Cotidianul, noiembrie 1993 (Anul 3, nr. 257-282)

1993-11-01 / nr. 257

R­DIANUL LUNI : 1 NOIEMBRIE 1993 OPINIA Ca pe vremea Inchiziției­ , Florin Gabriel Mărculescu Chemată să se pronunțe asupra constituționalității legilor, Curtea Constituțională s-a organizat și funcționează pe temeiul unei legi (nr. 47/1992) care - culme­a ridicolului - este ea însăși neconsituțională, fie și numai prin una singură dintre multele ei prevederi. Cum altfel ar putea fi privit, de pildă, art. 24 (2), potrivit căruia “în cazul în care judecătorul desemnat ca raportor consideră că excepția (de neconstituționalitate, n.n.) este vădit nefondată (...) el va înștiința pe președinte pentru convocarea completului de judecată, care poate hotărî, cu unanimitate de voturi, să respingă excepția fără citarea părților”. Oricât de genial ar fi raportorul, oricât de hiperinteligenți ar fi judecătorii, oricât de superîntemeiate și suprarădite le-ar fi opiniile, nimeni și nimic nu poate justifica judecarea unei cauze în absența împricinaților. Citarea părților este o regulă de bază și ignorarea sau defectuoasa ei îndeplinire pot duce la anularea întregii judecăți. Dreptul elementar al cetățeanului de a-și apăra interesele în fața Justiției nu poate fi îngrădit sub nici un motiv. Cel puțin așa ne asi­gură art. 21 al Constituției, iată însă că legea în discuție dă frâu liber arbitrariului. Evident, aberantul text nu poate fi imputat distinșilor magistrați ai Curții Constituționale. Nu ei l-au făcut. Numai că ei îl aplică și după felul în care o fac s-ar zice că anticonstituționalismul prevederii cu pricina le priește de minune. Caracterul facultativ al “novatoarei” proceduri a fost eludat fără jenă, necitarea părților fiind reținută ca normă obligatorie. De bună voie, Curtea a optat ferm pentru varianta... neconstituțională. Așa se face că în scrisorile tip care însoțesc deciziile înaltei instanțe la Parlament și Guvern stă scris negru pe alb că “judecarea se face fără citarea părților când excepția este vădit nefondată”. Precum se vede, minus­culul “poate” a dispărut fără urme, s-a evaporat ca prin farmec, judecătorilor Curții fiindu-le pesemne mult mai comod să delibereze în secret, cu ușile închise. Ca pe vremea Inchiziției! Stimulați de intimitatea și confortul birourilor în care își desfășoară activitatea, domniile lor inventează... contraexcepții, nesimțindu-se câtuși de puțin datori să le mai pună în discuția părților. Bieții împricinați se trezesc cu decizia în cutia de scrisori. Practic, comod, expeditiv! Așa se petrec lucrurile pe prima treaptă a judecății. Și cum ea reflectă convingeri nestrămutate, este greu să-ți imaginezi că recursul ar mai putea îndrepta ceva. Dar în practica înaltei instanțe mai există o “ciudățenie”, că alt eufemism nu-mi trece prin cap. Ori de câte ori se întâmplă ca excepția de neconstituționalitate să privească legi abrogate, Curtea refuză să se pronunțe asupra fondului, invocând papa­galicește... excepția abrogării! “Problema exercitării controlului constituțional asupra unei legi abrogate nu se pune de principiu”. Scurt pe dos. Așa vrea Curtea! Domnul Gionea & Co­ ustă, probabil, că acest năucitor principiu are uneori valoarea denegării de dreptate. Mai pe românește, domnii magistrați refuză să facă dreptate, închid ochii în fața samavolniciilor săvârșite în anii comu­nismului în virtutea unor legi abrogate între timp. Abrogate înainte sau după înscăunarea lui Iliescu, asta nu are nici o relevanță. Abrogarea stopează abuzurile, dar nu locuiește rănile trecutului, nu repară nedreptăți comise în numele unor legi care nu au ținut seama nici măcar de fariseicele principii ale constituțiilor comuniste. A te mulțumi să invoci abrogarea legii, a