Cotidianul, iulie 1999 (Anul 9, nr. 2395-2421)

1999-07-26 / nr. 2416

luni, 26 iulie 1999 Cotidianul 3 evenimente în top­ ul—d­uminică, la Tușnad, s-a încheiat cea de-a 1 1­zecea ediție a Universității de vară JL—* Bálványos, inițiată în 1990 de lideri de opinie ai comunității maghiare din România și de tinerii politicieni din Fidesz, partid aflat astăzi la p­utere în Ungaria, cu scopul democratizării societății, îmbunătățirii relațiilor bilaterale și a celor interetnice din România. Poate din rațiuni electorale, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, partidelor politice din România au declinat invitația transmisă de organizatori, deși tema Universității, regionalizarea, nu i-ar fi expus pe politicienii români, printre care și Adrian Severin - un consecvent participant, la comentarii răuvoitoare. Oficialii maghiari au fost mai mulți, în special în ultimele trei zile ale taberei. I-am remarcat în auditoriu pe pre­ședintele CEC din Ungaria, pe președintele societății de investiții Corvinus, pe directorul MOLL, pe conducătorul Direcției pentru maghiarii din afara granițelor din Ministerul ungar al Patrimoniului Național, împreună cu premierul Orbán Viktor au sosit la Tușnad numeroși membri ai Cabinetului său de consilieri. Trebuie remarcat că, probabil din rațiuni de stat, anul acesta au lipsit declarațiile tranșante. Luările de cuvânt ale celor doi înalți demnitari unguri prezenți, Orbán Viktor și Nemeth Zsolt, s-au evidențiat prin stilul aluziv ceea ce arată că, după un an de guvernare, Fidesz a câștigat substanțial la capitolul diplomație și de ce nu, tactică. Europa de după Kosovo Semnificativ a fost că Uni­versitatea de vară Bálványos a ridicat în mod tranșant problema Europei post-Kosovo, nedezbă­tută până acum de clasa politică românească sau de elita in­telectuală bucureșteană. „După Kosovo nu se mai poate face politică așa cum s-a făcut înainte de Kosovo", crede deputatul UDMR Szilagyi Zsolt, membru în Comisia de politică externă a Parlamentului României. Cele trei dimensiuni ale politicii din zonă aduse în discuție de intervenția NATO în Serbia sunt, în opinia lui, respectarea drepturilor mino­rităților naționale, consolidarea instituțiilor democratice și sprijinul financiar al comunității internațio­nale. Acel politician care tratează Kosovo ca pe o problemă locală și nu a zonei greșește funda­mental, a avertizat Szilagyi Zsolt. Politologul Valentin Stan, prezent și el la Tușnad, a arătat că principiul fundamental al noii Europe este prezervarea cu orice preț a pluralismului etnic, cultural și religios ca măsură preventivă pentru repetarea unor tragedii de tip Kosovo. Confruntată cu ten­dința unui regim de a-și reprima propriii cetățeni, comunitatea in­ternațională va decide probabil impunerea democratizării în țările multietnice. Conceptul de demo­cratizare forțată a fost dezvoltat la Tușnad de secretarul de stat politic în MAE ungar Nemeth Zsolt. Aceasta presupune o li­mitare a suveranității tradiționale, în așa fel încât nici un stat să nu mai aibă dreptul de a asupri sau extermina un segment al popu­lației sale. Președintele UDMR, Marko Bela, a expus, în ultima zi a Universității de vară Bálványos, propria-i concepție despre modul în care pot fi rezolvate relațiile interetnice din zonă, după Ko­sovo, considerat a fi „o cotitură istorică în politica mondială". El a propus înlocuirea recomandărilor referitoare la respectarea drep­turilor cu o legislație în acest do­meniu, alături de crearea unor mecanisme riguroase de control al aplicării acestor prevederi. „FMI și Banca Mondială nu fac recomandări, ci negociază con­diții obligatorii", a spus Marko