Cotidianul, iulie 1991 (Anul 1, nr. 38-58)

1991-07-02 / nr. 38

t CSKPMANV OPINIA Simboluri Lucica Albinescu Nu de mult, la “Actualități”, se făcea un apel pentru ajutorarea lui Mihăilă Cofariu. La lendtul emisiunii, s-a citit și un text din care reieșea cu altă promptitudine au răspuns guvernanții acelui apel umanitar. Pentru anul căruia li este străină derularea evenimentelor din ultimul an, aceste momente puteau părea emoționante. Intr-adevăr ce poate fi mai frumos decit să vem cum conducătorii unei țări contribuie la alinarea suferințelor unui biet om dintr-un sat Îndepărtat. Chiar dacă acel om venise la Tg. Mureș (atunci, In martie) hotărit LA BATĂ, gestul celor ce vor să-l ajute este frumos si creștinesc. Mi-am amintit scenele, absolut Înfiorătoare, In care omul a fost molestat Apoi, vizita d-lui Iliescu la spital, vizita Televiziunii la același spital, interviul luat cu acel prilej nu «tot victimei, ci­, mai ales, unui personaj ciudat ce părea a fi purtătorul de cuvînt al acesteia (7), vizita Televiziunii acasă la familia Cofariu etc. Nu am nimic cu sărmanul om, dar, atunci, la Tg. Mureș, a fost o victimă și nu tabăra cealaltă. A fost bătută cu aceeași sălbăticie, rămânind mutilată pentru toată viața. Chiar dacă este numai un biet scriitor, merita aceeași solicitudine din partea Puterii. A avut parte doar de o vizită a d-lui Iliescu (Împreună cu Televiziunea) și de sudalme din partea ziarelor obediente. In rest - tăcere. Au fost și victime ale “Mineriadei”, multe dintre ele având drept singuri vină, faptul că se grăbeau spre locul de muncă. Deque acestea însă se vorbește vag, in termeni generali, ca despre niste lucruri lipsite de importanță. Se pare că numai Cofariu prezintă importanță. De ce această discriminare? Vom face, oare, din el un simbol? , vom Înălța pe un soclu și vom scrie pe acel soclu: “Iată cum răsplătește Puterea pe cei ce-i sar în ajutor”? Domnilor guvernanți, stimată Televiziune, ați făcut, Intr-adevăr, din acest am un simbol. Dar nu acela pe care l-ați dorit Pe soclul pe care vreți să-l așezați se potrivesc alte cuvinte: VICTIMĂ A DEZINFORMĂRII. Curajul recunoașterii păcatului In sala Teatrului Evreiesc de Stat a avut loc duminică, 30 iunie, o masă rotundă cu tema “Martiriul evreilor din România”. Eminența Sa Dr Moses Rosen a evocat acest eveniment. Domnia sa a spus că timp de 50 de ani, poporul român a fost mințit, regimul comunist nepermițând să se spună adevărul despre tragedia evreilor din România. Șeful rabin al Cultului Mozaic a declarat că trebuie să avem curajul recunoașterii păcatului, adăugind că nimeni nu dorește acuzarea unei întregi generații sau a întregului popor român : “Adevărul trebuie să pătrundă în conștiința noastră pentru a putea învăța din lecția trecutului". Domnul Yehuda Bauer, profesor la catedra pentru studiul Holocaustului de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a făcut referiri la ideologia nazistă, o ideologie mai ales antisemită, la care rasismul era un adaos. Ca scuză ar fi fost invocată conspirația evreiască, internațională. Fasciștii vedeau în evrei dușmani mitici. Din documentele oficiale, în Transilvania de Nord (aprilie­­iunie 1944) au fost 130.000 victime, în Transnistria de Nord (iulie-august 1941-1944) - 80.000 de victime, în Basarabia și Bucovina de Nord (iulie-august 1941) -170.000 de victime. In continuare dl Dinu Giurescu a citat din unele documente oficiale, specificînd ca atunci ca și în timpul dictaturii comuniste s-a știut foarte puțin despre acele evenimente. In Romania, în numele unei false democrații, nu a existat nici un studiu documentat. Dl Giurescu a amintit de programul de la Iași (29 iunie - 3 iulie). Cunoscutul istoric a pledat pentru restabilirea adevărului fără meschinărie și ezitări politice. Dr Jean Oncel cercetător științific la Institutul comemorativ “Jad Vasem”din Ierusalim, a dat exemple din presa vremii și din rapoartele oficiale ale jandarmeriei. Doamna Ester Gobelman, originară din România și una din supraviețuitoarele de la Bogdanovca, a relatat drama copilului de 14 ani, căruia i-au fost uciși mama și fratele. Dînsa a declarat că nu înțelege nici acum . De ce ? A mai vorbit dl Pilat din Chișinău care a spus că abia acum poate spune adevărul în Moldova suverană, regretînd faptul că pînă-n acest moment în Basarabia nu există un monument pe care să scrie “Evreu”. Dl Florian de la Academia Română a povestit despre programul de la Iași. Dînsul a fost unul din supraviețuitorii celor 3 trenuri cu deportați. Domnia sa a mai spus că această comemorare este socotită de către unii un act antiromânesc. Poporul român nu poate gîndi așa. In ziua de duminică, sărbătoare creștină, să facem o pledoarie pentru împăcarea între oameni. Sentimentul vinovăției reale sau false poate crea agresivitate și asta este un mare păcat. a consemnat Coca Anghelachi loto: Aurel Gârbovu FARMACII Farmacii permanente In București Sector I F. 5: Bd. General Magheru 18-20, tel. 59.61.15 F.69, Bd 1 Mai 343, tel. 65.30.85 Sector II F. 14: Șos. Iancului 57, tel. 53.21.72 F. 26: Șos. Colentina 1, Bl. 34, tel. 35.50.10 Sector II F.2:Bd.Nicolae Grigorescu, Bl.A 14, tel. 44.21.25 Sector IV F.20 Calea Șerban Vodă 43, tel. 23.76.47 Sector V F.70 Șos. Alexandriei, Bl. PC 10, tel. 76.27.40 F.71: Calea 13 Septembrie, Bl. 53-55, tel. 31.43.93 Sector VI F. 53: Str. Băiceni 1, tel. 25.25.55 F. 93: Șos. Giulești 123, tel. 17.10.86 P.F. 12: Peron Gara de Nord, tel. 18.20.55 Farmacii particulare in Bucuresti Farmacia "Colțea Farm S.R.L." tel. 14.17.94.(zilnic 8 - 20, sîmătă, duminică 8 - 12) Farmacia “3F’: Calea Victoriei 103-105, tel. 50.78.38(luni-vineri 8- 19,30; sîmbătă 8-16) Farmacia “AURORA”: Bd. Dinicu Golescu 23-25; tel. 38.78.30(luni-vineri 7,30 - 18,30; sîmbăta 7,30-14,30) Farmacia “Victoria”: Calea Victoriei 14, tel. 13.77.66 Farmacia “Slavia”: Str. Știrbei- Vodă 16, tel. 15.15.25 (luni-vineri 7,30-18,30; sîmbătă 7,30-14,30) Farmacia “Floricel”: Calea Griviței 206, tel. 65.39.35 (8.30-15.30, sîmbătă,duminică-închis) Farmacia “Domenii”: Bd. 1 Mai 128, tel. 65.42.90 Farmacia “Balsam”: Calea Victoriei 147, tel. 50.21.70 Farmacia “Iulia”: Calea 13 Septembrie 196, tel. 31.38.61,(8.30-19.30, sîmbătă 9-13) Farmacia “Rîul Doamnei”: Str. Rîul Doamnei 5, tel. 78.58.11 Farmacia “Flora”: Bd Muncii 55. Farmacia"Sildo”: Str.Galați nr.129,­luni-vineri 8-20,sîmbătă 8- Farmacia "CAMIGO"S.R.L. str. Galați 109 sector 2.(zilnic 8 - 18, sîmbătă 8 - 12) RADIO CONTACT-68.7 MHz Știri - 8,30, 9,30, 10,30, 11,30, 12 30,14,30,16,30,18,30,19,30 Luni 7.00 - Program matinal 21.00 - Contact jazz 22.00 - Albumul serii Marți 7.00 - Program matinal 18.00 - Ieri și azi în muzica italiană 21.00 - Top nostalgic Miercuri 7.00 - Program matinal 13.00 - Top nostalgic-reluare 18.30- Serial Elvis I 19.30 - Serial Elvis II 21.00 - Legende rock 22.00 - Albumul serii Joi 7.00 - Program matinal 17.30 - 1,2 joi 19.30 - Contact New Wave 22.00 - Albumul serii Vineri 7.00 - Program matinal 13.30- Pop Hits USA 16.00 - Contact Fashion 17.00 - Incursiune în viitor 18.00 - Magazin 20.00 - La cererea voastră 23.00 - Friday Night Club Sîmbătă 8.00 - Program matinal 11.00 - Caleidoscop 13.00 - Top Slow 14) 14,00 - Love Songs 15.00 - Cutiuța cu vechituri 17.00- Top ‘30 21.00 - Party all the time. Duminică 9.00 - Country Music 12.30 - Stelele muzicii franceze 13.00 - Top ‘30-reluare 15.00 - Contact Souvenir 15.45 - Sport 16.00 - De la blues la rock I 16.30 - Cronica teatrală și cinematografică 18.00 - De la blues la rock II 19.30 - Contact New Wave 21.00- Enigme 22.00 - Clar de lună 22.30 - Aproape clasic l­oul Institut de Arhitecturi "Ion Mincu" Str. Academiei nr. 18-20 tel.13.80.80yi91 l Prosternați