te limita la un aspect formal sustrăgându-te analizei de fond înseamnă să accepți complicitatea cu abuzurile trecutului regim, înseamnă să acoperi cu bună știință urmările încă prezente ale unui jaf “legalizat”. Nu de principii neroade are nevoie omul, ci de dreptate. Din păcate, în lumina unor nescrise comandamente politice, Curtea Constituțională pare a fi hotărîtă să apere fărădelegea până la ultimele ei consecințe. Oricum, nu îndrăznește s să iasă din cadența Puterii. Pentru asta a și fost creată. J) Cu Generalul­ Motorină­­ pe câmpuri, după Sf. Dumitru Marin Bucur­ iile de toamnă târzie. A trecut Sf. Dumitru, a trecut aproape și toamna. Ce s-a însămânțat e bine însămânțat, ce nu, Dumnezeu cu mila, și la anu’. Numai nevlegii satelor mai pun gând de acum în­colo să iasă la câmp, cu zăpada pe creștetele munților. Străbat zilele acestea câmpuri cât vezi cu ochii, spre Târgoviște și spre Găești, uitându-mă nedumerit, parcă fiind în septembrie, după cules! Su­prafețe mari de porumbiști neo­­gorîte, foste miriști în stare de isla­zuri abandonate, puține culturi de grâu răsărite și niște rebeguu­ de bă­trâni, pe la capetele locurilor, în­cercând să scoată din ierburi și us­căciuni pământul reavăn și primi­tor de sămânță! Tocmai răsfoisem comunicatele comandantului suprem al... comandamentului de stat, și, firește, de partid, pentru agricultură, liniștindu-mă cu asi­­gurările sale date nouă că “s-au creat” toate “condițiile” - la noi, de 40 de ani, se creează în continuu “toate condițiile”­ - pentru ca lucrările agricole de toamnă să se încheie, cum nu se poate decât numai la noi, tot în “cele mai bune condiții”. Toate bune și lăptoase­­ și de vreme acasă, numai că peste tot lipsea bateria cea grea și gene­ralul cel mai competent pe fron­tul... agriculturii, Generalul- Motorină! Cunoșteam până acum generali de alte specialități: Generalul-Ger, Generalul-Noroi, Generalul-Vodcă, cu care sovie­ticii au amenințat și au câștigat, în bună parte, războiul contra armatelor germane, care n-aveau în dotare asemenea specialități de război! Puterea actuală în România a specializat rapid un general, care poate să contribuie la câștigarea războiului cu țăranii particulari, fără unelte, fără capital, fără nimic în gospodăriile falimentate de comunism. Dl Văcăroiu, coman­dantul comandamentului, ne-a asigurat că acest general va fi al tuturor, nu numai al agriculturii de stat și al celei neocolectiviste din asociații și ferme, încrezător în cuvântul dat, după teleconferința cu subalternii din provincie, am luat-o iar peste câmpuri, ziua în amiaza mare, pentru a-i descoperi generalul, de care va depinde recolta noastră de grâu, în anul viitor. Tractoarele stau trase pe marginea drumului. “ - N-avem motorină!”... “- Nu ne dau decât dacă facem contract cu ROMCE­­REAL!”... “- Nu se găsește să cumperi nici un ciocan de motorină!”... Nu se poate, îmi zic, dl prim-ministru nu ne minte și cu motorina, cum ne-a mințit cu inflația! înțeleg alte minciuni, dar și cu motorina, ar fi prea de oaie pentru asemenea față!... “­ 35.000 lei, atâta costă un pogon de arat!”... Cât?­­ întreb eu aiurit! Cât un salariu lunar! Atunci la cât ajunge o dublă de grâu?... Nu știți, atunci, nimic. Să vă spun eu cât costă un kilogram de sămânță de grâu, un kilogram de insecti­cide, un kilogram de îngrășăminte și veți vedea că nu ne rămâne decât să le dăm pământul înapoi!” Domine comandant al comanda­mentului, care faceți agricultură la telefon și la teleconferințe, care vă este politica de încurajare și de protejare a agricultorilor, de la care așteptăm să ne scoată țara din scufundătura în care ne-a lăsat regimul dvs. trecut? Unde vă sunt subvențiile pentru țăranii pro­ducători? în