Be­la, adăugând că, dacă acest sis­tem funcționează în domeniul fi­nanciar, ar putea da rezultate și în ceea ce privește drepturile minorităților. Președintele UDMR a apreciat că normele generale pe care comunitatea internațio­nală le-a creat în acest domeniu „nu sunt suficiente", fiind nece­sare soluții etnice specifice fie­cărei țări. „Trebuie să se renunțe la ideea statelor naționale care-și arată mereu colții către propriile minorități, trebuie suprimat coș­marul serviciilor secrete care-și filează propriile minorități și trebuie să se creeze o astfel de Europă Centrală și de Est, ca­pabilă de cooperare, deci sta­bilă", este de părere Marko Bela. Premierul Orbán Viktor a făcut o analiză a situației țărilor din regiune și a opinat că statele care au ales să limiteze drepturile minorităților naționale „s-au ex­­culs din posibilitatea de a se integra în structurile europene", aceasta fiind învățătura ultimilor zece ani. Premierul ungar este de părere că în zonă există trei grupuri de state, în stadii diferite de integrare: acelea în care tranziția de la comunism la democrație a fost încheiată, unele care au început schimbările și cele în care nu se poate vorbi despre un sistem democratic. El a făcut un portret-robot al țării care este condamnată să rămână în Balcani, aluzia fiind la Ro­mânia. Acest tip de stat nu a făcut față capcanelor tranziției, trei la număr în opinia lui Orbán: reformele politice și economice radicale, restaurarea comunistă și respectarea etnicității. „Cei ca­re în ’90 nu au reușit să realizeze reforme politice și economice radicale este îndoielnic că vor ieși din Europa de Est", a afirmat Orbán Viktor. Ungaria, susține șeful Cabinetului de la Buda­pesta, a intrat în perioada pos­­tcomunistă prin depășirea celor trei capcane. „Țările care s-au aflat în sfera de influență a imperiului rus au ajuns până acolo unde au meritat, prin propria voință și propria putere", a afirmat Orbán. Drepturile maghiarimii române Premierul Orbán Viktor a declarat sâmbătă, la Tușnad, că Guvernul ungar nu abandonează obiectivele UDMR. „Dacă UDMR spune că maghiarii au nevoie de Universitate, atunci noi sprijinim acestă solicitare", a afirmat Or­bán. Adresându-se liderilor Uni­unii el le-a sugerat: „Aici dum­neavoastră trebuie să hotărâți care sunt scopurile, iar Ungaria vă poate ajuta în măsura în care o permit relațiile interstatale". Au­tonomia, un obiectiv programatic al Uniunii, este un­dezirabilă și de îndeplinit, atâta timp cât în Europa realizarea autonomiei nu mai este un scop în sine, ci un principiu funcțional în multe țări de pe continent. Premierul ungar și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care statul român a rezolvat problema universității maghiare și a retrocedării bu­nurilor care au aparținut bise­ricilor istorice maghiare. în pro­blema restituirii imobilelor bise­ricești s-au făcut gesturi fru­moase, dar nu pași concreți, a subliniat Orbán anunțând că premierul Radu Vasile i-a promis că printr-o viitoare ordonanță vor fi înapoiate aproximativ 200 de proprietăți imobiliare. „Fără bise­ricile istorice, comunitatea ma­ghiară nu va reuși să progreseze", a punctat Orbán Viktor impor­tanța bisericii pentru comunitatea maghiară. Tőkés László i-a atras atenția că prin ordonanța ce prevedea restituirea a 17 imobile comunitare, Eparhia de pe lângă Piatra Craiului a primit două din cele 300 solicitate și acelea numai „pe hârtie". Episcopul re­format a vorbit într-o scurtă in­tervenție în ultima zi a Universității de vară de la Bálványos despre o expansiune ortodoxă în secuime prin construirea de biserici și mănăstiri și despre asimilarea ceangăilor din Moldova. El