Răsăritului Liviu loan Stoiciu la sfîrșit, am înțeles­­ la sărbătorirea unui an de la instaurarea în tronul post-comunist de prim­­ministru­­, din interviul d-lui Petre Roman, dar cu această ocazie, am înțeles în ce a putut să se transforme tensiunea actuală dintre realitate și idealitate, în “reforma exemplară”! De necrezut? Reforma falimentară a d-lui Petre Roman căpătînd astfel un nou apelativ, nu mai e “originală”, cum era din 28 iunie 1990 încoace, ci “exemplară”... Asta e situația? Obosit de atîtea vizite de lucru în județele țării ( se aproprie alegerile locale, nu? FSN-ul, unde primul ministru se află în acea postură charismatică de “secretar general”. FSN-ul este pe planul întîi­ ce s-ar face Guvernul fără docilitatea feseniștilor săi din fruntea județelor ce trebuie să pună în practică întocmai reforma sa “originală” și “exemplară”, o reformă, altfel, definitiv fantezistă), după ce sindicaliștii erau gata să arunce economia “către anarhie” cu grevele lor și i-au stricat plimbarea la Paris, Petre Roman nu s-a arătat la televiziune debusolat, fără aplomb, recunoscînd că “lucrurile nu se încheagă” și că “nu mai am suflul de anul trecut”, îngrijorîndu-ne în cel mai înalt grad, va părăsi oare, forțat, corabia Guvernului? Rămînînd numai “secretar general” al FSN... Putem spera acest lucru? Cîtă vreme abia teoria unicatelor sale guvernamentale a funcționat perfect în tot ce este reformă economică, socială, culturală? Biată reformă politică, doar în politică reforma­ Roman fiind pusă în practică de fapt cu succes, reformă a comunismului care a dus țara la sapă de lemn, isterizînd o națiune întreagă: “pariurile cîștigate” unde sînt? Și cine, în afara celor ce au conceput dezastrul, cine a profitat, personal, de efectele reformei, într-o țară de la Porțile Orientului, post­revoluționară, cu politruci de joasă speță, corupți pînă în măduva oaselor, noua lor birocrație bătîn­­du-și joc... Fără să fie reformate structurile birocratice altfel decît înspre direcția dorită de Puterea politică neo-comunistă: “ce să fi pus în loc?”, ne întreabă azi primul ministru. Vina fiind, desigur, a celor “ce nu ni s-au alăturat”, din Opoziție! Desigur, Opoziția fiind vinovată de toate... Mai ales că Opoziția nu a dorit să colaboreze cu deviza “majoritară” fesenistă politică, de rău augur: “Curaj, competență, consecvență”! Consecvență la ce oare? Primul ministru reușind să ne lase pînă la urmă cu gura căscată, că reforma propusă de domnia sa în România a ajuns la capăt! Cel puțin din punct de vedere legislativ, asta ne-o declară cînd nu avem sigur în România nici măcar proiectul de Constituție! Ce să mai vorbim de “ciurucuri”, de legea privatizării, de exemplu, care e pe gard... Reformă a d-lui Petre Roman ajunsă la capăt, legislativ, gata să ne invite să înghițim capul viitoarelor “cartele” occidentale de după al doilea război mondial (de ce nu cartele ceaușiste?) pentru a ne proteja “global”, protecție simbolică oricum, în lipsa unor priorități sociale rezolvabile în mod onorabil! La un an de domnie, dl Petre Roman are nevoie de o vacanță mare, îl înțelegem bine, vacanță mare în care , ui­tind teoretic de portofoliul guvernamental și de președinția la FSN, ar putea să intre practic în opoziție, să se mai trezească la realitate, măcar pentru o lună de zile, acolo, cît ține o vacanță mare... Vacanță mare făcută undeva prin “fostele țări frățești”, eventual, pe care dl prim-ministru are impresia că le-a depășit cu a sa reformă (le-a depășit doar prin impertinență)! După care, odihnit, va putea să pornească iar la drum, spășit, “exemplar” și “original”, alături de dl președinte ales Ion Iliescu, părintele său spiritual care se prosternează Răsăritului... O blazare generată de nesiguranța zilei de mîine Interviu cu dl dr Victor Babușceag, directorul Direcției Sanitare