Cotidianul, iunie 1991 (Anul 1, nr. 23-35)

1991-06-11 / nr. 23

IPIâHMJ OPINIA Obrazul de lemn Adrian Pârvu Un întreg pluton de specialiști In domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului. Insolit (se putea altfel?) de o echipă a Televiziunii s-a deplasat pe tărâmuri nordice pentru a studia cum devine cazul Ce caz? Cu lipsa de cherestea. Varindi la lucru drujbele ți gaterele vest­­europene, precum și utilajele­ minune cu ajutorul cărora um am reușea să deplaseze Azi nici un efort aparent cuti­va bușteni de dimensiuni apreciabile, mult s-au minunat concetățenii noștri In frunte cu reporterul aferent. Nici noi nu am scăpat acestei mirări, constatînd că domeniul este de strictă aplicabilitate, societatea românească fiind azi afectată de o acută lipsă de cherestea... necesară și obrazului. Guvernanții susțin că economia este la pământ (pământul habar n-avem la cine mai este!) pentru că muncitorii, lipsiți de... materii prime se tin de mitinguri și greve In loc să-și vadă de treabă. Dar nu sunt In aceeași situație si ceferiștii, medicii, profesorii, studenții.... In definitiv Întreaga tară? Dar ziarele particulare, mai ales acelea care vor să doboare codrii noștri seculari? Ce să mai spunem de acei jurnaliști gata oricind să-și bage nasul în încrengătura politică, susținând că a venit vremea să ne lepădăm de uscături! Ce altceva decit lipsa de lemn te poate împinge să observi și să comentezi afirmații contradictorii “la vtrf* In probleme de maximă exemplu. In urmă cu o lună, premierul Roman răspundea Intr-o conferință de presă americană că termenul definitivării legii fundamentale are toate șansele să fie devansat. Deunăzi, președintele Iliescu afirma (In altă conferință de presă...) că In urma consultărilor avute cu reprezentanți ai constituantei, probabilitatea ca același termen să fie respectat este practic nulă. Se pare că (si) In acest caz singura soluție este să ne ingroșăm obrazul­ui si nu-l credem nici pe primul ministru, nici pe președinte. Dar, atunci, pe cine si credem?... O mulțime nedeterminată (Încă) de cetățeni suferind de lipsă cronică de “obraz” au devenit peste noapte “onorabili” oameni de afaceri, investind bani dubioși în afaceri prospere. Alții, fără să le crape obrazul de lemn, au schimbat din mers culoarea politică de la roșu la verde-crud. Unii s-au apucat să doboare arbori nu pentru a-i transforma In cherestea ci In baraje de-a latul drumurilor nationale... Alții, vai, au devenit crai fără să aibă habar și. In viață fiind, trag cu dinții de bucățica lor de os Incercind să obțină profituri maxime. Doamnelor si domnilor, indiferent de poziția socială obținută după decembrie ‘89, nu auziți la fel ca și mine, atunci când vi îmbrățișați,­­zgomotul sec produs de atingerea pomeților de esență tare? Despre politica semnelor de simpatie Cristian Teodorescu La conferința de presă de la sfîrșitul săptămînii trecute, președintele Iliescu a afirmat că e categoric împotriva cultului postum al personalității mareșalului Antonescu. Mai mult, d-sa și-a precizat categoric punctul său de vedere asupra tendințelor de extremă dreaptă, spunînd că, dacă va fi nevoie, împotriva acestora se vor lua măsuri drastice. Faptul că dl Iliescu a respins apăsat extremismul de dreapta trebuie pus și în legătură cu întrebuințarea frecventă, ca umbrelă politică, a numelui său în gazetele care au această orientare. Spunînd că singurul merit politic al mareșalului Antonescu a fost acela că a pus capăt mișcării legionare și, readucînd în discuție importanța zilei de 23 august 1944, președintele Iliescu pare a prefera să se expună posibilelor atacuri ale presei extremiste, riscului de a fi etichetat drept un binevoitor al acestora. Dar din pricină că nu a adus nici un fel de amendament