prețurile exorbitante ale semințelor și lucrărilor agri­cole, în monopolul de partid al fostei agriculturi socialiste și al celei actuale etatiste, pe care o mențineți, ca și fabricile falimenta­re, numai pentru a păstra structura dirijismului din paza lui Surdu de la Ministerul Agriculturii? Cu ce se mai ocupă comandantul suprem al comandamentului pentru agri­cultură? Să le dea indicații, să dea certificate de bună purtare nomen­claturii din agricultură! Auzim de peste trei ani aceleași “asigurări” infantilizante care suplinesc “vom face totul” ale împușcatului. Câmpurile rămase pârloagă până acum, în prag de iarnă, care vă vor fi argument în 1994, pentru a ne convinge că agricultura țărănească nu dă randa­mentul necesar, sunt câmpurile războiului dvs. împotriva agricul­turii particulare. Nu există motorină, dar dvs. ați spus că există în cantități suficiente! Ați garantat acest lucru. Cine vă boicotează? Opoziția din agricul­tură! Cine vă fură motorina? Cine minte în continuu, fără să roșască în fața națiunii? Nu există motorină? Ba da, există, dar numai livrată prin ROMCEREAL. Numai cine conlucrează cu această cara­catiță sufocantă a agriculturii are dreptul la cota de motorină. Există motorină ca monopol și dictat ROMCEREAL, a ROM-etatism. Cu te să se facă lucrările de toamnă? Cu vorbe, cu promisiuni, cu minciuni. Unde este motorina, pe care primul ministru a garanta­t-o țăranilor în această toamnă? Cui i-a asigurat-o? Țăranilor, ori mafiei de miliardari din cârdășia nomenclaturistă a mamuților din subordinea Puterii, tip ROMCE­REAL. Guvernul să stea în banca lui! Două subiecte interesante au captat atenția jurnaliștilor prezenți la conferința de presă de vineri, 29 octombrie a.c., a Partidului Social Democrat Român (PSDR). “Asaltul Partidului Democrației Sociale din România împotriva băncilor și, mai ales, asupra Băncii Naționale”, este considerat de dl Constantin Avramescu ca “foarte periculos în acest moment”. Domnia sa consideră că Banca Națională trebuie să rămână complet independentă față de partidul de guvernământ din două motive: primul­­ pentru că guvernul s-ar putea folosi de marea masă monetară imobilizată la Caritas, iar cel de-al doilea motiv­­ este acela că, datorită presiunii sindicale cu care se confruntă în prezent Executivul, s-ar putea emite o masă monetară suplimentară, ceea ce ar duce la hiperinflație. Câteva detalii legate de Legea acreditării institutelor de învățământ superior a oferit doamna Smaranda Dobrescu. Astfel, “cei peste 100.000 de studenți ai facultăților particu­lare vor fi aruncați afară”, dacă se adoptă actu­alul proiect de lege. Printre altele, acest proiect prevede, în articolul 20, alineatul 4, că “pentru a primi acreditarea, fiecare facultate sau colegiu trebuie să aibă cel puțin 50% dintre profesori cu norma de bază la institutul respectiv”. Această condiție nu o îndeplinesc decât patru din cele 66 universități particulare. Doamna Dobrescu a mai precizat că astfel “pot fi atinse și nu-și pot obține acreditarea IATC-ul și Conservatorul”. La aceeași întâlnire cu presa am fost informați că PSDR nu a desfășurat și nu desfășoară nici un fel de discuții sau tratative în perspectiva unei alianțe social democrate cu PD(FSN). (Alexandru Traduc) Deputatul Gogoncea va demisiona? In cazul în care Dan Lilion Gogoncea, deputat PDSR de Galați, președintele Camerei de Comerț și Industrie Galați, își va prezenta demisia din Parlament; locul său va fi luat, probabil, de Ion Danielescu, profesor de istorie la Liceul “Mihail Kogălniceanu”, din Galați. Dl Danielescu a fost vicelider la Sindicatul din învățământul Preuniversitar Galați, funcție din care și-a dat demisia, motivând că acum, înaintea pensionării, are