Timiș, președintele PNL - Timiș producători de sănătate. Datorită faptului că o breaslă întreagă a fost lăsată să primească “atenții” pentru a supraviețui și datorită calității îndoielnice a actului medical datorat lipsurilor, medicina românească trece printr-o criză. Rep.: Sînteți inițiatorul unor ample acțiuni prin care ați reușit să faceți mult pentru bolnavii din județ. Aș dori unele lămuriri. V.B.: Anul acesta s-au acordat zero ler pentru investiții. Situația clădirilor în care se găsesc unitățile spitalicești este catastrofală. Clădirea Clinicii de oftalmologie are 300 de ani, pereții sunt igrasioși. Spitalul de oncologie se află la intersecția a două artere supercirculare, pe unde trec tramvaie. Clădirea este zdruncinată permanent. Acolo, mulți își petrec ultimele zile din viață. Văzînd toate acestea, am hotărit să mă descurc singur. Am fost la Bonn, unde am fost primit de secretarul de stat, căruia i-am expus situația, cerindu-i finanțare pentru construcții de spitale, medicamente etc. Discuțiile purtate au avut ecou. In tot județul, chimioterapia pentru secțiile de oncopediatrie a fost rezolvată. Primim transporturi în valoare de 230-280.000 D.M. Am contactat societăți de construcții, firme specializate în construcția rapidă a clădirilor. Nu vom mai fi obligați să folosim trusturile de construcții. Societatea “Helfen für Rumänien” va inaugura “Tabăra Națională pentru Copiii Diabetici”. Celor 200 de copii li se vor asigura sprijin medical, medicație și alimentație (inclusiv dulciuri speciale). Armata germană ne-a aprovizionat cu corturi și mobilier. Aceeași societate a asigurat în Germania tratament pentru 50 de copii aflați în stare gravă, toți s-au întors recuperați. Transportul acestora a fost asigurat de aviația militară germană. O altă societate, “Louis Țurcanu”, se ocupă cu construirea spitalelor pentru copii. Prințesa Donatta de Prusia, verișoara Regelui Mihai se Reporter: D-le Babușceag, cîți membri activi are PNL în judetul Timiș? Victor Babușceag, înscriși pe calculator, aproximativ 5.700 de membri. Numărul de simpatizanți este mult mai mare, altfel nu am fi cîștigat 27% din voturi pe județ. Oricum, interesul pentru politică a scăzut. Populația nu mai participă la manifestații, la mitinguri. Rep.: De ce credeți că a scăzut acest interes? V.B.: A intervenit o blazare generată de nesiguranța zilei de mîine. Teama de șomaj, apoi ajutorul de șomaj este stopat de birocrație. A apărat pericolul unei democrații rău înțelese și anume liberalizarea moravurilor care se caracterizează prin atentate la avutul personal și la integritatea personală. Apar tot mai frecvent intoxicații cu băuturi contrafăcute, băute prin piețe, la “botul calului”. Cea mai îngrijorătoare este apariția intoxicațiilor cu droguri. Au fost introduse în țară și droguri hard (heroină). Rep.: Cum vedeți viitoarele alegeri? V.B . Democratizarea și privatizarea trebuie să se producă de jos în sus. De aceea, foarte importante sunt alegerile de primari și de consilii municipale și comunale. In Occident, un land, un district are autoritate aproape deplină, cred că avem nevoie de autonomie în primul rând. Rep.: Ce puteți spune despre Frontul Democratic Antitotalitar din Timișoara? V.R.: Am relații foarte bune cu Tănase Tăvală (președintele PNȚ­­CD), cu Francisc Barang (președintele UD­MR). De altfel, nu au existat probleme interetnice în Timișoara. Abia acum se încearcă prin foaia “Renașterea bănățeană” exacerbarea naționalismului. Așadar, ideea înființării FDAT nu este rea, dar totuși prezintă un defect tehnologic. Mai bine ar fi fost ca toate partidele ce fac parte din FDAT să se fi prezentat individual, dar cu aceleași idei. Opoziția ar trebui să fie un “bloc” prin platformă și esența ideilor. FDAT a ajuns față în față cu FSN și cu alte partide, aflîndu-se în inferioritate numerică. Rep.: Cum vedeți viitorul partidului? V.B.: il privesc cu încredere. Am luat legătura cu dl Otto Langsdorf - președintele FDP - (liberalii din Germania). Recordul lor în alegeri a fost de 9%. Totuși, datorită oamenilor de valoare pe care îi au de ani posedă cele mai importante portofolii: Ministerul Economiei și Ministerul de Externe. Rep.: Aș dori cîteva precizări în legătură cu greva medicilor. V.B.: Sunt în grevă toate unitățile sanitare din județul Timiș, aproximativ 1.400 de medici. Motivul principal este procentul de 1,8% alocat sănătății. Este cel mai scăzut buget european. Apoi faptul că nu s-a conceput o nouă lege sanitară. In legătură cu Hotărîrea 307, eu am refuzat să o aplic, nu pot închide nici o secție, sîntem e­e ocupă cu strîngerea fondurilor. Publicația “Azi” s-a exprimat cum că aș fi vîndut Banatul nemților. Amuzant! Rep.: Credeți că Direcția Sanitară este o instituție viabilă? V.B.: Cred că va trebui să dispară, întreprinderile mamut nu au nici un rost. Este ca în industrie.Cuvîntul care se impune este: autonomie, mai precis să judecăm singuri, nu să așteptăm ordine de sus. Descentralizarea sistemului de sănătate se poate realiza prin: o parte finanțată - Mama și copilul precum și pauperii­­, asigurări de sănătate diversificate în funcție de cota din salariu pe care au dat-o salariații sau pensionarii respectivi și un sector privat (aproximativ 20-30%) unde plata se va face direct sau prin intermediul bonurilor de asigurare, a consemnat Cristian Dragomir î i mm .pagina 2 Opoziția în Parlament este doar decorativă Interviu cu dl dr Nicolae Constantinescu, membru în Comitetul Director al Alianței Civice in continuarea ședinței membrilor fondatori ai Alianței Civice, ce a avut loc în 26 iunie 1991, dl doctor Nicolae Constantinescu, membru în Comitetul Director, a avut amabilitatea să răspundă cîtorva întrebări. întrebare: Fiind unul din inițiatorii AC, vă rugăm să ne spuneți cum vedeți dv. în viitor legătura între noul partid și vechea formulă a AC? Răspuns: Evident că Alianța Civică a avut aderență de la început, era așteptată deci, pentru că ea a preluat necesitățile imperioase ale societății românești care se vede confruntată cu alegerea între diverse căi de evoluție. Oricare ar fi drumul pe care vom merge, trebuie să tratăm opțiunile noastre cu deplină onestitate, cu o disponibilitate altruistă. România are nevoie azi de promulgarea unor legi democrate, care să-i permită cetățeanului o deplină libertate de mișcare, inițiativă și dezvoltare, limitate doar de codurile legislative. Iată deci cadrul de care are nevoie țara noastră! Din păcate rezultatele activității parlamentare de un an și jumătate sînt departe de așteptările noastre. Nici formațiunea politică de guvernămînt, nici partidele din opoziție nu au reușit să prezinte națiunii pachetele de legi în ordinea de priorități și cu structura convenabilă unei țări democrate. Este drept că opoziția în Parlament este doar decorativă, ea neavînd forța numerică­­ explicabil­­, dar din păcate nici forta argumentării, ceea ce mi se pare inexplicabil. In aceste condiții Alianța Civică va discuta la apropiatul Congres oportunitatea angajării politice a unora din membrii ei, care vor putea realiza o formațiune bazată în principal pe susținerea drepturilor omului. Evident că această formațiune va face parte din opoziția de centru democratic și se va încorona alături de partidele național liberal, național țărănesc-creștin și democrat, social democrat, uniunea democrată a maghiarilor, partidul ecologiștilor la lupta politică pentru instaurarea democrației în România. Membrii AC vor putea opta pentru formațiunea politică sau pentru activități exclusiv civice. Cei neînscriși în partidul alianței vor putea vota cu oricare partid, în funcție de conștiința fiecăruia­­ și ar fi neconform cu principiile noastre