vechii versiuni a loviturii de stat de la 23 august, în care rolul comuniștilor e prezentat ca decisiv, dl. Iliescu riscă să fie acuzat de nostalgii comuniste. Numai că, dacă ar fi încercat să se ferească de asemenea acuze, președintele ar fi trebuit să recunoască deschis rolul jucat de regele Mihai cu acel prilej. Preferind alternativa acuzelor, dl. Iliescu pare a fi la curent cu popularitatea crescîndă a regelui Mihai, căruia de altfel s-a ferit să-i rostească numele. Deși a dezavuat extremismul “anumitor gazete”, e drept că fără a le numi, dl Hiescu și-a păstrat neschimbată atitudinea față de presa independentă care îl critică. Refuzînd să admită că între fosta Securitate și SRI există vreo legătură, dimpotrivă, comentînd Berevoieștiul ca pe o probă că Securitatea e o instituție defunctă iar SRI-ul una încă incist organizată, dl Hiescu își însușește punctul de vedere afirmat în Parlament de directorul SRI-ului, dl. Măgureanu, în privința opoziției care nu e de acord cu politica FSN-ului, președintele și-a nuanțat într-o oarecare măsură punctul de vedere, chiar dacă el consideră în continuare criticile care i se aduc, în străinătate sau în țară, ca defăimări de țară și nu, cum ar fi corect, o componentă confruntărilor politice în condițiile a din România. Să fi uitat dl Hrescu în ce împrejurări s-a desfășurat campania electorală de anul trecut sau agresiunile din 14 și 15 iunie asupra sediilori partidelor de opoziție, asupra studenților și asupra sediilor ziarelor independente? Nu s-ar zice, fiindcă președintele admite că anul trecut s-a comis greșeala de a nu se fi dialogat cu demonstranții dar nici aici dl. Hrescu n-a mers mai departe, pentru a analiza deschis ce s-a întîmplat, de fapt, în ziua de 13 iunie. Nuanțarea punctului său de vedere față de reprezentații opoziției a fost vizibilă în răspunsul dat reprezentantului agenției ceho­slovace de presă. Dar afirmația ch­­sale, că are o părere “excelentă” despre faptul că la reuniunea de săptămîna viitoare de la Praga au fost invitați numai reprezentanți ai opoziției, vine în contradicție cu ceea ce dl Iliescu numește fanariotismul” celor care caută recunoaștere în Occident. Cu alte cuvinte, dl­liescu n-ar avea nimic împotriva opoziției dacă aceasta nu l-ar mai critica ... » accepta rolul de mediator politic. De altfel, președintele a reluat de mai multe ori ideea că își asumă acest rol în vederea constituirii unui posibi guvern de uniune națională. Dacă pînă nu de mult dl. Hrescu vedea în FSN unicul punct de sprijin al politicii sale, acum d-sa înclină să vadă în opoziție mai mult decît un partener de discuții lipsite de consecințe în planul guvernării. Președintele pare să ia în calcul faptul că partidul de guvernămînt și-a pierdut o parte deloc negljabilă dintre simpatizanți. în măsura în care a dezavuat extrema dreaptă, manifestîndu-și părerea excelentă­ despre persoane care fac obiectul atacurilor gazetelor extremiste, dl. Hiescu pare a fi preocupat de direcția în care se vor îndrepta alegătorii dezamăgiți de FSN. Prin propriile sale afirmații, s-ar zice că dl. Hiescu preferă ca electoratul să se îndrepte către reprezentanții opoziției democratice, reamintindu-le unora dintre aceștia bunele relații din perioada imediat următoare revoluției. Numai că politica “semnelor de simpatie” nu rezolvă mare lucru la această oră. Dl. Iliescu a întîrziat un an cu această politică și întrebarea e în ce măsură va izbuti să refacă handicapul. >V INTERVIU CU DL ION COJA, VICEPREȘEDINTE AL­­ VETREI RO: Cultul personalității în Vatra Românească Rep.: D-le profesor Coja, care este actualmente poziția dvs. în “Vatra Românească”? Ion Coja: La Conferința Națională de la Cluj, unde a participat majoritatea filialelor din țară, am fost ales