a criticat voalat atitudinea gu­vernului condus de Fidesz, partid altădată mai vehement în sus­ținerea drepturilor maghiarimii transilvane: „Noi ne jucăm de-a prietenia, când există un proces de distrugere a comunității ma­ghiare. Cât de real este acest dialog dacă spunem ce se întâmplă în șoaptă sau tăcem". Ioana LUPEA în viziunea lui Orbán Viktor România întruchipează portretul-robot al țării care a ratat integrarea Președintele UDMR, Marko Bela, este de părere că pentru a crea o Europă stabilă trebuie să se renunțe la ideea statelor naționale care asupresc minoritățile și la coșmarul serviciilor secrete In exclusivitate pentru „Cotidianul“, fostul ministru de Externe al Ungariei, László Kovács, declară: „Ungaria nu trebuie să transmită nici un fel de comandamente pentru ungurii din Voivodina“ László Kovács, fost ministru de externe al Ungariei în guver­nul socialist, este una dintre figu­rile de marcă ale Internaționalei Socialiste. Politician inteligent și ponderat, a fost unul dintre arti­zanii Tratatului de bază dintre România și Ungaria, tratat care avantajează țara vecină fără să aducă prejudicii intereselor ma­jore ale României. Schimbarea de putere de la Budapesta nu a fost una dintre cele mai fericite împrejurări pentru România, și acest lucru începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica pe care o promovează guvernul Orbán și în ultimele declarații ale premierului ungar. Cel mai recent caz se referă la situația Voivodinei. La înce­putul lunii mai, într-o dezbatere desfășurată în Parlamentul Un­gariei, István Csurka, lider na­ționalist, cerea guvernului să folosească războiul din Iugos­lavia pentru a „corecta" câte ceva din consecințele Tratatului de la Trianon. Orbán a marșat, promițând să trateze cel puțin problema autonomiei regiunilor locuite de minoritatea maghiară. Ultimele zile demonstrează că Viktor Orbán intenționează să se țină de cuvânt, agitând proble­ma autonomiei provinciei sârbe Voivodina. Mult mai realiști, socialiștii unguri critică atitudinea guver­nului în această problemă atât de sensibilă. în exclusivitate pentru „Cotidianul", fostul minis­tru de Externe László Kovács s-a exprimat asupra subiectului. Cum vedeți problema Vo­ivodinei, unde o minoritate ma­ghiară importantă cere autono­mia? Credeți că ar putea fi folosit modelul Kosovo? Situația este diferită în Kosovo față de Voivodina, pentru că în Kosovo populația este dominant albaneză, 90% din populație este albaneză, deci autonomie regională în Kosovo înseamnă autonomie etnică și acesta nu este cazul Voivodinei, unde numai 16% din populație este maghiară. Așadar, cred că autonomia poate fi introdusă și poate fi consolidată în Voivodina, dar alt tip de autonomie decât cel stabilit pentru Kosovo. Cred că etnicii unguri care trăiesc în Voivodina trebuie să negocieze cu Belgradul, în ceea ce pri­vește Ungaria, ea nu trebuie să transmită nici un fel de coman­damente pentru etnicii din Vo­ivodina. Ungaria trebuie să-i ajute să trăiască mai bine, într-o Iugoslavie democratică. Drep­turile omului și drepturile mi­norităților sunt implementate în standardele europene. Asta este ceea ce încercăm noi și desigur suntem extrem de interesați în stabilitatea Iugoslaviei și nu în destabilizarea ei. Primul-ministru ungar, Orbán Viktor, vorbește însă despre autonomia Voivodinei... Da a vorbit despre autonomie la modul general, a menționat, de asemenea, că Voivodina ar putea fi următoarea criză, a­­serțiuni cu care eu nu pot fi de acord. După cum știți, partidul meu nu este la putere. Marcela FERARU Laszlo Kovács critică politica Fidesz față de Voivodina i Adrian Năstase crede că planurile revizioniștilor