Cotidianul, august 2003 (Anul 13, nr. 178-202)

2003-08-02 / nr. 178

INTERVIU; ■ Europenitatea Bucureștiului ■ sub semnul întrebării PAGINA, Fondator Ion RAȚIU Director onorific Octavian PALER Anul XII, numărul 178 (3648), sâmbătă 2, duminică 3 august 2003,12 pagini, două ediții, 1000 lei EDITORIAL Despre reguli și Justiție (I) Anunțul făcut de președintele Iliescu că ar putea să-l grațieze pe Miron Cozma a fost criticat de mai toată lumea - lideri civici, ziariști, oameni politici. Argumentele? Mai ales că punerea in libertate a fostului lider al minerilor ar reprezenta o amenințare gravă pentru ordinea publică. Riscul unor noi mineriade ori chiar al,, războiului civil“ a fost invocat și el de mai toată lumea. Felul în care a fost primit anunțul lui Ion Iliescu mie mi se pare că explică, într-o anumită măsură, unde și de ce ne aflăm astăzi. Ne aflăm aici și din cauză că elita noastră publică pune prea puțin preț pe reguli și pe respectul față de ele. Dacă o regulă­­ constituțională­­ stabilește că un condamnat, oricare ar fi el, are dreptul să ceară președintelui să-l grațieze iar președintele are dreptul să-i aprobe cererea de grațiere, atunci după care logică și după care reguli poate „societatea civilă " să le „ceară cetățenilor, asociațiilor și partidelor să protesteze împotriva unei grațieri care consolidează poziția forțelor totalitare în stat și în societate"? (paragraful dintre ghilimele l-am reprodus dintr-un Apel semnat de Alianța Civică, Asociația Victimelor Mineriadelor, AMAL și Asociația 21 Decembrie 1989). La fel, întreb, după care logică legea a fost invocată­­ deplin justificat, desigur­­ atunci când Cozma a primit 18 ani de închisoare, și nu este invocată și astăzi, când el are dreptul să-i ceară președintelui să-l grațieze (iar președintele are dreptul­ constituțional să dispună grațierea lui)? Apropo de lege și de ignoranții care vorbesc de ea. Deși nu-i deloc vreo mare filosofie, ceața din mintea multora e groasă de poți s-o tai cu cuțitul. Liberalul Radu F. Alexandru, o culme a diletantismului fudul, a ieșit în public cu o „scrisoarea deschisă “ imputându-i președintelui Iliescu că „ își permite să intervină în treburile Justiției", când se știe bine că Justiția nu are aici nici cea mai mică treabă. Că în Parlament există și agramați nu mă mir, mă mir în schimb (dar nici de asta foarte tare!) că publicații cu pretenții au tipărit textul respectiv, la punct și virgulă, drept pledoaria cea mai argumentată împotriva grațierii lui Cozma. Sigur că dau grija că Ion Iliescu ar putea să nu fie obiectiv în decizia pe care urmează să o ia este perfect justificată. Numai copiii nenăscuți încă nu știu că în iunie 1990 Ion Iliescu și Petre Roman s-au folosit de Miron Cozma și minerii lui ca să reprime „Piața Universității". Și numai cei foarte neatenți nu se întreabă dacă nu cumva în septembrie 1991 Ion Iliescu și cei din spatele lui s-au folosit de Cozma și de mineri ca să-l înlăture pe Petre Roman (cire i-a văzut pe mineri „la treabă", pe liderii și instigatorii lor mai ales, la Guvern și Cotroceni, a putut să înțeleagă multe). Se prea poate, la fel, ca prin gestul său Ion Iliescu să vrea să se facă simpatic electoratului PRM-ist; cel puțin în parte mi se pare că în mod asemănător ar trebui citite și recentele ieșiri antievreiești ale acestui comunist îmbătrânit în rele. Prin urmare, repet, suspiciunea că Iliescu ar putea să fie interesat și subiectiv în decizia pe care urmează să o ia este deplin îndreptățită. Dar să atragi atenția asupra acestui fapt este un lucru, iar să îți propui să mobilizezi publicul împotriva unor acte perfect legale e cu totul altceva. Apoi, cum poți să susții că grațierea lui Cozma „va reprezenta o serioasă atingere adusă actului de justiție "fără să fi vorbit măcar o singură dată până acum (și cu atât mai puțin acum!) de injustiția gravă pe care o reprezintă faptul că Ion Iliescu, Petre Roman și toți ceilalți vinovați de a se fi folosit de mineri împotriva propriilor cetățeni și în disputele politice dintre ei nu au fost trași în nici un fel la răspundere? (în cazul despre care vorbesc mie mi se pare că intelectualii democrați și „societatea noastră civilă " au o problemă de etică cât se poate de serioasă). Că a fost doar un „instrument", că s-a lăsat folosit sau că, dimpotrivă, a fost „coautor " al mineriadelor, în înțelesul juridic cel mai deplin al cuvântului. Miron Cozma poartă o răspundere indenegabilă pentru cele întâmplate. Și