să gîndim altfel. Orice om este liber să-și exprime opțiunile politice, dar rostul principal al Alianței Civice este ca alegerea să fie făcută în cunoștință de cauză, conform cu măsura în care aspirațiile cetățeanului se regăsesc în programele partidelor. Cred deci că Alianța Civică va râmîne cadru consultativ și formativ civic al națiunii, iar partidul ei va acționa în principal pentru alcătuirea unui cadru legislativ adecvat respectării drepturilor omului. Întrebare: In campania electorală credeți că partidul AC va participa pe liste independente, sau pe liste comune cu partidele avînd orientări politice apropiate? Răspuns. Momentul politic actual este charismatic și nu conceptual. Se cîștigă cu figuri de oameni și nu cu programe. Față de această situație noi credem că opoziția poate cîștiga propunînd electoratului persoane cu farmec, cu putere de convingere, cu faimă profesională și bineînțeles cu disponibilitate pentru activități civice concrete. întrebare: Dacă pînă în prezent AC a avut audiență mai ales în mediul urban, cu precădere intelectual, vă gîndiți pentru viitor să depășiți acest stadiu și în ce fel? Răspuns: Cred că nici în mediu urban nu putem pretinde că am depășit sfera intelectualilor. Important este nu numai să ne ducem în rindurile muncitorilor și țărănimii, dar în principal să ne ducem putînd să le spunem ceea ce doresc ei. Or, lucrul acesta ne este dificil nu numai nouă, dar chiar și Frontului care pretinde că-i reprezintă. Și aceasta fiindcă atît muncitorii, cît și țăranii au fost teribil de mințiți în ultimele 18 luni. Li s-a promis “marea cu sarea” și li s-au dat “picături”. O reuniune nepregătită și cu răspunsuri de circumstanță este mai păgubitoare politic decît absența unei întîlniri cu muncitorii. Ei vor rezolvări concrete, iar Alianța Civică, și în general orice reprezentant al opoziției democratice, nu poate da decît direcții și nu rezolvări, a consemnat Georgeta Pop Deputaților. In ședința deschisă la orele 14,00 nimeni nu a avut prezența de spirit să marcheze performanța unuia dintre deputați, performanță care se înscrie în eforturile parlamentarilor de intrare mai rapidă a României în Europa și anume: d-na deputat FSN din circumscripția 4 Bacău, Doina Ofelia Melinte a devenit campionă europeană, cîștigînd cursa de 1500 m plat. Ne întrebăm, în acest context al cursei pentru Europa, ce alte calități de parlamentar mai are d-na deputat Doina Ofelia Melinte în afară de faptul incontestabil că e iute de picior? înainte de a se aborda ordinea de zi, am consemnat cîteva luări de cuvînt. Primul a vorbit dl Marian Enache . In numele grupului parlamentar FSN, d-sa considerat că atitudinea luată joi, a 27 iunie, de PNL și PNȚ-CD - cărora li s-au alăturat și alte partide de opoziție­­ împotriva proiectului Legii marii privatizări, este o manevră politică menită să împiedice Frontul să-și realizeze programul, aprobat chiar de Cameră, și să profite de tensiunile sociale pentru a cîștiga capital politic; aceste acțiuni sînt în același timp îndreptate împotriva intereselor naționale. Tocmai partidele care au susținut mereu proprietatea privată ca fiind una din opțiunile lor fundamentale (PNL și PNȚ-CD) se opun acum privatizării și promovează lozinci de genul : “Nu ne vindem țara!”