Cotidianul, iulie 1998 (Anul 8, nr. 45-71)

1998-07-28 / nr. 68

M 2 evenimente în top Profitând de analfabetismul clasei politice românești, Viktor Orbán a întreprins pe teritoriul statului român electoral, ca prim-ministru al maghiarilor ■ * * * In numai două zile, abilul politician a reușit să inducă etnicilor maghiari convingerea că Budapesta va avea grijă de ei Primul-ministru al Ungariei, tânărul și dinamicul Viktor Orbán, a efectuat o vizită de două zile în România, vizită caracterizată ca fiind una « de lucru », dar care a avut caracterul car al unui turneu elec­toral, ca prim-ministru al ungurilor din România. Turneul său a avut toate elementele clasice ale unei asemenea acțiuni, de la botez și participări la slujbe religioase până la întâlniri neprotocolare în piața publică, pe­ parcursul cărora primul-ministru a putut fi atins, ca o dovadă că există și este al ungurilor de pretutindeni. Punerea în scenă a fost magistrală. Mai întâi că Viktor Orbán a ales vizita de lucru, insistând pe elu­darea protocolului, ceea ce a făcut ca premierul ungar să nu fie însoțit de nici o oficialitate română pe tot parcursul turneului. O vizită oficială ar fi presupus organizarea programului de către partea română și prezența oficialilor români la toate manifestările. Apoi, declarațiile extrem de rezervate pe care Viktor Orbán le-a făcut în prezența premierului și a președintelui, pentru a nu stârni eventuale suspiciuni. Și, în sfârșit, alegerea unui traseu cu semnificații aparte pentru minoritatea maghiară din Transilvania, în zone considerate centre ale spiritualității sau localități istorice pentru ungurii rămași în afara granițelor. Tragerea pe sfoară a lui Radu Vasile Momentul de la guvern a fost primul în schema stabilită. Discuțiile dintre cei doi prim miniștri s-au lovit tangențial de problema universității maghiare, după care au trecut la genera­lități: susținerea pe care Ungaria ne-o va acorda pentru integra­­rea,în NATO și UE, relații comer­ciale, întâlniri viitoare. După ce bănuielile au fost adormite, fiecare dintre protagoniști și-a văzut de treabă. Pentru a da un caracter cât mai puțin oficial întrevederii, Viktor Orbán și-a adus cu sine, în Palatul Victoria, soția și fiica. Asigurările date UDMR Mult mai consistentă a fost însă întâlnirea de la sediul UDMR, unde s-a petrecut și o foarte interesantă discriminare : ziariștii unguri au avut acces la discuții, ziariștii români au fost ținuți afară. Declarațiile care au urmat,­­ deși au încercat să se au derapat puțin în cazul lui Marko Bela, care părea să se simtă, dintr-odată, foarte sigur pe el. Mai întâi că a început să vorbească ungurește. Apoi că și-a permis să afirme că autono­mia este scopul Uniunii, toate acțiunile UDMR fiind subsumate acestui scop. Tragerea pe sfoară a lui Emil Constantinescu Acțiunea de la Sinaia a fost chiar mai simplă decât cea de la Palatul Victoria. Ținând să scoată în evidență caracterul neoficial al vizitei premierului ungar (poa­te și pentru a­ da de înțeles că manifestările de la Washington ce i-au fost consacrate ar putea fi considerate ca aparținând unui protocol de vizită oficială), președintele Constantinescu a refuzat să primească presa și a refuzat să facă declarații ulte­rioare întrevederii. Momentul a fost speculat la maxim de Viktor Orbán, care a intrat cu dezin­voltură în mijlocul ziariștilor, vorbindu-le degajat. Emil Con­stantinescu și-a văzut liniștit de vacanță, lăsându-l pe premierul ungar să se plimbe nestingherit pe unde dorește. Șumuleu-Ciuc - centrul spiritualității secuiești Oprindu-se la Șumuleu, Orbán s-a aflat în chiar inima secuimii. Primul-ministru ungar a vizitat Biserica Franciscană din localitate și s-a întreținut cu episcopul József Tamás. Miercurea Ciuc - un botez cu semnificații Un moment extrem de dens al turneului s-a consurm­at la Miercurea Ciuc. Viktor Orbán a asistat, împreună cu familia, la slujba ecumenică de la Biserica Reformată și a botezat