Cotidianul, iulie 1999 (Anul 9, nr. 2395-2421)

1999-07-01 / nr. 2395

I 2 \ joi, 1 iulie 1999 evenimente în top Pe lângă multele probleme cărora par să nu le dea de capăt, senatorii au devenit brusc preocupați de soarta ziariștilor. Senatorii Ulm Spi­­neanu (PNȚCD), Mircea Io­­nescu-Quintus (PNL) și Ion Bold (PDSR) au depus ieri la Biroul Permanent o inițiativă le­gislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de ziarist, în care parte integrantă este codul deontologic al ziariștilor, în cazul celui din urmă, este vorba de codul adoptat de Convenția Națională a Ziariștilor din România din 1991. Potrivit proiectului, senatorii nu mai vor să aibă de-a face decât cu ziariștii „cu atestat". Astfel, art. 6 stipulează: „Pro­fesia de ziarist poate fi exer­citată de orice cetățean care are exercițiul drepturilor civile și politice, este absolvent al unor studii de specialitate sau al altor forme de învățământ superior, nu se află în vreuna din situațiile de incom­patibilitate cu profesia de ziarist prevăzute în statutul organizației profesionale la care a aderat, a promovat examenul de intrare în profesie (atestare) susținut în fața Comisiei de Atestare a Aso­ciației sau uniunii profesionale și a fost luat în evidență de către Colegiul Național al Ziariștilor din România. Pentru restul­­ se spune în text­­ re­dacția își angajează răs­punderea“; în consecință, cei trei senatori propun înființarea Colegiului Național al Zia­riștilor, din care pot face parte numai cei cu o vechime de 6 ani în presă și 2 ani în orga­nizația pe care o reprezintă, și este condus de un directorat compus din 7 membri, funcția executivă fiind îndeplinită prin rotație. Inițiativa legislativă nu trece cu vederea problema răspun­derii pentru eventualele impli­cații morale și juridice ca ur­mare a materialelor publicis­tice, care revine în ordinea au­torului, editorului, directorului sau redactorului șef al mij­locului de presă, după caz, în schimb, răspunderea nu poate fi angajată în cazul în care un ziarist, în materialele publi­cistice respectând prezumția de nevinovăție, a prezentat fapte reale, evenimente certe sau acte dovedite că au avut loc și au produs ori puteau pro­duce consecințe asupra res­pectivelor fapte sau acte, instanțele de judecată au pronunțat sau nu condam­narea definitivă și irevocabilă a persoanelor văzute în aceste materiale. Pe de altă parte, răspunderea pentru informația neadevărată, totală sau parțială, pusă în circulație cu bună știință de o sursă oficială, chiar dacă această sursă nu a fost menționată ca atare, revine persoanei oficiale care a produs-o. Mențiunea „această informație provine dintr-o sursă incertă" înlătură răspunderea ziaristului și a mijlocului de presă cu obligația unei dez­mințiri­­ ulterioare sau a republicării informației corecte. în altă ordine de idei, inițiativa legislativă dă dreptul ziariștilor la confidențialitatea sursei, care nu poate fi indicată decât la cererea procurorului atunci când a fost pusă în pericol viața sau integritatea unei persoane fizice, colec­tivități sau siguranța națională. Pentru că bunăvoința presei este mai mult decât importantă pentru politicienii noștri, cei trei senatori se pronunță pentru acordarea a numeroase faci­lități ziariștilor, printre care: reducerea impozitului cu 20% pentru veniturile realizate din activitatea editorial-publicisică, reducerea cu 50% a tarifelor la telefoane și faxuri, tratament preferențial în unitățile­ spita­licești, reducerea cu 50% la transportul în comun urban și interurban și reducerea cu 60% la unitățile de cazare. Violența fizică sau verbală la adresa ziariștilor, cu scopul de a-i intimida sau determina să renunțe la documentare, la contactarea unor surse sau la publicarea anumitor materiale constituie circumstanță agra­vantă în procesul