sper că judecătorii care l-au condamnat la 18 ani de închisoare au fost cu adevărat „independenți" iar decizia lor a fost deplin „ temeinică și legală “. Dar, mă întreb, există un singur om normal în țara asta care să creadă că vinovat de mineriade este numai Miron Cozma, și nu și Ion Iliescu și Petre Roman? Și dacă nu, de ce nu vorbesc despre asta liderii noștri civici și analiștii politici? Și, mai ales, de ce nu au făcut aproape nimic ca în țara lor regulile și justiția­­ nu fie pervertite în felul în care vedem cu toții că sunt? ■tă Grațierea lui Miron Cozma, declamă „societatea dă ", va întări poziția forțelor totalitare din stat și state. Dacă așa ceva e într-adevăr posibil, deceniu și jumătate de „civism " și de atunci,,societatea noastră civilă " î­­­n fapt, și eu, măsura muncii și WB^iimentului său. Valerian STAN RELAȚII Negocierile pentru semnarea tratatului se anunță dificile Colocviu lingvistic cu Iliescu și Voronin lu­s Lucian Gheorghiu Vladimir Voronin: „Eu vorbesc moldovenește, domnul Iliescu este un poliglot puternic, cunoaște limba moldovenească și el a vorbit în românește, dar eu cunosc și limba românească“. Ion Iliescu: „Eu cred c-am vorbit românește, în limba română există, altminteri, tot felul de regionalisme. Se vorbește și oltenește, și în Banat...“. Vladimir Voronin: „In orice caz, eu am vorbit mol­dovenește...“ Ion Iliescu: „Moldova înseamnă și de-o parte, și de alta a Prutului, și în Ardeal, și în Maramureș. Deci nu avem limba comună, cu care ne înțelegem fără dificultăți“. Acesta a fost dialogul de ieri dintre cei doi pre­ședinți de la conferința de presă după întreve­derea oficială și reflectă foarte clar pozițiile de pe care se va aborda rene­­gocierea Tratatului din­tre România și Moldova. Partea moldoveana dorește un tratat axat în special pe probleme de ordin economic, concret, dorește un tratat care să fie similar cu un docu­ment încheiat între două țări oarecare, ce nu au nimic comun între ele. Afirmația liderului de la Chișinău este sugestivă în acest sens: „Vremea podurilor de flori a trecut“. Dimpotrivă, partea română dorește un text care să apropie și mai mult cele două țări, ceea ce este de salutat. „Nu vrem să ridicăm ziduri între noi și Moldova“, spune Ion Iliescu, iar președintele Comisiei de politică externă din Senat, Gheorghe Prisăcaru, ne-a precizat că partea ro­mână susține ca tratatul să se bazeze pe „principii speciale și privilegiate“ și să conțină trimiteri privind „tradițiile comune, cultura și istoria comună“, precum și limba co­mună, „limba română“. De asemenea, Bucureștiul dorește un „parteneriat moldo­român“ pentru traseul de integrare în Uniunea Europeană. Se întrevede o nego­ciere extrem de anevoioa­să. Partea moldoveană a mai „aruncat“ în „bătălie“ și un așa-zis dicționar moldo-român, elaborat de un comunist cu vechi state de serviciu, și, chiar dacă Voronin s-a disociat, joi, de el, în Parlamentul de la Chișinău, faptul că el a apărut sub egida Minis­terului Culturii de dincolo­ de Prut spune multe. PAGINA 3 . România dorește un tratat care să includă clauze speciale și privilegiate între cele două țări ✓ Partea moldoveană optează pentru un document care să fie similar celor ce se încheie între două țări care nu au nimic în comun ✓ Apariția la Chișinău a unui „dicționar moldo-român“, a fost dezavuată de reprezentanți ai Academiei Române, care îl consideră un dicționar „dialectal“­­­ Negocierile pentru tratat vor demara în această toamnă și ambele părți speră să fie parafat până la sfârșitul anului DECLARAȚII Speranțele Bucureștiului se leagă numai de reconstrucție Irakul își va achita datoria față de România, dar nu acum Președintele Camerei de Comerț și Industrie Ro­­mâno-Irakiană (CCIRI), Imad Ahmad, a declarat, ieri, că nu se poate pune, deocamdată, problema achitării datoriei Irakului față de România, plata acesteia urmând să aibă loc după ce firmele româ­nești vor obține contracte privind reconstrucția Ira­kului. „Această datorie va fi plătită, dar nu acum. Vom prelua mai întâi contracte, iar când situația (fi­nanciară a Irakului, n.r.) va fi mai bună, vom cere și datoriile“, a spus Imad Ahmad, în cadrul unei con­ferințe de presă. El a apreciat că valoarea datoriei Irakului față de România este de 1,675 miliarde dolari. Datoria Irakulului față de România este una istorică și a fost contractată înainte de anul 1989. Reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au afirmat, în luna martie, că