unul din cei cinci vicepreședinți ai prezidiului național. Rep.: Vă rog să-mi spuneți dacă există o sciziune în Vatra Românească și, dacă există, care sunt motivele acestei sciziuni? I.C.: Nu se poate vorbi de o sciziune, deși aparențele ar semnala așa ceva. Toți membrii Vetrei Românești doresc foarte mult ca Vatra Românească să rămînâ demnă de speranțele pe care și le pune o bună parte din poporul român în această organizație. Există însă un comportament aberant la cîțiva dintre conducătorii uniunii Vetrei Românești și acest comportament a dus la cîteva gesturi publice prin care, din păcate, s-a acreditat ideea de sciziune. Rep.: Care sînt acele persoane din conducerea Vetrei Românești și la ce gesturi vă referiți? LC.: Din păcate, persoana care trebuia să ajute cel mai mult Vatra Românească să-și împlinească menirea și nădejdile, adică președintele Radu Ceontea, a demonstrat aproape tot timpul un lucru bizar și anume că nu înțelege ce este Vatra Românească. Nu înțelege, nu a înțeles caracterul aparte al acestei organizații, organizație de tip colegial, asemănătoare cu o frăție, o frățietate. Rep.: O “Frăție” comparabilă cu cea a pașoptiștilor? LC.: Mă gîndesc și la “Frăția” pașoptistă și la toate conotafile pe care le are cuvîntul “frăție” în limba română. Vatra Românească a început cu sentimentul colegialității, al frăției. Ne întîlneam la Conferința Națională cu acest sentiment, bucuroși să ne cunoaștem. Rep.: In ce sens dl. Radu Ceontea a deturnat caracterul Vetrei Românești? LC.: Dl. Radu Ceontea nu a înțeles sentimentele colegilor din jurul său. A fost foarte suspicios. I s-a părut că e invidiat pentru funcția pe care a căpătat-o. Nici sensul acestei funcții nu l-a înțeles. I s-a părut că este o funcție de vîrf a piramidei, o funcție dictatorială, o funcție de conducere efectivă în care ceilalți sînt subalterni. Părea stupid pentru cei din preajma sa și uneori ridicol, comic chiar. Nu a înțeles că această organizație nu este nici partid, nici armată, ci este o înfrățire în care toți dăm ce avem mai bun în noi pentru a se păstra în ființa noastră socială sentimentul răspunderii față de marele interes național. Rep.: Despre ce mare interes național este vorba? I.C.: Sentimentul demnității naționale, al răspunderii pentru viitorul generațiilor următoare, sentimentul răspunderii pentru integritatea teritoriului național care nu poate să nască atitudini diferite la un partid sau altul. Asta era marea noastră șansă. Veneam cu un program pe care nici un partid nu-l putea refuza. Radu Ceontea nu a înțeles acest lucru și de la bun început i s-a părut că alții îi vînează locul, postul, și de cînd a fost numit președinte nu a făcut decît să suspecteze sau să facă el intrigi la persoană. Nu a avut nici o inițiativă a unei activități în interiorul Vetrei Românești. Radu Ceontea a ajuns să îndepărteze din preajma sa și din Vatră pe toți membrii fondatori ca și pe cei pe care Conferința '?■'(­?)?'( din luna mai anul trecut i­ Românești. Mă refer la persoanele din Tg. Mureș. Radu Ceontea s-a înconjurat de oameni noi, pe care i­­a selecționat după criterii numai de el știute, impunîndu-i fără să consulte Vatra Românească. Rep.: După opinia dvs., în afară de dl. Radu Ceontea cine a mai denaturat caracterul Vetrei Românești? LC.: Aici ar putea intra în discuție și vestita noastră purtătoare de vorbe, căci nu a fost o purtătoare de cuvînt, ci de vorbe, d-na Carolina Ilica, o persoană foarte ambițioasă, care a cultivat această pute­­ri­ci din caracterul lui Radu Ceontei, și anume susceptibilitatea față de prietenii, de camarazii l ei. Lor le revine în mare măsură răspuncerea pentru o serie de acte, comunicate contradictorii cu spiritul Verii Românești, care s-au dat și presă și care au întristat