Cotidianul, iulie 1999 (Anul 9, nr. 2395-2421)
1999-07-26 / nr. 2416
luni, 26 iulie 1999 Cotidianul 3 evenimente în top ul—duminică, la Tușnad, s-a încheiat cea de-a 1 1zecea ediție a Universității de vară JL—* Bálványos, inițiată în 1990 de lideri de opinie ai comunității maghiare din România și de tinerii politicieni din Fidesz, partid aflat astăzi la putere în Ungaria, cu scopul democratizării societății, îmbunătățirii relațiilor bilaterale și a celor interetnice din România. Poate din rațiuni electorale, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, partidelor politice din România au declinat invitația transmisă de organizatori, deși tema Universității, regionalizarea, nu i-ar fi expus pe politicienii români, printre care și Adrian Severin - un consecvent participant, la comentarii răuvoitoare. Oficialii maghiari au fost mai mulți, în special în ultimele trei zile ale taberei. I-am remarcat în auditoriu pe președintele CEC din Ungaria, pe președintele societății de investiții Corvinus, pe directorul MOLL, pe conducătorul Direcției pentru maghiarii din afara granițelor din Ministerul ungar al Patrimoniului Național, împreună cu premierul Orbán Viktor au sosit la Tușnad numeroși membri ai Cabinetului său de consilieri. Trebuie remarcat că, probabil din rațiuni de stat, anul acesta au lipsit declarațiile tranșante. Luările de cuvânt ale celor doi înalți demnitari unguri prezenți, Orbán Viktor și Nemeth Zsolt, s-au evidențiat prin stilul aluziv ceea ce arată că, după un an de guvernare, Fidesz a câștigat substanțial la capitolul diplomație și de ce nu, tactică. Europa de după Kosovo Semnificativ a fost că Universitatea de vară Bálványos a ridicat în mod tranșant problema Europei post-Kosovo, nedezbătută până acum de clasa politică românească sau de elita intelectuală bucureșteană. „După Kosovo nu se mai poate face politică așa cum s-a făcut înainte de Kosovo", crede deputatul UDMR Szilagyi Zsolt, membru în Comisia de politică externă a Parlamentului României. Cele trei dimensiuni ale politicii din zonă aduse în discuție de intervenția NATO în Serbia sunt, în opinia lui, respectarea drepturilor minorităților naționale, consolidarea instituțiilor democratice și sprijinul financiar al comunității internaționale. Acel politician care tratează Kosovo ca pe o problemă locală și nu a zonei greșește fundamental, a avertizat Szilagyi Zsolt. Politologul Valentin Stan, prezent și el la Tușnad, a arătat că principiul fundamental al noii Europe este prezervarea cu orice preț a pluralismului etnic, cultural și religios ca măsură preventivă pentru repetarea unor tragedii de tip Kosovo. Confruntată cu tendința unui regim de a-și reprima propriii cetățeni, comunitatea internațională va decide probabil impunerea democratizării în țările multietnice. Conceptul de democratizare forțată a fost dezvoltat la Tușnad de secretarul de stat politic în MAE ungar Nemeth Zsolt. Aceasta presupune o limitare a suveranității tradiționale, în așa fel încât nici un stat să nu mai aibă dreptul de a asupri sau extermina un segment al populației sale. Președintele UDMR, Marko Bela, a expus, în ultima zi a Universității de vară Bálványos, propria-i concepție despre modul în care pot fi rezolvate relațiile interetnice din zonă, după Kosovo, considerat a fi „o cotitură istorică în politica mondială". El a propus înlocuirea recomandărilor referitoare la respectarea drepturilor cu o legislație în acest domeniu, alături de crearea unor mecanisme riguroase de control al aplicării acestor prevederi. „FMI și Banca Mondială nu fac recomandări, ci negociază condiții obligatorii", a spus Marko Bela, adăugând că, dacă acest sistem funcționează în domeniul financiar, ar putea da rezultate și în ceea ce privește drepturile minorităților. Președintele UDMR a apreciat că normele generale pe care comunitatea internațională le-a creat în acest domeniu „nu sunt suficiente", fiind necesare soluții etnice specifice fiecărei țări. „Trebuie să se renunțe la ideea statelor naționale care-și arată mereu colții către propriile minorități, trebuie suprimat coșmarul serviciilor secrete care-și filează propriile minorități și trebuie să se creeze o astfel de Europă Centrală și de Est, capabilă de cooperare, deci stabilă", este de părere Marko Bela. Premierul Orbán Viktor a făcut o analiză a situației țărilor din regiune și a