copilul unui preot reformat. Pentru ungurii din Ardeal, Biserica este locul din care pornesc coman­damentele și prin care se trans­mit mesajele. Vlăhița - steaguri și mulțimi In drum spre Odorheiu Se­cuiesc, premierul a fost oprit de mulțimile adunate în drum să-l întâmpine la Vlăhița. Oamenii scoseseră de prin poduri și cămări steagurile ungurești și românești, pe care le-au fluturat la trecerea lui Orbán. Primul ministru, la fel de neprotocolar ca în toată vizita, s-a oprit să îi salute. Odorheiu Secuiesc: «Puteți conta pe noi!» Cu certitudine, momentul cel mai important s-a consumat la Odorheiu Secuiescu, unde Viktor Orbán s-a întâlnit cu reprezentanți ai Consiliului Local și cu întreprinzătorii din zonă, și a depus o coroană de flori la statuia omului de știință Orbán Balasz, prilej cu care s-a adre­sat mulțimii: « Cele câteva fraze pe care le voi rosti vor fi pe înțe­lesul tuturor, dacă au urechi de auzit. în Ungaria a fost format un nou guvern pentru care, atunci când privește în jurul său in lume, orizontul nu se termină la granițele sale.(...) Dumnea­voastră puteți privi, în anii urmă­tori, spre o Ungarie care va fi mai puternică sub toate aspec­tele, deoarece cetățenii ei vor simți legături mai strânse de apartenență(...)Vă promit, nu vom uita că avem o sarcină foarte importantă, pe care am neglijat-o în anii trecuți păs­trarea și dezvoltarea identității culturale și naționale a maghia­rimii­­ și nu este vorba doar de maghiarimea din Ungaria, ci de maghiarimea din întreg bazinul carpatic. Vom acționa în acest sens, puteți conta pe noi, așa cum vom conta și noi pe dvs că ne veți da o parte de putere la puterea comună a întregii na­țiuni maghiare.» în fața primăriei, Viktor Orbán și mulțimea au intonat imnul maghiar. Corund - apologia culturii secuiești Premierul ungar nu putea să omită din traseul său o localitate renumită pentru ceramica sa. Oalele de Corund au ajuns chiar și în bucătăriile americane, iar sarmalele românești de Crăciun se coc în aceleași oase tradițio­nale. Orbán a vizitat, așadar, un meșter olar, continuator al tra­dițiilor secuiești. Târgu Mureș - cină în familie cu Marko Bela Finalul apoteotic al turneului s-a petrecut la Târgu Mureș, orașul de reședință al UDMR. Premierul ungar, împreună cu soția și fiica, a luat cina în fami­lie cu președintele UDMR, Marko Bela. Simplu, fără proto­col, la el acasă. Ce dovadă mai clară ar putea avea ungurii din Transilvania că Viktor Orbán este premierul lor? S-a plimbat printre ei, a intrat în casele lor, le-a botezat copii, au ascultat slujba împreună. Marcela FERARU Odorheiu Secuiesc­u­­ J- întâlniri cu autoritățile locale. Asigurări de spr­i­jin date localnicilor: „Vă puteți baza pe noi!“ Depunerea unei coroane de flori. S-a cântat imnul de stat al Ungariei. Târgu Mureș Cină în familie, cu Marko Bela. A . Miercurea Ciuc - Botezul copilului unui preot reformat ! Arad încheierea vizitei și plecarea din țară. t Tușnad - „Eu sunt același, cel pe care-l cunoașteți, alături de voi până la capăt.“ Corund Preamărirea artei secuiești. Șumuleu Vizită la Biserica Franciscană Sinaia Tragerea pe sfoară a lui Emil Constantinescu care insistă să-și vadă de vacanță. Cucerirea presei române și maghiare, prin discuții dezinvolte. București­­. Guvern - Tragerea pe sfoară a lui Radu Vasile. UDMR - Asigurări date Uniunii privind sprijinul pentru acțiunile viitoare Traseul urmat de Viktor Orbán în turneul său electoral în România și semnificația fiecărui popas ales Orbán Viktor, omul providențial pentru maghiarii din România Zeci de persoane l-au așteptat sâmbătă pe Orbán Viktor la Tușnad. Unii au venit special pentru a-l saluta și a-l atinge pe proaspătul premier al Ungariei. Pentru maghiarii de­­ la Universitatea de vară, prezența lui Orbán a fost o confirmare a faptului că relați­ile împământenite la Bálványos nu se vor schimba, dimpotrivă, se vor întări în noua dimensiu­ne dată de victoria FIDESZ în alegerile din