foarte multe probleme. De exemplu, spunem noi, să ajungă deputat. Este secretarul Societății de Științe Istorice, filiala Galați. Face parte din conducerea PDSR - Galați. Deocamdată nu a fost confirmat ca deputat de Ilie Plătică Vidovici, senator PDSR, președintele PDSR - Galați. Pe de altă parte, Dan Lilion Gogoncea, unul = 4 Pet Shop Boys - Go West 463 = 6 Militant Me - This Love Of Mine 457 + 27 Urban Cookie Colective - The Key; The Secret 455 = 4 UB 40 - Higher Ground 466 + 27 Depeche Mode - Higher Love 458 +5 5 2 Boys - What You Want 460 -4 11 Haddaway - Life 439 +4 4 Apache Indian - Boom Shack A-Lack 464 -3 7 Mariah Carey - Dreamlover 454 ) +5 4 Prince - Peach 465 11- 17 Gary Moore - Parisienne Walkways ‘93 456 12- 48 Buzz Hood - House Of Stones 453 13 +6 3 Tears For Fears - Cold 467 14 -5 8 2 Unlimited-Faces 451 15 New ! Meat Loaf -1 ‘d Do Anything For Love 475 16 = 5 Celinda Pink - Victimized 462 17 +11 2 Billy Joel - The River Of Dreams 473 din fondatorii Camerei de Comerț și Industrie Galați, va fi conducătorul Centrului ONU pentru întreprinzătorii mici și mijlocii din orașul de pe Dunăre. Instituția este foarte importantă, fiindcă Galațiul va deveni curând porto-franco. Proiectul zonei libere de comerț a fost realizat teoretic de Camera de Comerț și conține multe din ideile de tip reformist din arsenalul partidului de guvernământ. La ultima conferință de presă a PL ‘93­­ Galați, unul dintre liderii acestuia, profesorul Negoescu, a declarat că “eminența cenușie” a Fondului Proprietății Private­­ Galați ar fi același domn Gogoncea. Liderul liberal a avertizat asupra prezenței masive a PDSR în consiliile de administrație și în consiliile împuterniciților statu­lui din firmele gălățene. (Florin Budescu) 18 New ! DJ Jazzy Jeff - Boom! Shake The Room 477 19+7 2 Bee Gees - Paying The Price Of Love 472 20-7 10 Princessa - Rojo Y Llanto 443 21=3 SWV - Right Here (Human Nature) 468 22 New! U2-Numb474 23 -9 11 Janet Jackson-If 441 24 New ! U96 - Night In Motion 476 25 -7 12 Culture Beat - Mr. Vain 438 26 +4 2 Vanessa Paradis - Natural High 471 27 -7 8 Spin Doctors - Two Princes 450 28 -6 13 Freddie Mercury - Living On My Own 433 29 = 2 Coldcut - Dreamer 470 30 -7 15 4 Non Blondes-What's Up? 426 Propuneri: 1. Soul Asylum - Runaway Train 478 2. Frankie Goes To Hollywood - Relax ‘93 479 3. Take That & Lulu - Relight My Fire 480 4. Chaka Demus & Pliers - Tease Me 481 TOP 30 Radio Ediția nr. 43 TALON PARTICIPARE TOP 30 Splaiul Independenței nr. 202 A i Asociația Foștilor Persecutați Politic își revendică drepturile Nici întârzierea organizatorilor, nici frigul­­ nostal­gic din încăperea populată doar de scaune goale, nu au reușit să înfrângă îndârjirea câtorva ziariști prezenți, vineri 29 octombrie la conferința de presă a Asociației Foștilor Persecutați Politic. Asociația, cu personalitate juridică din 28 iunie 1991, are acum peste 500 membri în Capitală și 12-13 filiale în restul țării, fiind încă în curs de organizare. Cu un profil asemănător Asociației Foștilor Deținuți Politici, ea include în plus persoanele nedreptățite social și profesional, fără a fi fost închise, precum: ofițerii și subofițerii de carieră îndepărtați din armată datorită participării la campania din Est sau a unor motive politice mascate (majoritatea în 1946), inva­lizii de război cu grad de invaliditate redus artificial în urma campaniei din Est, specialiștii îndepărtați de la locurile de muncă potrivite pregătirii lor, din cauza originii sociale sau a rudelor emigrate, slujitorii anumitor culte împiedicați să-și exercite serviciul reli­gios, persoanele care s-au opus colectivizării. Potrivit dlui col. în retragere Vasile Tiliciu, președintele asociației, după demersuri