opinat că statele care au ales să limiteze drepturile minorităților naționale „s-au exculs din posibilitatea de a se integra în structurile europene", aceasta fiind învățătura ultimilor zece ani. Premierul ungar este de părere că în zonă există trei grupuri de state, în stadii diferite de integrare: acelea în care tranziția de la comunism la democrație a fost încheiată, unele care au început schimbările și cele în care nu se poate vorbi despre un sistem democratic. El a făcut un portret-robot al țării care este condamnată să rămână în Balcani, aluzia fiind la România. Acest tip de stat nu a făcut față capcanelor tranziției, trei la număr în opinia lui Orbán: reformele politice și economice radicale, restaurarea comunistă și respectarea etnicității. „Cei care în ’90 nu au reușit să realizeze reforme politice și economice radicale este îndoielnic că vor ieși din Europa de Est", a afirmat Orbán Viktor. Ungaria, susține șeful Cabinetului de la Budapesta, a intrat în perioada postcomunistă prin depășirea celor trei capcane. „Țările care s-au aflat în sfera de influență a imperiului rus au ajuns până acolo unde au meritat, prin propria voință și propria putere", a afirmat Orbán. Drepturile maghiarimii române Premierul Orbán Viktor a declarat sâmbătă, la Tușnad, că Guvernul ungar nu abandonează obiectivele UDMR. „Dacă UDMR spune că maghiarii au nevoie de Universitate, atunci noi sprijinim acestă solicitare", a afirmat Orbán. Adresându-se liderilor Uniunii el le-a sugerat: „Aici dumneavoastră trebuie să hotărâți care sunt scopurile, iar Ungaria vă poate ajuta în măsura în care o permit relațiile interstatale". Autonomia, un obiectiv programatic al Uniunii, este undezirabilă și de îndeplinit, atâta timp cât în Europa realizarea autonomiei nu mai este un scop în sine, ci un principiu funcțional în multe țări de pe continent. Premierul ungar și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care statul român a rezolvat problema universității maghiare și a retrocedării bunurilor care au aparținut bisericilor istorice maghiare. în problema restituirii imobilelor bisericești s-au făcut gesturi frumoase, dar nu pași concreți, a subliniat Orbán anunțând că premierul Radu Vasile i-a promis că printr-o viitoare ordonanță vor fi înapoiate aproximativ 200 de proprietăți imobiliare. „Fără bisericile istorice, comunitatea maghiară nu va reuși să progreseze", a punctat Orbán Viktor importanța bisericii pentru comunitatea maghiară. Tőkés László i-a atras atenția că prin ordonanța ce prevedea restituirea a 17 imobile comunitare, Eparhia de pe lângă Piatra Craiului a primit două din cele 300 solicitate și acelea numai „pe hârtie". Episcopul reformat a vorbit într-o scurtă intervenție în ultima zi a Universității de vară de la Bálványos despre o expansiune ortodoxă în secuime prin construirea de biserici și mănăstiri și despre asimilarea ceangăilor din Moldova. El a criticat voalat atitudinea guvernului condus de Fidesz, partid altădată mai vehement în susținerea drepturilor maghiarimii transilvane: „Noi ne jucăm de-a prietenia, când există un proces de distrugere a comunității maghiare. Cât de real este acest dialog dacă spunem ce se întâmplă în șoaptă sau tăcem". Ioana LUPEA în viziunea lui Orbán Viktor România întruchipează portretul-robot al țării care a ratat integrarea Președintele UDMR, Marko Bela, este de părere că pentru a crea o Europă stabilă trebuie să se renunțe la ideea statelor naționale care asupresc minoritățile și la coșmarul serviciilor secrete In exclusivitate pentru „Cotidianul“, fostul ministru de Externe al Ungariei, László Kovács, declară: „Ungaria nu trebuie să transmită nici un fel de comandamente pentru ungurii din Voivodina“ László Kovács, fost ministru de externe al Ungariei în guvernul socialist, este una dintre figurile de marcă ale Internaționalei Socialiste. Politician inteligent și ponderat, a fost unul dintre artizanii Tratatului de bază dintre România și Ungaria, tratat care avantajează țara vecină fără să aducă prejudicii intereselor majore ale României. Schimbarea de putere de la Budapesta nu a fost una dintre cele mai fericite împrejurări pentru România, și acest lucru începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica pe care o promovează guvernul Orbán și în ultimele declarații ale premierului ungar. Cel mai recent caz se referă la situația