Ungaria. Sosirea lui Orbán Viktor în localitate a fost așteptată într-o atmosferă de emoție și încor­dare. Privirile erau pironite pe toate mașinile care se apropi­au de tabără, iar urechile atente la orice zgomot de sirenă. A­pariția lui Orbán a fost întâmpinată cu aplauze. Oa­menii s-au apropiat de el și i-au strâns mâna. Oficialitățile, în majoritate reprezentanți ai UDMR,îmbrăcate în ținută ofi­cială, i-au urat bun sosit. Pre­mierul ungar a urcat pe scenă într-un tricou, depozitându-și cu un gest studiat sacoul, undeva, pe margine; în acel moment, cei adunați în curtea taberei au izbucnit în aplauze îndelungi. Era Orbán Viktor, cel pe care-l cunoșteau. El a făcut cu mâna câtorva cunoscuți din mulțime, stabilind astfel comu­nicarea. Mesajul premierului ungar,­ în tonalități variate în funcție de subiect, pigmentat cu glume, a fost unul singur: guvernul ungar este alături de voi, vă susține toate reven­dicările. El a alungat în câteva cuvinte toate temerile expri­mate în întrebările care i-au fost adresate: guvernul ungar nu va permite ca hotărârile UE să izoleze țara-mamă de maghiarime; trecerea oficiului pentru maghiarii din afara granițelor țării în subordinea MAE întărește dreptul diplo­mației ungare de a face demersuri pentru drepturile maghiarilor; de problema în­­fințării Universității, se va ocu­pa personal; investițiile Un­gariei în Transilvania vor crește; va face demersuri pen­tru înființarea unor instituții financiare care să sprijine firmele mici și mijlocii din zonă. Discursul lui Orbán a fost deseori întrerupt de aplauze. Aflată încă sub impresia cam­paniei electorale din Ungaria și a primelor declarații oficiale încurajatoare pentru speran­țele ei, maghiarimea română vede în Orbán omul provi­dențial. Ioana LUPEA l i marți, 28 iulie 1998 „Jó napot, Elnök Úr! Orbán a vizitat numai locuri cu semnificație istorică pentru ungurime „Jó­napot, Elnök Ur", au spus secuii, fericiți că pot să-l vadă printre ei pe liderul maghiarimii de pretutindeni, Viktor Orbán, în limba maghiară este destul de complicat să spui „domnule președinte de guvern" (echiva­lentul primului ministru), în con­secință, oamenii obișnuiți l-au înconjurat pe Orbán și i s-au adresat cu apelativul de „dom­nule președinte". Nici chiar Árpád Göncz, de fapt președin­tele statului ungar, nu ar fi fost primit cu mai multă căldură decât a fost Orbán în scurta lui călătorie prin localitățile ungu­rești. Secuii, națiunea privilegiată din Ardealul habsburgic, l-au așteptat, ca în fiecare an, pe Viktor Orbán - tânărul care le spunea cuvintele pe care ei d­oreau să le audă de la fiecare ungur din Ungaria, cu atât mai mult de la o înaltă oficialitate­­ pentru a-și exprima bucuria că cel care i-a sprijinit întotdeauna este acum cel mai puternic om de la Budapesta. Tușnadul nu îi este străin lui Viktor Orbán. Mai mult, așa cum i-au spus-o și oamenii, el la Tușnad s-a aflat acasă. Pre­mierul ungar a făcut escale în Harcov și Mureș, în locuri pline de semnificație istorică pentru maghiarime. Și, așa cum s-a exprimat un important lider al FIDESZ, „pentru noi, multe locuri din România au o rezonanță aparte". Șumuleul este foarte aproape de inima secuilor. Mai exact, este chiar centrul spiritualității secuiești, în această lumină tre­buie analizat și gestul lui Orbán de a boteza­­ un copil în mănă­stirea franciscană din localitate. Pământurile din Harghita și Covasna au aparținut,într-o perioadă, bisericii și grofilor. Tot ce ținea de școală, biserică, organizare administrativă intra sub patronajul grofilor. O mare parte a arhivelor, a vechii cărți funciare, în care se găsesc numele vechilor proprietari, se află și astăzi la Odorheiul Secuiesc și la Târgul Secuiesc și, în baza acestora, localnicii sunt reîmproprietăriți. La toate acestea, trebuie reamintit că, în anii ‘40, în cele mai multe sate ardelenești în care conviețuiau români și unguri s-au comis atrocități. Au existat legăminte, care s-au transmis din generație