opinia publică. Nu, ceilalți, ne-am străduit din februari încoace să nu ajungă la public parte urîtă a acestor confruntări prin care Radu Ceontea încerca să fie dictatorial, încuraja un fel de cult al personalității. Rep.: Credeți că la acest cult al personalității a contribuit faptul că dl. Radu Ceontea este și președinte al PUNR? LC.: Asta s-a întîmplat de curînd. Acum cîteva zile s-a încercat alegerea lui ca președinte și la Vatra Românească. De aceea se vorbește despre luptă pentru putere în Vatra Românească. Nu este luptă pentru putere. Unii vor puterea iar alții înțeleg prin funcții numai responsabilități, nu și putere. Grupul de la Cluj nu luptă cu Ceontea pentru putere, ci caută să se păstreze pentru Vatra Românească ideea de a dărui fiecare ce avem mai bun in noi și nu ideea de a primi ceva de la Vatra Românească. Rep.: Scopul Vetrei Românești este legat numai de contracararea minorității maghiare? I.C.: Ajungem și la întrebarea asta, dar vreau să vă mai spun că Vatra Românească a fost înființată de profesorii de la IMF și de la liceele din Tg. Mureș. Rep.: A fost totuși o replică la UD­MR? I.C.: Nu, a fost conștiința unui pericol național pe care îl provocau UDMR-iștii. Oamenii care au înființat Vatra Românească și care au fost aleși fără probleme anul trecut în funcții de conducere atît pe plan local, cît și pe plan național au fost îndepărtați din Vatra Românească de niște noi veniți care s-au înghesuit în jurul lui Radu Ceontea, făcîndu-i un deșucheat cult al personalității. Au scornit că el este al doilea Avram Iancu. Este un rău de care suferă filiala din Tg. Mureș, rău pe care Radu Ceontea încearcă să-l extindă la nivelul întregii uniuni. Vatra Românească a apărut atunci cînd s-au formulat niște pretenții antiromânești. Prin programul nostru nu rămînem la remorca UDMR-ului. Programul este mai vast, de salvare a specificului românesc. Asta nu înseamnă o închidere față de alte modele, ci este conștiința, datoria de a apăra specificul românesc. Rep.: Ce părere aveți despre alegerea d-lui Iosif Constantin Drăgan ca președinte de onoare al Vetrei Românești? LC.: Părerea mea este că, dacă Vatra Românească reușește să facă ce și-a propus, nimeni nu poate fi președinte de onoare. Această funcție a fost înființată de anul trecut ca să răsplătească pe unul din cei mai inimoși susținători ai Vetrei Românești, membru fondator dr. Siviu Olariu, profesor la IMF. Eu am avut sentimentul că nu i se potrivea această funcție. Nu știam atunci cît de mare este dușmănia lui Radu Ceontea față de dl. Olariu. Neîncetat, Radu Ceontea a dorit să desființeze această funcție și, la Ploiești, a reușit acest lucru. Ulterior a văzut în dl. Drăgan un potrivit președinte de onoare, tot cu gîndul să-l înlocuiască pe doctorul Olariu. Dl. Drăgan a făcut foarte multe ca patriot român, incontestabil, probabil e unul care a făcut cel mai mult în străinătate pentru cauza românească. Rep.­ Dl. Drăgan este un personaj controversat datorită, pe de o parte, relațiilor pe care le-a avut cu Ceaușescu... LC.. Și Ceaușescu a făcut mult pentru țara asta. Poate că Drăgan l-a ajutat în lucrurile bune pe care Ceaușescu le-a făcut pentru țara noastră. Trebuie văzut. Rep.. ...Pe de altă parte, s-a dovedit în Italia și nu numai, că a făcut parte din mișcarea legionară... LC.. Și legionarii au făcut multe lucruri bune și trebuie și la ei văzut ce au făcut bun și ce rău. Noi am învățat să discutăm prea simplist despre oameni: comuniștii au fost răi, ceilalți au fost buni, fără să discernem ce au făcut bine și ce rău. Drăgan merită să fie luat în seamă de Vatra Românească alături de diferiți alți buni români, iar noi la Cluj ne gîndisem să facem un senat al personalităților românești, senat de onoare al Vetrei Românești, în