. Dl deputat și-a explicat poziția partidelor istorice prin teama electorală ca nu cumva de numele Frontului să fie legată și această lege care are semnificația desprinderii definitive a societății românești de tradiția comunistă. Dl Ionel Blaga (FSN) a arătat că marea privatizare e o condiție a tranziției la economia de piață, a relansării economiei, a echilibrării bugetului. Dl deputat a susținut că noile prevederi în domeniu ale Poloniei sînt asemănătoare cu cele din legea românească și a cerut ca ea să fie pusă în discuție. Dl Dinu Patriciu (PNL-AT)și-a susținut din nou adversarii politici (așa cum ne-a obișnuit de cînd era să ajungă ministru) și a cerut, la rîndul său, ca legea să intre în discuțiile Camerei. In replică a vorbit dl deputat PNL, Teodor Vaida, afirmînd că această “uvertură a legii privatizării” orchestrată de dl Marian Enache nu a avut alt scop decît să cîștige capital politic pentru Front, lovind în partidele de opoziție. Privatizarea rămîne, firește, una din opțiunile fundamentale ale partidelor istorice. Asta nu înseamnă, însă, că ea trebuie făcută oricum. Actualul proiect de lege a privatizării imaginează un sistem al conturilor prost conceput. Dl deputat liberal și-a atacat colegul din Aripa Tînără, Dinu Patriciu, care, în Comisie, se opune legii, iar în plen se arată de acord cu majoritatea fesenistă. S-a intrat apoi în ordinea de zi, supunîndu-se la vot rapoartele comisiilor de mediere între Senat și Camera Deputaților privind Legea siguranței naționale, Legea constituirii, organizării și funcționării societăților comerciale în domeniul asigurărilor și Legea pentru modificarea art. 222, alineatul 1 din Legea 31/’90 privind societățile comerciale. . S-a trecut apoi la discutarea și votarea Legii cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătorești care, în final, a fost adoptată cu majoritate de voturi. Apoi s-au pus în discuție și s-au votat cîteva articole din proiectul de Lege privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Ultima parte a ședinței a fost rezervată interpelărilor. Consemnăm interpelarea d-lui Radu Ciuceanu (PNL) prin care acesta a arătat că au trecut două săptămîni de la aprobarea în Senat a “moțiunii Claudiu Iordache” și și-a exprimat speranța că, într-un tîrziu, i se va da curs și în Camera Deputaților. De asemenea, dl Radu Ciuceanu a amintit că nu a fost încă supusă Camerei moțiunea - semnată de peste 200 de deputați - prin care se prevede înființarea unei comisii speciale care să studieze posibilitatea rezumării tezaurului românesc aflat în “păstrare” în Uniunea Sovietică. Dl Claudiu Iordache (deputat independent) a arătat că își respectă promisiunea de a reprezenta sindicatele în Parlament. El a luat apărarea sindicatelor independente ale medicilor, care se află încă în grevă și ale căror revendicări juste nu au fost satisfăcute de Ministerul Sănătății. Dl ministru Bogdan Marinescu,­ în cuvîntul său de săptămîna trecută, a spus că între minister și greviști se află bolnavul care suferă. Claudiu Iordache a incriminat acest fel de a aborda problema, arătînd că unul din motivele grevei este tocmai imposibilitatea de a îngriji bolnavul din cauza lipsei materialelor elementare necesare. Treizeci de mii de medici sunt în grevă, cinci mii au emigrat de la Revoluție încoace, iar situația “Sănătății” din România este una dintre cele mai precare din Europa. Dl Marin Bivolaru (PNL), în completarea cuvîntului lui Claudiu Iordache, a cerut demisia d-lui Bogdan Marinescu din funcția de ministru al sănătății. In uralele Camerei a urcat la tribună dl Ion I. Brătianu (ULB) responsabil, în ultima vreme, cu buna dispoziție a deputaților. Intrînd în joc, dl Brătianu a cerut președintelui Camerei să apeleze la chestori pentru ca deputații să se reîntoarcă în sala pe jumătate goală. Domnii parlamentari au răspuns cu o grabă - nicicînd manifestată în mod obișnuit - comică, năvălind pe toate ușile. Nemulțumirea d-lui Brătianu era legată de spațiul locativ al partidelor. Guvernul, sesizat în problemă, a dat un răspuns care - după părerea d-lui Brătianu - îi demonstrează incapacitatea și incompetenta. “Iluștrii noștri înaintași, senatorii romani, au spus: <«Cartagina trebuie distrusă!». Guvernul trebuie înlocuit!” - și-a încheiat dl Brătianu, în uralele sălii, discursul. Lucrările continuă astăzi: a consemnat Gabriel Klimowicz Marea privatizare înfierbîntă spiritele

Next