Voivodinei. La începutul lunii mai, într-o dezbatere desfășurată în Parlamentul Ungariei, István Csurka, lider naționalist, cerea guvernului să folosească războiul din Iugoslavia pentru a „corecta" câte ceva din consecințele Tratatului de la Trianon. Orbán a marșat, promițând să trateze cel puțin problema autonomiei regiunilor locuite de minoritatea maghiară. Ultimele zile demonstrează că Viktor Orbán intenționează să se țină de cuvânt, agitând problema autonomiei provinciei sârbe Voivodina. Mult mai realiști, socialiștii unguri critică atitudinea guvernului în această problemă atât de sensibilă. în exclusivitate pentru „Cotidianul", fostul ministru de Externe László Kovács s-a exprimat asupra subiectului. Cum vedeți problema Voivodinei, unde o minoritate maghiară importantă cere autonomia? Credeți că ar putea fi folosit modelul Kosovo? Situația este diferită în Kosovo față de Voivodina, pentru că în Kosovo populația este dominant albaneză, 90% din populație este albaneză, deci autonomie regională în Kosovo înseamnă autonomie etnică și acesta nu este cazul Voivodinei, unde numai 16% din populație este maghiară. Așadar, cred că autonomia poate fi introdusă și poate fi consolidată în Voivodina, dar alt tip de autonomie decât cel stabilit pentru Kosovo. Cred că etnicii unguri care trăiesc în Voivodina trebuie să negocieze cu Belgradul, în ceea ce privește Ungaria, ea nu trebuie să transmită nici un fel de comandamente pentru etnicii din Voivodina. Ungaria trebuie să-i ajute să trăiască mai bine, într-o Iugoslavie democratică. Drepturile omului și drepturile minorităților sunt implementate în standardele europene. Asta este ceea ce încercăm noi și desigur suntem extrem de interesați în stabilitatea Iugoslaviei și nu în destabilizarea ei. Primul-ministru ungar, Orbán Viktor, vorbește însă despre autonomia Voivodinei... Da a vorbit despre autonomie la modul general, a menționat, de asemenea, că Voivodina ar putea fi următoarea criză, aserțiuni cu care eu nu pot fi de acord. După cum știți, partidul meu nu este la putere. Marcela FERARU Laszlo Kovács critică politica Fidesz față de Voivodina i Adrian Năstase crede că planurile revizioniștilor maghiari prefigurează un conflict militar în Europa „Modul de soluționare a războiului din Kosovo este pe cale să amplifice și să disemineze tensiunile în cercuri concentrice, tot mai departe de focarul inițial al conflictului", susține primvicepreședintele PDSR, Adrian Năstase, într-o declarație politică sugestiv intitulată „Revizionismul sfârșitului de secol". Chiar dacă nu a spune explicit, opiniile liderului PDSR sunt mai degrabă adresate oficialilor occidentali, pe care îi avertizează că, prin intervenția în Iugoslavia, dar și prin modul în care tratează problema la ora actuală, nu fac decât să încurajeze doctrina destabilizării Europei: revizionismul. Adrian Năstase atrage atenția că, după ce intervenția NATO în conflictul din Kosovo a determinat pierderi economice pentru țările din zonă care pun sub semnul întrebării reușita reformelor economice, proiectele de reconstrucție mult trâmbițate într-o anumită perioadă au rămas la stadiul de pură intenție. în același timp, condiționarea asistenței economice de căderea regimului Miloșevici îl determină pe liderul PDSR să creadă că Iugoslavia ar putea deveni în curând teatrul uni război civil. Dar cel mai îngrijorător aspect, în opinia liderului PDSR, este încurajarea de către unii oficiali occidentali a secesiunii Republicii Muntenegru și autonomiei Voivodinei, solicitată de Budapesta. Năstase crede că ofensiva revizionismului purtată sub stindardul luptei pentru drepturile minorităților creează premisele unui nou conflict militar în Balcani. „Soluția militară a adus iar Rusia în centrul Europei. Este un lucru care trebuie luat foarte serios în calcul, mai ales când se suprapune unui scenariu bazat pe destabilizare și evoluție spre conflict militar", avertizează Năstase pus pe gânduri de pasivitatea Occidentului la soluțiile autonomiste venite de la Budapesta și nu numai. Amelia IONAȘCU La câteva ore după ce a făcut promisiuni în fața lui Orbán Radu Vasile a declarat că o universitate de stat maghiară nu se poate înființa în actuala legislatură Din punct de vedere procedural, înființarea unei universități maghiare este imposibilă în această legislatură, a declarat premierul Radu