care ar intra aceste personalități față de care avem un prinos de recunoștință. Rep.: Care stnt relațiile dintre Vatra Românească și “România Mare”? I.C.: In februarie, la o ședință a comitetului director al Vetrei Românești, Radu Ceontea a susținut cererea “României Mari” de a se afilia la Vatra Românească, care a fost respinsă de către Consiliul Național. Radu Ceontea e­ra război cu toată lumea din jurul lui. a consemnat Ondine Gherguț și Ion Coja TEATRE Teatrul Mic (14.70.81) - ELISABETA, DIN NTIMPLARE O FEMEIE, orele 19.00 Teatrul Țăndărică (15.23.77) - Sala Victoria - DUMBRAVA MINUNATA, orele 10.00- Sala Lahovari - MAX ȘI MORITZ, orele 10.00 si 13.00 Teatrul“L.S.Bulandra”( 11.95 .44) Sala"Toma Caragiu”­­MERLIN, orele 18.00 Opereta (13.63.48) - SILVIA, orele 18.00 Opera Română (13.18.57) - AIDA, orele 18.00 Regizorul Peter Brook se află în vizită la București. Astăzi și auine putem­ viziona la Sala Palatului filmul său "Mahabharata". Institutul Francez prezintă "Livada cu vișini" de Cehov, cu Niels Arestrap și Michel Piccoli, în regia... lui Peter Brook. FARMACII Farmacii permanente în București Sector I F. 5: Bd. General Magheru 18-20, tel. 59.61.15 F.69,Bd. 1 Mai 343, tel. 65.30.85 Sector H F. 14: Șos. Iancului 57, tel. 53.21.72 F. 26: Șos. Colentina 1, Bl. 34, tel. 35.50.10 Sector HI F.2: Bd. N. Grigorescu, Bl. A 14, tel. 44.21.25 Sector IV F.20 Calea Șerban Vodă 43, tel. 23.76.47 Sector V F.70 Șos. Alexandriei, Bl. PC 10, tel. 76.27.40 F.71: Calea 13 Septembrie, Bl. 53-55, tel. 31.43.93 Sector VI F. 53: Str. Băiceni 1, tel. 25.25.55 F. 93: Șos. Giulești 123, tel. 17.10.86 P.F. 12: Peron Gara de Nord, tel. 18.20.55 P.F. 37: Aeroport International Otopeni, tel. 33.31.37 Farmacii particulare in București Farmacia “3F’: Calea Victoriei 103-105, tel. 50.78.38(luni-vineri 8- 19,30; sîmbătă 8-16) Farmacia “AURORA”: Bd Dinicu Golescu 23-25; tel. 38.78.30(luni-vineri 7,30 - 18,30; sîmbăta 7,30-14,30) Farmacia “Victoria”: Calea Victoriei 14, tel. 13.77.66 Farmacia “Slavia”: Str. Știrbei- Vodă 56; tel. 15.15.25 (luni-vineri 7,30-18,30; sîmbătă 7,30-14,30) Farmacia “Floricel”: Calea Griviței 206, tel. 65.39.35 (8.30-15.30, sîmbătă,duminică-închis) Farmacia “Domenii”: Bd. 1 Mai 128, tel. 65.42.90 Farmacia “Balsam”: Calea Victoriei 147, tel. 50.21.70 Farmacia “Iulia”: Calea 13 Septembrie 196, tel. 31.38.61,(8.30-19.30, sîmbătă 9-13) Farmacia “Rîul Doamnei”: Str. Rîul Doamnei 5, tel. 78.58.11 Farmacia “Flora”: Bd. Muncii 55. Farmacia"Sildo": Str.Galați nr.129,(luni-vineri 8-20,sîmbătă 8- 14) CONTACT­ 68.7 MHz Știri­­ 8,30, 9,30, 10,30, 11,30, 12 30,14,30,16,30,18,30,19,30 Luni 7.00 - Program matinal 21.00 - Contact jazz 22.00 - Albumul serii Marți 7.00 - Program matinal 18.00 - Seri și azi în muzica italiană 21.00 - Top nostalgic Miercuri 7.00 - Program matinal 13.00 - Top nostalgic-reluare 18.30- Serial Elvis I 19.30 - Serial Elvis H 21.00 - Legende rock 22.00 - Albumul serii­­ nor 7.00 - Program matinal 17.30 - Laroi 19.30 - Contact New Wave 22.00 - Albumul serii Vineri 7.00 - Program matinal 13.30- Pop Hits USA 16.00 - Contact Fashion 17.00 - Incursiune în viitor 18.00 - Magazin 20.00 - La cererea voastră 23.00 - Friday Night Club Sîmbătă 8.00 - Program matinal 11.00 - Caleidoscop 13.00 - Top Slow 14.00 - Love Songs 15.00 - Cutiuța cu vechituri 17.00- Top‘30 21.00 - Party all the time. Duminică 9.00 - Country Music 10.00- TOP Chic 12.30 - Stelele muzicii franceze 13.00 - Top ‘30-reluare 15.00 - Contact Souvenir 15.45 - Sport 16.00 - Etc la blues la rock I 16.30 - Cronica teatrală și cinematografică 18.00 - De la blues la rock­­ 19.30 - Contact New Wave 21.00- Enigme 22.00 - Clar de lună 22.30 - Aproape clasic Biroul de relații cu publicul - Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" str. Academiei