lipsite de succes către Parlament și Președinție, se elaborează în prezent proiectele unor acte normative pentru diferitele categorii de persoane persecutate. Există deja o împărțire pe două secții: cea militară și cea civilă, cu obiective distincte. Astfel, pentru cei ce aparțin secției militare se revendică drepturile militare legate de pensia de grad (pe care aceștia nu o primesc), în timp ce în cazul membrilor secției civile se solicită reparații materiale pentru anii în care au fost încadrați sub nivelul lor profesional (o indemnizație lunară de 1.000 lei pentru fiecare an). Din păcate, pe lângă lipsa unui sediu propriu-zis și a posibilităților financiare, asociația are încă serios de luptat cu organizarea defectuoasă. (Cristina Ivan) Regele nu poate fi umilit La Palatul Cotroceni, toți factorii de răspundere, inclusiv președintele țării sunt preocupați de organizarea sărbătorii “Marii Uniri” ce va avea loc la Alba-Iulia cu ocazia zilei de 1 Decembrie 1993. în acest scop au fost convocați pentru consultări liderii mai multor formațiuni politice. Aceștia s-au prezentat cu propuneri și sugestii demne de luat în seamă. Acțiunea, la prima vedere, pare lăudabilă deoarece reușita unei astfel de manifestări ar putea constitui și un act de prețuire și recunoștință pentru înaintașii noștri ce­ au înfăptuit actul măreț al acestei uniri. Dar cum să faci act de prețuire când, din capul locului, sunt excluși de la participare tocmai factorii esențiali cu rezonanță istorică ce-au stat la baza măreței uniri? Așadar, actul unirii de la 1 Decembrie 1918 nu poate fi des­prins de unirea Basarabiei și Bucovi­nei cu Regatul României. Or, la pro­punerea ca delegații acestor provincii românești, care susțin ideea de reunificare să fie reprezentați oficial la festivități, a fost primită cu nejusti­ficată reținere de președintele țării, a cărui alergie la cuvântul “Unire” este Staicu Oprișescu de mult cunoscută. Astfel, domnia sa n-a pierdut nici acum ocazia de a da încă o dată dovadă de o jenantă lipsă de patriotism, ca și de răspun­dere față de interesele neamului. Propunerea dlui N. Manolescu, de a se facilita “întoarcerea Istoriei acasă, o dată cu persoana M.S. Regelui Mihai I” este mai mult decât și-ar putea dori orice bun român. De aceea apreciem nespus de mult gestul și franchețea omului politic și de cultură care nu poate concepe istoria cu adevăruri trunchiate, fără a recunoaște meritele adevăraților făuritori ai acesteia. Nici noi nu putem uita circul oferit de aceeași Putere, cu prilejul aceleiași sărbători din 1990 când, sub amenințarea forțelor armate ce înconjurau platoul, folosind cunoscu­ta grosolănie de tip comunist, a fost batjocorită această sfântă sărbătoare a neamului nostru. Din acest motiv, s-ar părea că partidele de opoziție sunt dispuse să nu mai participe la nici o festivitate alături de aceeași putere. De aceea, trecând peste entuzias­mul provocat de sugestia dlui Manolescu, nu-mi pot imagina și cum s-ar putea înfăptui această îndreptățită dorință. Programul unei sărbători naționale de o asemenea anvergură nu poate fi înfăptuit decât o singură dată și în­­tr-un singur loc. Și-n această situație­ cum ar putea sta Regele legitim al României lângă uzurpatorii tronului Său, lângă cei care au încercat să-L umilească insultându-I măreția regală? Aceștia încă se află la putere, ba mai mult, sunt instalați abuziv chiar în Palatul Său regal! Mărturi­sesc, că nici n-aș dori să văd un asemenea tablou cu pronunțat­or de consens iliescian. Prea mult ar semăna cu absurda propunere ca regele legitim al țării să candideze la funcția de președinte în contextul unor alegeri de tip comunist! Popularitatea Familiei Regale și nemărginita dragoste a