Vasile, vineri seara pe aeroportul din Cluj, la câteva ore după ce în prezența premierului ungar Orbán Viktor afirmase că nu există nici un impediment juridic pentru satisfacerea acestei solicitări a UDMR. Radu Vasile a spus că declararea Legii învățământului ca fiind constituțională creează cadrul pentru înființarea unei instituții de învățământ superior de acest gen, însă a precizat că există o procedură care trebuie urmată și care solicită timp. întâlnirea dintre Radu Vasile și Orban Viktor era prevăzută a se desfășura la Tușnad, cel puțin aceasta fusese dorința părții maghiare, care până miercuri nu primise un răspuns clar de la guvernul român. Se pare că Radu Vasile a insistat ca Orbán Viktor să vină la București, în cele din urmă sa căzut de acord ca întrevederea să aibă loc la Târgu Mureș. Ca și anul trecut la masa dezbaterilor de la Universitatea de vară Bálványos, Orbán Viktor nu a avut un partener oficial de dialog care să reprezinte puterea de la București, deși la nivel neoficial au existat demersuri în acest sens. Ion NOVĂCESCU Oficialii români au uitat că România are capitala la București Viktor Orbán nu este un politician dur doar în relațiile cu adversarii interni, pe care se pare că a pus deja seaua, ci și în relațiile cu omologii externi, mai ales cu cei cu care îi merge. Iar românii nu au excelat în ultimii ani în a se descurca pe plan extern. Așa se face că Orbán discută cu Radu Vasile când și unde îi place. De exemplu, la Târgu Mureș, loc în care pare să se simtă acasă. După turneul electoral pe care l-a efectuat anul trecut cu prilejul aceleiași școli de vară de la Tușnad, premierul ungar pare că și-a stabilit cartierul general în România pe teritoriul transilvan. Oficialitățile române nu fac decât să confirme opțiunea lui Orbán, uitând că România are capitala la București. Marcela FERARU Orbán Viktor face regulile și în România în timp ce ungurii o dau zot cu autonomia Voivodinei reprezentanții ONU declară că apelurile insistente ale maghiarilor nu fac decât să complice situația din Iugoslavia .Pe lângă faptul că nu a reușit să obțină funcționarea în Ungaria a centrului pentru reconstrucția Kosovo, diplomația ungară nu a obținut nici măcar ca problema autonomiei Voivodinei să fie inclusă în mod concret în Pactul de stabilitate din Balcani. Acestea pot fi interpretate ca eșecuri?" - a fost prima întrebare care i s-a adresat lui Nemeth Zsolt, secretar de stat cu probleme politice în MAE ungar, în interviul acordat cotidianului ungar „Népszabadasag" Diplomatul ungar a apreciat că „acordul a stabilit prioritățile politice și a creat structura a cărei sarcină este ca în Iugoslavia să înfăptuiască democrația, economia de piață și să asigure drepturile omului și ale minorităților. Am dori ca statele participante la acordul de stabilitate care va fi dezbătut la sfârșitul lunii iulie la întâlnirea la vârf de la Sarajevo să adopte o declarație în care Voivodinei să i se acorde o atenție diferențiată", întrebat fiind dacă „nu cumva problema autonomiei Voivodinei a trecut pe planul al doilea în forumurile internaționale din cauza faptului că liderul unui partid parlamentar Partidul Adevărului și Vieții Ungare a formulat în mod fățiș pretenții teritoriale față de Iugoslavia... De altfel, și dvs au afirmat că încetarea unui status quo teritorial este, deocamdată, periculoasă". Nemeth Zsolt a răspuns între altele: „Acesta din urmă este o răstălmăcire. Guvernul ungar exclude în mod categoric modificarea frontierelor, în legătură cu autonomia părerea mea este că la tratarea crizei iugoslave comunitatea internațională a comis o greșeală deosebit de gravă în sensul că întotdeauna a stins focul actual, nedovedind suficientă previziune pentru a elabora o strategie preventivă. Se pare că încă nu sa decis dacă această comunitate internațională își va limita eforturile doar asupra provinciei Kosovo sau, în cadrul unei strategii preventive, va hotărî democratizarea întregii Iugoslavii. Dacă va prevala această opinie din urmă autonomia Voivodinei va fi inevitabilă", în ceea ce privește concepția autonomiei în trei nivele, elaborată de maghiarii din Voivodina, Nemeth Zsolt a declarat că: „Acest concept este al maghiarilor din Voivodina și guvernul ungar îi va acorda sprijin diplomatic în comunitatea internațională". Referindu-se la întâlnirea care urma să aibă loc la Târgu