maghiari prefigurează un conflict militar în Europa „Modul de soluționare a războiului din Kosovo este pe cale să amplifice și să disemineze tensiunile în cercuri concentrice, tot mai departe de focarul inițial al conflictului", susține prim­­vicepreședintele PDSR, Adrian Năstase, într-o declarație politică sugestiv intitulată „Revi­zionismul sfârșitului de secol". Chiar dacă nu a spune explicit, opiniile liderului PDSR sunt mai degrabă adresate oficialilor occidentali, pe care îi avertizează că, prin intervenția în Iugoslavia, dar și prin modul în care tratează problema la ora actuală, nu fac decât să încurajeze doctrina destabilizării Europei: revizionismul. Adrian Năs­tase atrage atenția că, după ce intervenția NATO în conflictul din Kosovo a determinat pierderi economice pentru țările din zonă care pun sub semnul întrebării reușita reformelor economice, proiectele de reconstrucție mult trâmbițate într-o anumită perioadă au rămas la stadiul de pură intenție. în același timp, condiționarea asistenței economice de căderea regimului Miloșevici îl determină pe liderul PDSR să­ creadă că Iugoslavia ar putea deveni în curând teatrul uni război civil. Dar cel mai îngrijorător aspect, în opinia liderului PDSR, este încurajarea de către unii oficiali occidentali a secesiunii Republicii Muntenegru și autonomiei Voivodinei, solicitată de Budapesta. Năstase crede că ofensiva revi­zionismului purtată sub stindardul luptei pentru drepturile minorităților creează premisele unui nou conflict militar în Balcani. „Soluția militară a adus iar Rusia în centrul Europei. Este un lucru care trebuie luat foarte serios în calcul, mai ales când se suprapune unui scenariu bazat pe destabilizare și evoluție spre conflict militar", avertizează Năstase pus pe gânduri de pasivitatea Occidentului la soluțiile autonomiste venite de la Budapesta și nu numai. Amelia IONAȘCU La câteva ore după ce a făcut promisiuni în fața lui Orbán Radu Vasile a declarat că o universitate de stat maghiară nu se poate înființa în actuala legislatură Din punct de vedere procedural, înființarea unei universități maghiare este imposibilă în această le­gislatură, a declarat premierul Radu Vasile, vineri seara pe aeroportul din Cluj, la câteva ore după ce în prezența premierului ungar Orbán Viktor afirmase că nu există nici un impediment juridic pentru sa­tisfacerea acestei solicitări a UDMR. Radu Vasile a spus că declararea Legii învățământului ca fiind con­stituțională creează cadrul pentru înființarea unei instituții de învă­țământ superior de acest gen, însă a precizat că există o procedură care trebuie urmată și care solicită timp. întâlnirea dintre Radu Vasile și Orban Viktor era prevăzută a se desfășura la Tușnad, cel puțin aceasta fusese dorința părții ma­ghiare, care până miercuri nu primise un răspuns clar de la guvernul român. Se pare că Radu Vasile a insistat ca Orbán Viktor să vină la București, în cele din urmă s­­a căzut de acord ca întrevederea să aibă loc la Târgu Mureș. Ca și anul trecut la masa dezbaterilor de la Universitatea de vară Bálványos, Orbán Viktor nu a avut un partener oficial de dialog care să reprezinte puterea de la București, deși la nivel neoficial au existat demersuri în acest sens. Ion NOVĂCESCU Oficialii români au uitat că România are capitala la București Viktor Orbán nu este un politician dur doar în relațiile cu adversarii interni, pe care se pare că a pus deja seaua, ci și în relațiile cu omologii externi, mai ales cu cei cu care îi merge. Iar românii nu au excelat în ultimii ani în a se descurca pe plan extern. Așa se face că Orbán discută cu Radu Vasile când și unde îi place. De