este posibil ca valoarea acestei datorii să fie mai mare decât decât cea evaluată până în prezent, respectiv 1,72 miliarde de dolari, datorită dobânzilor. Ministerul a anunțat, la acea dată, că va începe o acțiune de reevaluare a dato­riilor pe care Irakul le are față de România, în vede­rea stabilirii unei situații clare, care va fi prezentată unui eventual nou guvern democratic la Bagdad. Pentru a facilita firmelor românești obținerea unor contracte privind reconstrucția Irakului, CCIRI va deschide, în perioada următoare, un cen­tru comercial la Bagdad. România ar putea fi, astfel, una dintre primele state care vor avea, la Bagdad, după războiul din Irak, o cameră de comerț. Obiectivul principal al centrului comercial este facilitarea obținerii unor contracte de recon­strucție a Irakului, în condițiile în care, după război, sistemul de afaceri din acest stat impune societăților interesate să încheie astfel de contracte să se aso­cieze cu parteneri irakieni. Cererea de grațiere a lui Cozma, pe masa Rodicăi Stănoiu Cererea de grațiere pe care Miron Cozma a trimis-o președintelui Iliescu se află la Ministerul Justiției. Ion Iliescu a transmis, joi seară, o adresă Ministerului Justiției prin care solicită avizul acestei instituții în legătură cu grațierea lui Miron Cozma. Adresa șefului statului este însoțită și de textul cererii de grațiere depuse la Palatul Cotroceni, în urmă cu o săptămână, de avo­catul lui Miron Cozma. Avizul pe care urmează să-l dea minis­terul este unul consultativ, decizia finală urmând să aparțină tot șefului statului. Cozma a fost încarcerat în februarie 1999, după ultima mineriadă, când trupele Ministerului de Interne au oprit la Stoenești un nou drum al minerilor către București. El a fost condamnat definitiv de Curtea Supremă de Justiție la 18 ani de închisoare pentru mineriada din septembrie 1991. în august 2001, Miron Cozma i-a solicitat șe­fului statului să-l grațieze, însă cererea a fost respinsă. în cererea sa, Cozma contesta sentința dată de CSJ, considerîndu-se nevi­novat. ! ... T ȘTIINȚĂ ȘI SĂNĂTATE » ! ■ Stratul de ozon a început să se vindece ■ Un dinte curat nu se poate îmbolnăvi pagina io W­A r POLITICA In ajunul alegerilor, liderul PD a fost pus oficial sub urmărire de PNA Băsescu, între campania electorală și tribunal Fostul ministru al Transporturilor, președintele PD Traian Băsescu, a fost pus urmărire penală, procurorii PNA punându i sub învinuire în dosarul „Flota“ sub acuzațiile de abuz în serviciu, delapidare, fals și uz de fals. Băsescu a petrecut, ieri, în sediul Parchetului două ore și jumătate, timp în care a studiat actele de urmărire penală efectuate în dosar. Liderul PD susține că acțiunea PNR este „o înscenare generată de interesele politice ale PSDR. PNR respinge încercarea lui Traian Băsescu de politizare a acestui dosar și îi atrage atenția că în urma aprecierilor făcute poate fi tras la răspundere penală. PAGINA 2 w __ UTILITĂȚI Municipalitatea din Brăila propune locuitorilor orașului să-și plătească întreținerea în avans Loteria bonurilor de căldură Aflate în cătarea unor noi metode de stimulare a cetățea­nului la plata întreținerii, autoritățile locale din Brăila au creat „tichetul de căldură“, un bon valoric în valoare de 100.000 de lei pe care brăileanul îl va putea cumpăra din timpul verii pentru a plăti încălzirea din lunile de iarnă. Municipalitatea crede că această metodă, prin care loca­tarii vor putea să plătească încăl­zirea din viitor, este benefică atât pentru cetățeni, cât și pentru furnizorul local de agent termic, CET Brăila. Ca să încurajeze vânzarea a­­cestor bonuri, directorul CET-ului brăilean se gândește chiar să or­ganizeze o loterie și să le acorde premii brăilenilor care intră în posesia tichetului norocos. PAGINA 2 I­A „Procesele la CEDO afectează integrarea României un­u £“ Cotidianul francez Le Figaro face un dur rechizitoriu Puterii de la București PAGINA 2 ONU, în criză de identitate Războiul din Irak și conflictele africane subliniază nevoia unei reforme a sistemului internațional îmbolnăviri cu programare Conducerea sistemului sanitar propune o strategie birocratică de rezolvare a crizei PAGINA 3 PSD, obstrucționat de propriii parteneri de guvernare UDMR și PUR sunt nemulțumite de relația cu partidul de guvernământ PAGINA 2 PAGINA 4 Creșterea pieței de telefonie mobilă este în grafic Rata de creștere a numărului de abonați în perioada 2000 - martie 2003 este de 85,9% PAGINA 7

Next