poporului român pentru Suveranul său au fost dovedite din plin cu ocazia ultimelor vizite în România ale Majestăților Lor. Urmașul legitim al lui Ferdinand I “Reîntregitorul” este unica speranță a izbăvirii neamului nostru. i ­PAGINA 2 Dl Coposu s-a adresat studențiilor Conferința dlui Corneliu Coposu­­ din ciclul “Dincolo de aparențe”, inau­gurat încă de anul trecut de Solidaritatea Universitară­­ de joi, 28 octombrie, de la Facultatea de Matematică, a trezit interesul, deopotrivă, al studenților, profesorilor și al presei. Amfiteatrul Spiru Haret s-a dovedit neîncăpător pentru audito­riul prezent. Tema conferinței a fost integrarea europeană. Pentru că mesajul dlui Coposu s-a adresat, în primul rând, studenților, în deschiderea întâlnirii, domnia sa a ținut să sublinieze că tinerilor le revine sarcina grea dar nobilă de a schimba cu adevărat România. De aceea, “există o obligație morală a generației tinere de a se implica în politică”, doar și pentru faptul că “viitorul este al lor”. Președintele PNȚCD a făcut, apoi, o succintă analiză a imaginii țării noastre în străinătate, a implicațiilor și răspunderilor pe care le are admiterea României în CE, a motivelor care au determinat Europa să ne primească în cadrul instituțiilor sale. Pentru o țară mică precum România, o politică externă corectă este vitală; în acest sens, integrarea României în organis­mele europene internaționale ne scoate din rândul statelor “troglodite, de ev mediu”, ne asigură facilități economice și financiare deosebite, ne creează măcar “aparențele unui stat modern”. Dar, dacă pentru foarte mulți admiterea în CE a reprezentat un obiectiv final, dl Coposu a atras atenția că acesta nu este decât primul pas pe un drum lung și greu pe care România s-a angajat să-l parcurgă: în opinia domniei sale, amendamentele cu care România a fost primită în sânul Europei democratice sunt benefice în primul rând poporului român. Și aceasta, pentru că ele vizează aspecte deficitare în prezent, pe care puterea politică va trebui, însă, să le respecte pe viitor. Motivele esențiale care au determinat accep­tarea României sunt, în viziunea dlui Coposu: situarea geopolitică a țării - Europa avea nevoie de un factor de stabilitate între fosta Iugoslavie și fosta URSS­­, unanimitatea solicită­rilor venite din partea tuturor facto­rilor politici din România - atât guver­namental, cât și din opoziție (inclusiv UDMR, a subliniat dl Coposu) -, angajamentele de a respecta regulile statului de drept. în finalul întâlnirii, dl Coposu a răspuns întrebărilor din sală care au acoperit o gamă foarte largă, de la problema homosexualității până la procesul comunismului. Anca Lăzărescu perMol de sunet. Ziua de mâine va fi mai rea decât ziua de azi Liviu Ioan Stoiciu Dacă a fost să ne meargă rău de lunea, lunea trecută, când Opoziția politică parlamentară a fost umilită iar de “aliații majoritari” PDSR­­PRM-PSM-PUNR-PDAR, era normal să ne meargă rău și marți și în următoarele zile cu Opoziția civilă sindicală, trecută la index (de la “indexare de salariu”) de propriul patronat guvernant. Că așa e la români, superstițiile neocomuniste se țin lanț, adeverite în tot ce au ele mai rău... Azi, Guvernul prezidențial e în toate, el învinge pe toată linia, în viața politică sau în viața civilă, întâi. Guvernul a făcut praf săptămâna trecută pe răzvrătiții din Opoziția parlamentară, cu moțiunea lor simplă, care cereau învestirea miniștrilor remaniați acum două luni, vă dați seama ce îndrăzneală­ în Senat depășindu-se orice imaginație, “bolșevicii de aici” eludând conținutul moțiunii simple, refuzând pur și simplu să o discute în fond și deturnând atenția pe chestiuni procedu­rale. “Deturnare ce constituie un atentat