exemplu, la Târgu Mureș, loc în care pare să se simtă acasă. După turneul electoral pe care l-a efectuat anul trecut cu prilejul aceleiași școli de vară de la Tușnad, premierul ungar pare că și-a stabilit cartierul general în România pe teritoriul transilvan. Oficialitățile române nu fac decât să confirme opțiunea lui Orbán, uitând că România are capitala la București. Marcela FERARU Orbán Viktor face regulile și în România în timp ce ungurii o dau zot cu autonomia Voivodinei reprezentanții ONU declară că apelurile insistente ale maghiarilor nu fac decât să complice situația din Iugoslavia .Pe lângă faptul că nu a reușit să obțină funcționarea în Ungaria a centrului pentru reconstrucția Kosovo, diplomația ungară nu a obținut nici măcar ca problema autonomiei Voivodinei să fie inclu­să în mod concret în Pactul de stabilitate din Balcani. Acestea pot fi interpretate ca eșecuri?" - a fost prima întrebare care i s-a a­­dresat lui Nemeth Zsolt, secretar de stat cu probleme politice în MAE ungar, în interviul acordat cotidianului ungar „Népszabada­­sag" Diplomatul ungar a apreciat că „acordul a stabilit prioritățile politice și a creat structura a cărei sarcină este ca în Iugoslavia să înfăptuiască democrația, econo­mia de piață și să asigure dreptu­rile omului și ale minorităților. Am dori ca statele participante la a­­cordul de stabilitate care va fi dezbătut la sfârșitul lunii iulie la în­tâlnirea la vârf de la Sarajevo să a­dopte o declarație în care Voivodi­nei să i se acorde o atenție dife­rențiată", întrebat fiind dacă „nu cumva problema autonomiei Voivodinei a trecut pe planul al doilea în forumurile internaționale din ca­uza faptului că liderul unui partid parlamentar Partidul Adevărului și Vieții Ungare­­ a formulat în mod fățiș pretenții teritoriale față de Iugoslavia... De altfel, și dvs au­ afirmat că încetarea unui status quo teritorial este, deocamdată, periculoasă". Nemeth Zsolt a răspuns între altele: „Acesta din urmă este o răstălmăcire. Gu­vernul ungar exclude în mod categoric modificarea frontierelor, în legătură cu autonomia părerea mea este că la tratarea crizei iugoslave comunitatea interna­țională a comis o greșeală deosebit de gravă în sensul că întotdeauna a stins focul actual, nedovedind suficientă previziune pentru a elabora o strategie preventivă. Se pare că încă nu s­­a decis dacă această comunitate internațională își va limita eforturile doar asupra provinciei Kosovo sau, în cadrul unei strategii preventive, va hotărî democratizarea întregii Iugoslavii. Dacă va prevala această opinie din urmă autonomia Voivodinei va fi inevitabilă", în ceea ce privește concepția autonomiei în trei nivele, elaborată de maghiarii din Voivodina, Ne­meth Zsolt a declarat că: „Acest concept este al maghiarilor din Voivodina și guvernul ungar îi va acorda sprijin diplomatic în co­munitatea internațională". Referindu-se la întâlnirea care urma să aibă loc la Târgu Mureș între premierii Radu Vasile și Orbán Viktor, diplomatul ungar a declarat: „Am încredere în premierii ungar și român că vor fi capabili să cadă de acord asupra câtorva probleme importante. Obiectivele UDMR s-au realizat doar în parte, fapt care a creat deziluzie în opinia publică ma­ghiară din România. De exemplu Legea învățământului din Româ­nia adoptată recent face o­­bligatorie încă din clasa a V-a a școlii medii predarea istoriei și geografiei în limba română și nu acordă posibilitatea reînființării universității de stat cu predare în limba maghiară desființată în 1959. Cred că înaintea alegerilor de anul viitor coaliția guverna­mentală română mai are câteva luni la dispoziție să-și dea seama ce a realizat și ce