penal. Pe de altă parte, persoanele care in­vocă, fără o bază legală, se­cretul de stat sau de serviciu, cele care informează preferen­țial sau selectiv ziariștii, cele care furnizează cu bună știință date false sau îi șantajează pe ziariști sunt pasibile de amenzi contravenționale între 2.000.000 și 100.000.000 lei. Amelia IONASCU După ce au rezolvat toate problemele națiunii, și pentru că se apropie campania electorală Senatorii au clocit o lege a presei pentru liniștea lor Ziariștii n-au fost consultați, chiar dacă se face ordine în profesia lor Ulm Spineanu gândește a) Respectul pentru adevărul și infor­marea corectă a publicului sunt imperative supreme ale presei; b) Știrile și informațiile destinate a fi publicate sub formă de texte și imagini trebuie să fie verificate cu grija cerută de circumstanțe. Sensul lor adevărat nu trebuie să fie deformat, nici falsificat prin formulare, prin titluri sau prin comentarea imaginilor. Documentele trebuie să rămână fidele sensului lor. Știrile, zvonurile și ipotezele neverificate trebuie să fie prezentate cu rezerva necesară, menționându-se aceasta­ în prezentarea fotografiilor simbo­lice, subtitrarea trebuie să explice că nu este vorba de fotografii documentare; c) Știrile publicate sau afirmațiile care demonstrează a fi fost false trebuie rec­tificate imediat și sub formă adecvată de către organul de presă care le-a difuzat; d) Este interzisă întrebuințarea de metode incorecte pentru procurarea de știri, materiale informative și imagini foto­grafice sau video; e) Caracterul confidențial, convenit în timpul unei întrevederi vizând obținerea de informații sau a unei sinteze, trebuie respectat: f) Fiecare persoană care lucrează în presă trebuie să păstreze secretul profe­sional. Ea beneficiază de dreptul de refuza referințele cu privire la surse și a dezvălui identitatea celor care au furnizat informațiile. g) Responsabilitatea presei față de public presupune că articolele redacționale nu sunt influențate de interesele personale ori comerciale ale unor terți. Editorii și redactorii trebuie să vegheze la separarea netă a textelor redacționale de cele reali­zate în scop publicitar. Textele, imaginile și desenele publicitare trebuie să poarte în mod vizibil această mențiune; h) Presa respectă viața particulară și sfera intimă a individului. Dacă compor­tamentul privat al unei persoane lezează prin acesta interesele publice, presa poate folosi și informații din această sferă. Trebuie să se constate mai întâi dacă publicarea unor asemenea informații nu violează drepturile personale ale terților; i) Publicarea unor acuzații neîntemeiate, mai ales de natură să aducă atingere unei persoane, este împotriva deontologiei jurnalistice; Publicarea sub formă de texte sau de imagini susceptibile de a aduce atingere conștiinței sau sentimentelor religioase ale unui grup de persoane încalcă respon­sabilitățile presei; f) Prezentarea în mass-media a violenței, brutalității moravurilor trebuie să aibă în vedere protecția emoțională a tineretului; k) Nimeni nu trebuie să suporte dis­criminării sau injurii pe considerente de sex, defecte fizice, apartenență la un grup social, religios, rasă sau naționalitate; l) Relatările privind proceduri polițienești sau juridice trebuie făcute astfel încât să nu prejudicieze nici una din părțile implicate. De aceea presa trebuie să evite, înainte sau în timpul unei astfel de proceduri, orice luare de poziție, în articole sau titluri, care ar putea aduce prejudicii actului de justiție. Un individ nu trebuie să fie prezentat ca vinovat înainte de a fi calificat ca atare de instanțele judiciare. m) în ceea ce privește delincvența juvenilă este recomandabil să se evite citirea numelor și identificarea persoanelor prin fotografii, având în vedere viitorul tinerilor