PE NATURĂ. CUCOANA NASTASIICA. Eră o dată o babă şi baba ceea avea o fată şi fata ceea eră frumoasă........Inceputu de poveste. „Of! Of! Răi au mai ajunsu oamenii in ziua de astăzi. Nu mai au nimica sfăntu pe lume, nu mai au nici sfială in faţă cu cei bătrâni, nici frică de Dumnezeu! Aşa esclamă cucoana Nastasiica cătră jupăneasa Floarea. — Dar cuconiţă, dar — respunde Floarea— tare-su răi oamenii in diua de astăzi, of! tare-su răi! Şi amăndoue suspinară lung şi adănc. Cucoana Nastasiica, o băbuţă sbircită, îmbrobodită cu unu barezu negru, şede grămădita in fundul unui divanu ce se intinde de la unu capătu de odaie la celalaltu, avăndu picioarele acoperite cu unu salupu blănitu. In stingă ei pe canape sunt doue părechi de metănii, iar in dreapta o păreche de cărţi. Intr’unu colţu deasupra canapelei este o icoană mare ce representă pe Maica Domnului, înaintea căreia arde o candelă, dar alăturea un părete mai sunt doue alte icoane mici a Sfinţilor Necolai şi loan Gură de Auru.—Jupăneasa Floarea e tot atăt de bătrână ca şi stăpâna ei, e îmbrăcată cam tot asemene numai in haine mai proaste, şi cănd intră in odaie işi lasă papucii la uşă ca să nu feştelească covorul şi intră numai in călţuni. Aceştia sunt de lănă groasă. Cănd urmă convorbirea citată mai sus, cucoana Nastasiica sfirşise mai multe patiensuri, se jucase după aceea cătra timpu cu o păreche de metănii, apoi cu ceealaltă şi acum gusta dintr'o farfurioară nisce dulceţi de cicoare calde ancă, ce-i aduse jupăneasa Floarea pe o tăblăluţă spre cercare. — Oare n’ar fi bine să le mai ferici ceva, zise cucoana Nastasiica mestecăndu dulceţile. „Doar sunt destul de legate, cuconiţă, res punse Floarea. — Dar să nu-ţi uiţi vorba, ce spuneai de fata lui Niţă grădinarul ?