nr. 18 - 20 tei.13.80.807191 Cronica parlamentului .Ieri, în Camera Deputaților, înainte de a se trece la lucrările propriu zise, au avut loc patru luări de cuvînt. Primul a vorbit de Caudiu Iordache care a adus la cunoștința Camerei că și-a dat demisia din Frontul Salvării Naționale și că de acum încolo se consideră independent urmând să reprezinte interesele sindicatelor. Apoi a vorbit de deputat Vasile Diacon (FSN) care s-a referit la pătrunderea în Republica Moldova a unor trupe maifith­&r. tcumcrin­ia whil'tiA’sm (26 - 28 iunie) asupra efectelor pactului Ribbentrop - Molotov. Acest abuz încalcă prevederile Cartei de la Paris. Otașul a spus că ar fi normal ca “Moscova să se poarte cu prietenie față de frații noștri.” Dl Ioan Moldovan (FSN) a prezentat două moțiuni. In prima se cere ca Parlamentul, printr-o comisie specială, să exercite un control efectiv asupra SRI-ului. A doua moțiune prevede lărgirea prerogativelor comisiei speciale de anchetă pentru cazul Berevoiești la sensul accesului la arhivele SRI-ului pe care să le controleze. Dl René Radu Policrat (Gruparea de orientare liberală) a punctat faptul că la 9 iunie s-a împlinit un an de la prima ședință a Parlamentului. In debutul discuțiilor la “Legea 42 pentru cinstirea memoriei erolor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora precum și răniților din timpul revoluției din decembrie ‘89”, a luat cuvîntul d-na Fencia Baras din Cluj, văduvă din revoluție. Dînsa a făcut o trecere la revistă a necazurilor și obstacolelor pe care le întîmpină din partea autorităților. “Lacrimile văduvei biciuiesc birocrația și indiferența autorităților”, a spus dl Gabriel Țepelea (P.N.Ț.­­C.I.) și a anunțat apoi că dl Rațiu se însărcinează s-o ajute pînă cînd se va găsi o rezolvare oficială problemelor sale. Gestul d-lui Rațiu a fost apreciat de deputați indiferent de culoarea lor politică. Controversat a fost și art. 10 din lege care prevede că ia componența Consiliului de administrație al Fundației pentru Fondul “Libertatea” va intra cîte un reprezentant al celor nouă asociații ale răniților și urmașilor revoluției. Colateral discuției purtate la sală s-a iscat la un moment dat o controversă între unii deputați și invitații asociațiilor, aflați la balcoane. Cineva din sală, adresându-se foștilor deținuți de la Jiava, aflați și ei la balcoane, le-a strigat că ar trebui să fie închiși din nou. S-a discutat mult un amendament decembrie care se vor face vinovați de delicte penale. Domnii loan Ban (PNL), Valentin Gabrielescu, loan Alexandru (P.N.Ț.- CD.) au susținut recunoașterea drepturilor celor care au înțeles să se sacrifice în decembrie, nu trebuie să aibă nici o legătură cu ceea ce au făcut ulterior. S-a spus că au fost arestați în zilele de 13-15 iunie 1990, că aceștia puteau fi acuzați de delicte penale, pierzîndu-și drepturile și revoluția putînd fi astfel compromisă. Amendamentul a fost retras. Din partea luptătorilor la revoluție au vorbit d-na Cătălina Henț, Nicolae Adrian, Gheorghe Huidu, Mihai Voicu și Mihai Holban. In general aceștia s-au arătat nemulțumiți de mersul lucrărilor Camerei. După trei săptămîni de cînd este dezbătută această lege (pentru a cărei aplicare Guvernul a înființat un secretariat de stat) ieri s-a votat ultimul articol. La sfîrșitul ședinței dl Zainea și dl Dorin Eugen Țucă s-au arătat nemulțumiți de diferențele care au apărut între forma votată în Senat (care le-a înțeles revendicările) și forma adoptată de deputați. Comisia de mediere între Senat și Cameră urmează să se pronunțe. In fața Senatului luptătorii din decembrie continuă greva foamei. a consemnat Gabriel Klimowicz t P.S. Informația referitoare la creșterea salariilor deputaților (24-28.000 lei), apărută