Convorbiri Literare, 1884-85 (Anul 18, nr. 1-12)

1884-07-01 / nr. 4

I. Anul XVIII. — No. 4. CONVORBIRI LITERARE. Apare la 1 a fie­cărei luni. ZILE DE PLOAE. ....................ces belles étrangéres; Tout ce monde enchanté, de la saison des bains, Qui ß’on va sans poser les pieds sur les clieinins I Une bonne Fortune.—A. de M. I. A fi singur, străin in locuri necunoscute, şi a are cincisprezece zile de ploae neîntreruptă, cată fără indoeală cea mai nenorocită împre­jurare pentru un bolnav, dus intr’adins să-şi caute sănătatea in munţii Auvergniei. Cele d’intăi trei zile trecură totuş fără multă greutate. Instalaţiunea la otel, consul­­taţiunile cu doftorul, pregătirile şi începerea curei, cercetarea locurilor şi a feţelor ce-l în­conjurau, vre-o două, trei scrisori in ţară, du­seră de bine de rău pe amicul meu Alexandru, de Sâmbătă pănă Marţi cu măngăerea că doar cu schimbarea luminii se va schimba şi vremea. Marţi dimineaţă ploua insă ca şi cum de un an n’ar fi picat o stropitură. De la fereastră, de unde cu ochii putea să încingă zarea in­ Conv. Lit. anul XVIII, No. 4, c. 16. treagă, privea el acum cu amar cum norii se grămădeau unul peste altul pe muchea dea­lurilor, sdrenţuindu-se in treacăt de sfărcurile brazilor şi cum cenuşii, pe fundul verde al văilor, curgeau pănză şiroaele de sus, pe care văntul le flutura in toate părţile, întristarea şi gândurile negre începuse să-l frămănte. Cu mişcări nervoase acum deschidea şi închidea fereastra, se primbla prin cameră, văntura jurnalele, se culca, se scula, fluera şi căsca; urîtul negru şi cumplit ăl incălecase, şi bietul băiat nu ştiea unde să-şi mai ascundă capul. — Dracul s’o ia de ploae, ce caută aice, tocmai cănd am nevoe de soare şi de căldură! Am fugit din ţară de răul ei, şi ea s’a luat după mine; are să mă scoată din minţi! zise Alexandru cu necaz, trăntindu-se pentru a zecea oară pe pat, cu nestrămutata hotărire de a dormi pănă la prănz. Fire plăpândă şi simţitoare, Alexandru avea darul sufletesc de a trece cu o rară uşurinţă de la o îndeletnicire la alta. Lumea, şi mai ales femeile ăl făcuse pe dănsul, atăta de iubeţ şi de încrezător, să fie indrăsneţ pentru tot ce-i îmboldea simţurile şi despreţuitor cătră toate cele ce le-ar fi stat împotrivă. Scrupulul şi generositatea treceau in urma 1 Iulie 1884.

Next