în generație. Escala la Odorheiul Secuiesc are propria­ ei greutate. La mar­ginea orașului, la Lutița, în octombrie 1848, sub conduce­rea lui Gabor Aron, secuii au declarat că se desprind de stăpânirea imperială. în anii care au urmat Revoluției din Decembrie 1989, Katona Adam a declarat de două ori, pe islazul de la Lutița, autonomia secuilor. Este evident că traseul pre­mierului ungar nu a fost ales la întâmplare, iar mesajele sale de sprijin, apelurile către implicarea tuturor maghiarilor pentru a con­tribui la bunăstarea statului ungar au avut o țintă precisă. Mureșul, locul atâtor confruntări între români și maghiari, pe unde a trecut linia frontului în 1916, a fost preferat de Orbán pentru o cină cu cel care este, cel puțin teoretic, liderul ma­ghiarilor din România. Pretu­tindeni, secui și maghiari, oameni obișnuiți sau oficialități locale i-au prezentat în detaliu lui Viktor Orbán amănunte despre viața lor cotidiană. Câți au fost, câți mai sunt. Succesul acestei vizite este mult superior celei făcute de predecesorul său Gyula Horn la Sfântu Gheorghe, când prea puțini secui au venit să-l întâmpine pe „președintele" de atunci, Cristina ZĂRNESCU Protocol atunci când nu e cazul Vizita în România a primului ministru ungar a fost anunțată de la bun început ca o „vizită ne­oficială de lucru". Elementele distinctive ale acestui tip de vizi­tă sunt: implicarea aproape ex­clusivă în realizarea programului de către Ambasada Ungariei la București și­ o contribuție redusă a autorităților române. Relațiile româno-ungare au mai înregis­trat în ultimii cinci ani o vizită oarecum asemănătoare, când fostul ministru de externe Geza Jeszenszky a făcut o vizită de lucru, care a debutat cu discuții la Ministerul român de Externe, urmate de o călătorie în județele­­ Harghita și Covasna. Deși această deplasare a avut un caracter privat, Jeszenszky a fost însoțit în scurta călătorie de un secretar de stat din MAE ro­mân , de însărcinatul cu afaceri român în Ungaria, iar coloana de mașini a avut din București și pînă la destinație antemergător. Irina ZIDARU­ ­ _________________________j_*___________ Premierul ungar în mijlocul olarilor din Secuime i > Spiritul Bálványos Sintagma „spiritul Bálványos" a fost un fel de laitmotiv al Universității de vară Bálványos, desfășurată săptămâna trecută la Tușnad și aflată la cea de-a 9-a ediție. Intenția declarată a înființării acestei Universități, susținută printre alții moral și financiar de Fundația Pro Minoritate din Ungaria, al cărei președinte este Nem­eth Zsolt, actual secretar de stat politic în MAE ungar și vicepreședinte al FIDESZ, a fost găsirea unor so­luții pentru problemele seculare între români și maghiari, prin discuții deschise împotriva unor reflexe formate. Timp de opt ani, la Bálványos ori la Tușnad s-au întâlnit per­sonalități ale vieții politice româ­ne și ungare aflate până de curând în opoziție. Discuțiile de la cursuri s-au prelungit pe ter­asă, la o cafea, iar conflictele au fost numai la meciurile de fotbal, tradiționale la Universitatea de vară. Anul acesta, regulile jocu­lui s-au schimbat. Așa cum a arătat și Nemeth Zsolt, contextul actualei ediții a Universității de vară a fost altul, întrucât com­batanții au ajuns la putere. în cele șapte zile ale Universității de vară s-a discutat despre con­cepția de autonomie culturală, despre modelele de autonomie regională aplicabile în secui­­­­me, despre legislația în materie de minorități, despre dubla cetățenie, despre­ Tratatul ro­­mâno-ungar. Puterea din Ro­mânia nu a înțeles că la Tușnad poate să-și exprime opinia despre ideile lansate aici care vizau exclusiv drepturile ma­ghiarimii. Miniștrii invitați la Universitate, printre care Andrei Marga și Ioan Mureșan, au găsit tot felul de pretexte pentru a nu participa, astfel încât la Tușnad s-a făcut auzită numai vocea reprezentanților maghiari din­­ Guvernul României și a auto­rităților de la Budapesta. Ioana LUPEA

Next