Mureș între premierii Radu Vasile și Orbán Viktor, diplomatul ungar a declarat: „Am încredere în premierii ungar și român că vor fi capabili să cadă de acord asupra câtorva probleme importante. Obiectivele UDMR s-au realizat doar în parte, fapt care a creat deziluzie în opinia publică maghiară din România. De exemplu Legea învățământului din România adoptată recent face obligatorie încă din clasa a V-a a școlii medii predarea istoriei și geografiei în limba română și nu acordă posibilitatea reînființării universității de stat cu predare în limba maghiară desființată în 1959. Cred că înaintea alegerilor de anul viitor coaliția guvernamentală română mai are câteva luni la dispoziție să-și dea seama ce a realizat și ce nu. Situația UDMR este foarte delicată, pentru că este evident că în cazul opoziției române nu a apărut încă alternativa democratică, alternativa care i-ar spori sfera de acțiune politică". Nemeth Zsolt își încheie interviul declarând că „Ungaria nu se află în concurență cu vecinii săi. Suntem interesați în orientarea euroatlantică a acestor țări... în toate acestea un rol important poate reveni maghiarilor de acolo. Capriciul soartei este că traumatismul Trianonului din secolul al XX-lea poate fi întors în favoarea întregii maghiarimi în secolul al XXI-lea în sensul că asumarea rolului maghiarilor de peste hotare poate sluji concomitent și stabilitatea zonei și integrarea euroatlantică. Iar Ungaria nu tinde la putere asupra celorlalte țări, ci îndeplinește rolul de centru regional. Dacă ne vom putea gospodări bine cu acest rol de centru regional acest lucru poate crea posibilitatea să putem îndeplini un rol de moderator în zonă, fapt care va sluji bine și interesele naționale maghiare". După ce am văzut obiectivele lui Nemeth Zsolt, să vedem părerea politicienilor străini cu privire la autonomia din Voivodina. Același prestigios cotidian „Népszabadsag" publică în același număr din 22 iulie 1999 o știre prin care opinia publică din Ungaria este informată că „Eduard Kukán, împuternicitul special al ONU în Iugoslavia, apreciază că «apelurile maghiare care insistă asupra autonomiei lărgite în Voivodina nu fac decât să complice situația din Iugoslavia». Kukán, fostul ministru slovac al Afacerilor Externe, a declarat că „în Iugoslavia, Kosovo și Balcani își așteaptă rezolvarea multe probleme complexe și importante... să nu mai inventăm și altele noi". Jiri Dienstbier, raportorul ONU, care analizează situația cu privire la drepturile omului, a declarat la aceeași conferință de presă de la Bratislava că „Voivodina nu a suferit niciodată de pe urma problemelor naționalitare cum au fost constatate în alte zone ale Iugoslaviei. Este foarte periculos să te joci cu focul în Voivodina“ - a afirmat Dienstbier, referindu-se la pretențiile ungare. La rândul său Martonyi Janos, ministrul ungar al Afacerilor Externe, și-a exprimat o părere cu totul diferită la conferința de presă de la Budapesta, considerând că „proiectul de autonomie elaborat de partidele maghiare din Voivodina este bine chibzuit, tolerant și bine programat. Modelul atât de reușit al Voivodinei poate avea efect asupra întregii Iugoslavii și din acest motiv concepția de autonomie a Voivodinei trebuie inclusă în acordul de stabilitate al Europei de Sud-Est", în cadrul conferinței de presă care a analizat evenimentele din ultimul semestru, șeful diplomației ungare a mai subliniat că „proiectul de autonomie trebuie supus dezbaterii acum deoarece prin încheierea războiului din Kosovo a ajuns pe ordinea zilei democratizarea Iugoslaviei. Am reușit să facem acceptată și de către aliații NATO ideea că rezolvarea problemei maghiarilor din Voivodina este și un interes internațional". Dar iată că tot din cel mai citit cotidian din Ungaria aflăm că Uniunea Maghiară din Voivodina (VMSZ) va începe în luna august negocierile în cursul cărora partidele din Serbia vor fi informate cu privire la proiectul de autonomie în trei trepte. Contrar celor afirmate de Nemeth Zsolt cu o zi înainte în interviul acordat cotidianului „Népszabadság", se declara că „proiectul de autonomie modificat și definitivat la Budapesta, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe, la începutul lunii iulie, ar restaura autonomia Voivodinei. Acest proiect ar asigura maghiarilor din cadrul restonomie guvernări teritoriil “ apărarea i ' tir’ , t4