în numărul nostru de vineri, 7 iunie, a fost pre­luată din cuvîntul dlui Claudiu Iordache. Rectificări: salariile deputaților n-au fost mărite (tacă). Senat - 10.06.’91 - în deschiderea lucrărilor, comunicînd Adunării faptul că Guvernul cere procedură de urgență în ce privește Legea privatizării pe care vrea s-o introducă la dezbaterea celor două camere, dl. președinte Alexandru luarea în discuție a legii respective de către plenul Parlamentului, să se creeze o comisie formată din specialiști la domeniile: financiar, economic și juridic, comisie care să analizeze în prealabil Legea privatizării. De asemenea, dl președinte Bîrlădeanu a comunicat că Guvernul și-a retras proiectul de lege privitor la locuințele naționalizate, în încheierea cuvîntului său, dl președinte a amintit de existenta unui protest al sindicatelor vis-a-vis de Legea sindicatelor și de felul în care s-a discutat ea pînă acum la Senat. In continuare s-a trecut la ordinea de zi, discutarea Legii sindicatelor. Dl senator Babeș (FSN), raportor al Comisiei de Socialitate a dat citire alineatului 2 al articolului 4 din lege, din care reproducem următorul pasaj: “Organizațiile sindicale de tip confederație vor fi consultate prin delegați desemnați la elaborarea proiectelor de acte normative, care privesc raporturile de muncă, contractele colective de muncă, precum și alte reglementări referitoare la dreptul de asociere și activitate sindicală”. Dl senator Tokacs (PNL) a spus că trebuie să existe o consultare prealabilă între Comisiile care elaborează amendamentele la legi și sindicate. Aceste comisii trebuie silite prin lege să colaboreze cu sindicatele, deoarece principalul patron, cîțiva ani buni de acum, încolo, rămtne statul. Și oricum, sindicatele participă la discutarea proiectelor de legi, fără drept de vot. Dl vicepreședinte Moiș (FSN) a întrebat retoric dacă sindicatele sunt invitate sau au statut de participanți, pentru că, a adăugat domnia­ sa, stat situații juridice complet distincte. In continuare, s-a discutat amendamentul propus de comisie la art. 28, echivalat cu art. 5, amendament privitor la contractul individual de muncă. Iată conținutul articolului 5: “QinHir­abul ap­ară drepturile membrilor săi, ce decurg din legislația muncii și contractele colective de muncă, la fața organelor de jurisdicție și a altor organe de stat, prin apărători proprii sau aleși”. Dl vicepreședinte Moiș, recurgînd din nou la procedeul întrebării retorice, a zis: “In ce țară din lume, pentru apărarea drepturilor din contractul individual de muncă, intervine sindicatul prin mijloacele sale specifice: grevă, miting etc.?” Dl senator Cojocaru (UDMR) a menționat că sindicatul doar își trimite juristul, să apere drepturile membrului său. Dl senator Predescu (FSN) a ținut să observe că sindicatul poate interveni între angajat și patron, numai la cazul în care primul o cere. Dl senator C. Tamaș (UDMR) a clarificat oarecum problema amintind Senatului că locul specificării drepturilor individului la raport cu patronatul este în cadrul Legii juridice, care urmează să se discute. Deci, rezultă că introducerea acestor drepturi în contractul individ­ual constituie o greșeală juridică care duce la anarhie. Art. 27, alineatul 1: “Consiliile­ de administrație ale unităților au oblgația de a invita delegații aleși ai sindicatelor să participe în consiliile de administrație la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social sau cultural”. Dl senator Radu Câmpeanu (PNL), a cerut eliminarea din text a termenului “economic” menționând că acest sector este de competenta exclusivă a administrației. Amendamentul a fost votat. Alineatul 2: “In scopul apărării intereselor sociale ale membrilor, sindicatele au dreptul de a primi informațiile necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă etc”. Vis-a-vis de acest paragraf, dl senator Takacs (PNL) a întrebat: “Au dreptul să primescă, numai dacă li se dă, nu-i așa?”