implicați; n) în articolele consacrate subiectelor medicale trebuie evitată orice prezentare senzațională care ar trezi în cititori temeri sau speranțe. Descoperirile științifice care se află în stadiu experimental trebuie obligatoriu prezentate ca atare; a) Sunt interzise acceptarea și acor­darea de avantaje de orice fel, de către oricine, de natură să îngrădească sau să influențeze libertatea de decizie a redactorului și a editorului. Cine se lasă cumpărat pentru a difuza anumite informații acționează împotriva deontologiei profe­siunii și se sancționează ca atare. „Codul deontologic al ziariștilor“ în varianta politicienilor Mai mulți deputați PNȚCD, în frunte cu grupul „talibanilor", nu se pot împăca cu gândul că problemele ce țin de retrocedarea imobilelor nu vor mai trece prin ordonanță de urgență, în consecință, la inițiativa deputatului Mihai Gheorghiu (unul dintre cei doi „locotenenți" ai vicepreședintelui Nicolae Ionescu-Galbeni), a fost alcătuită o listă de semnături cu deputații care „își exprimă dezacordul cu decizia luată de Guvern" și care a fost înaintată ieri dimineață președintelui partidului, Ion Diaconescu. Lista a fost semnată de 47 de țărăniști, din 84 câți compun grupul parlamentar din Cameră, majoritatea lor fiind din grupul „talibanilor". De menționat că lista nu a trecut și pe la reformatorii din partid, Sorin Lepșa, Laurențiu Dumitrașcu etc. Purtătorul de cuvânt al PNȚCD, Remus Opriș, a recunoscut existența acestui document - nu același lucru l-a făcut, însă, inițiatorul, care a negat orice implicare, dar a spus că documentul va fi discutat în BCCC. Lucian GHEORGHIU Premierul Radu Vasile nu a rămas ieri fără replică la ini­țiativa celor 47 de deputați PNȚCD care au protestat față de decizia Guvernului privind neemiterea ordonanței de ur­gență referitoare la casele na­ționalizate, întrucât ședința BCCC al PNȚCD a fost amâna­tă, ieri din cauza cvorumului fragil din Camera Deputaților, primul-ministru și-a trimis răs­punsul în scris. El îi acuză pe semnatarii protestului că au procedat ca și cum ar fi fost în opoziție, pentru că nu au avut răbdarea să se fi informat în prealabil asupra modului în care au decurs discuțiile în șe­dința de guvern. „Este regretabil că, în ciuda declarațiilor de susținere a Gu­vernului, a primului-ministru, respectivii parlamentari au pre­ferat să acționeze în virtutea unui raționament superficial, bazat pe aparențe și pe rea­­credință", se arată în scrisoa­rea pe care Radu Vasile urma să o prezinte în BCCC prin intermediul deputatului Ionuț Gherasim. Premierul a ținut să subli­nieze totodată că discuția tele­fonică pe care a avut-o cu pre­ședintele PDSR, Iori Iliescu, nu a influențat în nici un fel decizia Guvernului. „Spre această de­cizie au condus în mod natural, ca spre soluția cea mai rezo­nabilă, numeroasele obiecții formulate pe rând de cei mai mulți miniștri“, argumentează primul-ministru, care pasează o mare parte a responsabilității pe umerii liberalului Valeriu Stoica, „care s-a detașat de textul legii". „Deși neexplicit, dl Stoica prefigura de la prima sa intervenție soluția finală", a spus Radu Vasile, care le răs­punde astfel și liberalilor care fac astăzi scandal pentru deci­zia în cauză. Radu Vasile a mai subliniat că pentru această so­luție au mai militat și Dudu Io­nescu și miniștrii PD, în special Radu Berceanu. Exprimându-și regretul față de modul în care colegii săi înțeleg să-l susțină, Radu Va­­sile a concluzionat că „decizia actualului Cabinet ar fi fost probabil luată­­ și ele un Guvern format din semnatarii pro­testului". Ciprian RANGHEL 30 iunie 1999 Având în vedere diferențele sensibile care au apărut între punctele de vedere ale unor miniștri, exprimate în ședința de guvern și după ședință, prin intermediul presei, reproducem din stenograma ședinței