la viața parlamentară”, după cum au declarat grupurile parlamentare din opoziție - doar chestiunile procedurale fiind puse la vot! Precedent ce, o dată creat, nu face decât să ne pună în situația să așteptăm cu nerăbdare următoarea mișcare pe tabla de șah prezidențială a pieselor guvernamentale (ce pot fi înlocuite, conform jocului politic)­­ “existând, astfel, posibilitatea ca orice persoană, dorită de Putere, să devină ministru, indiferent de capacitatea profesională, moralitate sau parametri psiho-intelectuali” (Emil Tocaci). Culmea cinismului politic atingând-o Adrian Năstase, martorul Puterii, care a ținut să-și dea cu părerea oficial, șmecheros cum e, că, în lipsa prevederii exprese a unei validări parlamentare individuale în Constituția FSN-FDSN-istă, un guvern poate înlocui oricâți miniștri dorește, dacă-și păstrează primul ministru­ învestitura în Parlament a Guvernului fiind colectivă, legată de “program”: și cum Opoziția nu poate să riște singura ei posibilitate de sancționare drastică a guvernului N. Văcăroiu, prin moțiune de cenzură, acum, la început de sesiune, raman la intrarea în iarnă, rămâne să fie pus piciorul parlamentar în pragul Guvernului incompetent, la primăvară­­ când, însă, va fi prea târziu, însăși Puterea acceptând să-l sacrifice pe N. Văcăroiu, să-l facă țap ispășitor pentru dezastrul cotidian... E grea politica. Dar mai grea decât politica e uniforma civilă, de marțea trecută începând iar bâlciul sindical cu fantoma “salariului minim” și parodia ‘‘compensării” - după ce Guvernul a dat drumul câinilor turbați ai prețurilor pretutindeni în țară, prețuri ce frizează de mult umorul negru, în produse de primă necesitate, vitale, ajunse prohibitive. Noile “negocieri” Guvern sindicate fiind reînscenate numai după ce opinia publică a luat la cunoștință că, practic, orice protest sindical este ilegal! Că organizatorii viitoarelor greve și participanții pot fi condamnați pe viață­­ incredibil! Iată care e adevărata față a statului nostru de “drept”, a regimului neocomunist legitimat ca atare de Occident, de Consiliul Europei și SUA, nu mai departe. “Guvernul invocă tot timpul că trebuie să se încadreze în condițiile impuse de FMI”, repetă pe toate drumurile Victor Ciorbea, președintele CNSLR-Frăția cui vrea să asculte­­ drept care, asta e situația, trebuie să înțelegem și neputința liderilor de sindicat și neputința guvernanților, ce naiba, că sunt interese înalte de stat, care ne cer să murim de foame și frig, să fim aduși la paroxism, să umplem gropile comune în cimitire și în spitalele de nebuni? Adică, să zicem mersi că ni se dă și un salariu simbolic - preț al noii “reforme”! Farsă sinucigașă. Noua reformă fiind legată cu ață doar de un pact secret între liderii de sindicate și Guvern, de a trage de timp, de a se hărțui de ochii lumii (mai sau eu, mai lași tu din preț), circari de iarmaroc? Mimarea reformei, pe seama unui partener social legat de mâini și de picioare (care e pus să facă față condiționărilor FMI ce nu țin cont de dedesubtul tragic al “costurilor de tranziție” și de coborârea inumană a nivelului de trai - vorb a ceea, că mâncăm mai mult decât producem?), este tipică pentru regimul neocomunist al foștilor activiști PCR și securiști ce taie și spânzură azi, cum au tăiat și au spânzurat ieri - o “reformă depersonalizată, ce aparține tuturor și nimănui”, o “reformă fără Fond (Fond Monetar Internațional), fără de care, altfel, nu se poate” (Gilda Lazăr, “România liberă”/27.10)? Mai ales că, așa cum bine a spus săptămâna trecută Emil Constantinescu, “noi înaintăm spre viitor cu spatele”­­ și ce e la spatele nostru? E frica profundă că ziua de mâine va fi mult mai rea decât a fost ziua de azi...

Next