.In continuare, citasul a subliniat caracterul logic al acestei formulări a alineatului adăugind că degeaba ai tu dreptul să primești o informație dacă partea adversă nu e de acord să ți-o furnizeze. Și a încheiat astfel: “Asta seamănă cu afirmația de tristă amintire, că toți au dreptul la muncă”. Dezbaterile acestei zile în Senat au scos în evidență un aspect neplăcut al acestui final de sesiune parlamentară, și anume: dezinteresul unui număr important de senatori cu privire la legile puse la dezbatere. Legea sindicatelor, despre care dl vicepreședinte Moiș afirma că este o lege pentru viitor, ignoră binișor prezentul. Oare a dispărut încrederea în această legislatură? Și dacă da, din partea cui și de ce? , a consemnat Roman Ionescu Partide comuniste deghizate Rep.­ Azi v-ați anunțat demisia, olaudată în plenul Camerei Aputaților, atît de parlamentarii stidelor de opoziție, de către cei a FSN, precum și de către invitații I la Organizația Jilava 21-22 sembrie 1989. Desigur, fiecare a­lt motivele sale... Handiu Iordache . Da, am spus,­­ mi-am înaintat demisia Ședintelui Frontului, dl. Ion Aurel Sca. Am făcut-o, am spus, cu ele. Rămîn la continuare deputat­­ Timiș, însă independent, rep.: Vreau să vă întreb ce veți îl prinde de aici înainte, care sînt puzine de viitor. Bănuiesc că nu ști acum să răscoliți trecutul...­­.. A fost dată publicității ideea, d analizată, de a întemeia un pid social-democrat autentic, nmpabilizat, care să poarte numele d Uniunea Social Democrată din Râm­a, pentru că el dorește încet­­ul. să-și asigure contacte cu toate pidele social-democrate din Rom­a, să formeze o uniune anală. O săptămîna în curs, la Tșoara se formează un grup de tai­nă car va începe strângerea sfăturilor pentru o platformă su­-democrată, o platformă care­­ în acest moment la faza de fată că această mișcare se naște la Timișoara. Curînd, un grup de inițiativă va fi format și la București, apoi la Brașov. Rep.: In România, există la ora actuală o sumedenie de partide social-democrate. Frontul se intitulează social-democrat, recent a apărut și FSN Social-Democrat, avtndu-l ca președinte pe Velicu Rădină... C.I.: Am înțeles ce vreți să întrebați. In Europa de Est s-a întîmplat că foarte multe partide comuniste s-au deghizat la partide social-democrate. Acesta e motivul pentru care nici un partid de acest gen n-a reușit să se impună. Noi, în România, avem cîteva apariții, de fapt, ele sunt de obediență comunistă marcată și total lipsite de șansa de a forma mișcări social-democrate în varianta europeană. Noi vrem să facem o mișcare social-democrată care să plece de la acest refuz net și programatic al oricărei soluții de restaurație comunistă. Rep.: Ați luat legătura cu dl. Sergiu Cunescu, vă apropiați cumva de principiile partidului pe care dînsul îl conduce? CX: Am avut o discuție colegială cu dînsul, i-am explicat ce întreprindem în acest moment. Și atît. El este la fruntea unui partid gata constituit, cu un fotoliu gata asigurat la Internaționala Socialistă, dar noi nu putem încă să intrăm la tratative cu domnia­ sa, pentru că acest partid nu este deocamdată decît o idee. Vrem să-l vedem o realitate. Ne-am propus inițial o clauză destul de importantă pentru noi, și anume ca el să nu se înscrie la judecătorie, decît în momentul în care va avea minimum 10.000 de membri, tocmai pentru că dezavuam ideea partidelor formate cu 250 de persoane. In clipa în care acest partid va avea robustețea pe care i-o dorim, atunci sigur că el se va implica în respectiva Internațională. Simona N. Popescu PAGINA 2

Next