de guvern de marți, 29 iunie 1999, o serie de pasaje semnificative și clarificatoare Valeriu Stoica, ministrul Justiției. „Acest proiect pe lege, în realitate, nu mai este proiectul de lege al Gu­vernului, deși inițial, așa cum se știe, în decembrie, noi am adoptat un asemenea proiect de lege și l-am trimis la Parlament; nu mai este însă același proiect de lege, pentru că, după ce a fost trimis la Parlament, grupurile noastre parlamentare au renegociat conținutul proiectului... Liderii Coaliției au decis, însă, să retragă proiectul din Parla­ment și să fie adoptat prin ordonanță de urgență... Suntem Intr-o situație ciu­dată acum, de obicei Parla­mentul adoptă ce trimitem noi, acum este invers, grupurile noastre parlamentare au ne­gociat, au ajuns la această for­mulă și ne trimit nouă să adoptăm această chestiune... încă o dată subliniez, ca să nu existe nici un echivoc, această lege nu-mi aparține, n-am nici o contribuție...“ Domnul ministru Valeriu Stoica face o serie de obser­vații vizând o serie de amen­don ale textului, în acest con­text domnul ministru de In­terne, Constantin Dudu Iones­­cu, spune: „...Nu văd de ce, având în vedere observațiile, nu am putea să facem or­donanță de urgență exact la sfârșitul sesiunii următoare din toamnă", în contextul în care domnul Valeriu Stoica precizează din nou că legea nu-i aparține domnul prim-ministru Radu Vasile spune: „Hai să lăsăm Parlamentul să analizeze el, dacă nu ne aparține nouă ca Guvern". Traian Băsescu, ministrul Transporturilor: „Dacă facem o lege proastă, ne trezim și cu o moțiune. Știți că PDSR asta așteaptă" Radu Vasile, prim-ministru: „Lasă-i că nu mă sperie moțiunea lor de cenzură. Problema este doar atât, să fie o lege care, chiar dacă supără pe cineva, să fie funcțională“. Radu Berceanu, ministrul Industriilor și Comerțului: „Dacă noi acum facem ordo­nanță de urgență exact cum se pornise, eu dacă aș fi în locul Opoziției, n-aș scăpa această ocazie să fac moțiune de cenzură“. Propunerea ministrului Constantin Dudu Ionescu: „Domnule prim-ministru, a­­vând în vedere imperfecțiunile pe care le are legea, con­statate și acum, pentru că se dovedește că sunt totuși niște imperfecțiuni, eu unul, dintr-o experiență parlamentară, nu cred că aceste imperfecțiuni vor putea fi remediate în Parlament“. Valeriu Stoica, ministrul Justiției: „Ba, dimpotrivă“. Constantin Dudu Ionescu, ministrul de Interne: „Pentru că acolo sunt tot felul de interese, care de care mai interesante și dacă nu se vine cu o soluție tehnică, care să fie dezbătută în Parlament și care eventual să fie preluată cu unele mici amendamente, se va ajunge și la un proiect de ordonanță sau de lege și mai prost decât ăsta. Și cu toate că pare hazliu, reiau, reiterez propu­nerea pe care am făcut-o: or­donanță de urgență în sep­tembrie, în așa fel încât toată vara asta să se poată să se lucreze, ca să găsim cele mai bune soluții" Legile proprietății fac victime Țărăniștii au început să se sfâșie între ei din cauza ordonanței privind casele naționalizate Primul-ministru face publică stenograma ședin­ței de guvern Radu Vasile sare la bătaie Stenograma ședinței de guvern Guvernul României, Departamentul Purtătorului de Cuvânt și Relațiilor cu Presa Deputații vor lucra în august la legea caselor naționalizate Proiectul de lege privind casele naționalizate va fi dezbătut de Camera Deputaților, în procedură de urgență, în sesiune extraordinară la sfârșitul lunii august. Până la 15 iulie vor putea fi depuse amendamente la acest proiect de lege, până la 1 august urmează avizele comisiilor, iar până pe 15 august Comisia juridică trebuie să depună raportul pe fond. Ședința propriu-zisă urmează să se desfășoare în perioada 23-31 august. (C.R.) Cine sau ce l-a convins pe Radu Vasile sa și lase colegii cu buza umflată? t »

Next