nu. Situația UDMR este foarte delicată, pentru că este evident că în cazul opoziției române nu a apărut încă alternativa democratică, alterna­tiva care i-ar spori sfera de ac­țiune politică". Nemeth Zsolt își încheie interviul declarând că „Ungaria nu se află în concurență cu vecinii săi. Suntem interesați în orien­tarea euroatlantică a acestor țări... în toate acestea un rol important poate reveni maghiarilor de acolo. Capriciul soartei este că tra­umatismul Trianonului din secolul al XX-lea poate fi întors în favoarea întregii maghiarimi în secolul al XXI-lea în sensul că asumarea rolului maghiarilor de peste hotare poate sluji con­comitent și stabilitatea zonei și integrarea euroatlantică. Iar Un­garia nu tinde la putere asupra celorlalte țări, ci îndeplinește rolul de centru regional. Dacă ne vom putea gospodări bine cu acest rol de centru regional acest lucru poate crea posibilitatea să putem îndeplini un rol de moderator în zonă, fapt care va sluji bine și interesele naționale maghiare". După ce am văzut obiectivele lui Nemeth Zsolt, să vedem părerea politicienilor străini cu privire la autonomia din Voivo­dina. Același prestigios cotidian „Népszabadsag" publică în a­­celași număr din 22 iulie 1999 o știre prin care opinia publică din Ungaria este informată că „Eduard Kukán, împuternicitul special al ONU în Iugoslavia, apreciază că «apelurile maghiare care insistă asupra autonomiei lărgite în Voivodina nu fac decât să complice situația din Iugoslavia». Kukán, fostul ministru slovac al Afacerilor Externe, a declarat că „în Iugoslavia, Kosovo și Balcani își așteaptă rezolvarea multe probleme complexe și importante... să nu mai inventăm și altele noi". Jiri Dienstbier, raportorul ONU, care analizează situația cu privire la drepturile omului, a declarat la aceeași conferință de presă de la Bratislava că „Voivodina nu a suferit niciodată de pe urma problemelor naționalitare cum au fost constatate în alte zone ale Iugoslaviei. Este foarte periculos să te joci cu focul în Voivodina“ - a afirmat Dienstbier, referindu-se la pretențiile ungare. La rândul său Martonyi Janos, ministrul ungar al Afacerilor Ex­terne, și-a exprimat o părere cu totul diferită la conferința de presă de la Budapesta, considerând că „proiectul de autonomie elaborat de partidele maghiare din Vo­ivodina este bine chibzuit, tolerant și bine programat. Modelul atât de reușit al Voivodinei poate avea efect asupra întregii Iugoslavii și din acest motiv concepția de autonomie a Voivodinei trebuie inclusă în acordul de stabilitate al Europei de Sud-Est", în cadrul conferinței de presă care a analizat evenimentele din ultimul semestru, șeful diplomației ungare a mai subliniat că „proiec­tul de autonomie trebuie supus dezbaterii acum deoarece prin încheierea războiului din Kosovo a ajuns pe ordinea zilei democra­tizarea Iugoslaviei. Am reușit să facem acceptată și de către aliații NATO ideea că rezolvarea pro­blemei maghiarilor din Voivodina este și un interes internațional". Dar iată că tot din cel mai citit cotidian din Ungaria aflăm că Uniunea Maghiară din Voivodina (VMSZ) va începe în luna august negocierile în cursul cărora partidele din Serbia vor fi in­formate cu privire la proiectul de autonomie în trei trepte. Contrar celor afirmate de Nemeth Zsolt cu o zi înainte în interviul acordat cotidianului „Népszabadság", se declara că „proiectul de autonomie modificat și definitivat la Budapesta, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe, la începutul lunii iulie, ar restaura autonomia Voivodinei. Acest proiect ar asigura ma­ghiarilor din cadrul res­­tonomie guvernări teritoriil “ apărarea i­ ' tir’ , t4

Next