Cronica Sătmăreană, februarie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 2-113)

1968-02-21 / No. 2

Mișcarea literară sătmăreană în ascensiune Meleagurile săt­mă­re­ne — mă refer la în­tregul județ — eu cu­noscut din vremuri în­depărtate o ardentă’ pasiune pentru cu­vin­tul frumos, fie aparți­­n­înd înțelepciunii po­pulare, fie condeiului’ elevat. Au fost prezen­te aici în trecut, dăru­irea și sacrificiul mul­tor oameni pentru înflorirea luminați slo­vei străbune, creîndu-se un climat plin de efer­­vescență și tumult. Societăți culturale, tru­pe de teatru, reviste literare, întruniri prile­juite de diferite oca­zii, acțiuni pentru drep­turi sociale și naționa­le, sînt doar cîteva din mijloacele de manifes­tare ale spiritualității acestor locuri. Dacă a­­mintim numai numele lui G. M. Z­amfirescu și Vasi­e Lucaciu, iar dintre publicații „Icoa­ne maramureșene“ și „Afirmarea“, e sufici­­ent să ne dăm seama de forța mișcării spiri­tuale de altădată. In anii din urmă, în­­nodînd firul tradiției, un grup de condeieri entuziaști, mai tineri ori mai experimentați au redat orașului nos­tru viața literară atît de necesară. In cadrul cenaclului literar „Ioan Slavici“ — intrat in al șaselea an de viată — s-au tinut ședințe pe­riodice de lucru, lucră­rile prezentate fiind lu­ate in discuție cu mul­tă exigentă și spirit de răspundere. Nu s-a ne­glijat nici legătura cu­ publicul, organizindu-­ se în acest sens, în tâl­­niiri cu cititorii din o­­­­raș și din mediul rural. Dacă adăugăm la a­­cestea frumoasa șeză­toare literară organiza­tă anul trecut in cola­borare cu redactorii de la revista „Familia", el­vem o imagine și mai completă a activității cenacliștilor sătmăreni. La formarea și gru­parea oamenilor a con­­­­tribuit și presa locală prin paginile de „suf­­tură-literatură-artă“, in general bine realizate, fiind remarcate de mai multe ori în periodicele literare; meritorii au fost, de asemenea, culegerile literare anu­și­ale, care s-au scos, în care sătmărenii au fost mereu prezenți, și să nu uităm, ca realiza­rea cea mai importan­tă, colaborarea susți­nută la presa literară a unui număr din ce în ce mai mare dintre creatorii noștri. Avem la ora aceasta un grup de poeți valoroși, cu­noscuți și dincolo de granițele județului, ca: G. Georgescu, Simion Anderco , Fényi Ist­ván, Ion Ghiur, Ra­du Ulmeanu, George Boitor, Gh. Gheorghia­­de, Gabriel Raicu, Vio­rica D Cătuneanu, Flo­rian Dincă, ca să nu mai vorbim de multi alții, care sunt în pra­gul afirmării. Prozato­rii — în afară de Ion Ursu — nu și-au ară­tat încă posibilitățile, iar in problemele de exegeză ne onorează Nae Antonescu, reputat revuist, critic și istoric literar de prestigiu. Faza amatorismului a fost depășită de mult și am vrea s-o spunem scepticilor sau celor neavizați, că viața li­terară a județului no­stru are perspective frumoase, fiind conști­enți, firește, de obliga­țiile ce ne revin de a tinde mereu, spre mai mult. Unii dintre creatorii In discuție au cunoscut debutul editorial, iar alții au volume predate la editură. In orice caz, o acti­vitate mai susținută prin posibilitățile ce se creează cu noua orga­nizare, zonele inedite de mit și legendă ее le cap, înde județul no­stru, culegerile de li­teratură ce urmează să le scoată Casa jude­țeană de creației, pa­ginile literare din bre­șa locală, legătura și mai strinsă — in am­bele sensuri — cu miș­carea literară din țară, colaborarea cu toti fac­­torii de cultură din o­­rașul nostru, depista­­rea și formarea de noi talente, atragerea și a altor oameni de litere aici, sunt deziderate се-și cer imperios drep­tul la viață, dar tot­odată și condiții pen­tru o mișcare literară și mai puternică, în ți­nuturile sătmărene. prof. Petre GOT, metodist principal al Casei județene de creație Satu-Mare Conducte de gaze și aburi de la secția de ex­tracție a Fabricii de ulei „Ardealul" din Cărei. rf­___^ Apa vie a ogoarelor (Urmare din рад­­î) executa în cea mai ma­re parte amenajări cu mijloace mecanizate, de mare randament. Un alt obiectiv îl consti­tuie desecările din zo­na cooperativelor a­­gricole din Terebești, Baba-Norvac, Gelu și Pișcari. Alătur­i de lucrările finanțate de stat, sunt prevăzuite a începe în­că din primele zile ale primăverii si lucrări de desecări­ în aproape toate cooperativele a­­gricole din județ, prin forța proprie a unități­lor agrico­le, cit și prin credite acordate de stat pentru­ procurarea de utilaje și materiale. Intrucît lucrările de hidroameliorații au, în ansamblu, scopul asi­gurării un­ui echilibru corect al apei în sol, în acest an vor conti­nua cu o și mai mare intensitate amenajarea terenurilor pentru iri­gații, fiind prevăzute executarea unor canale de irigații pe 1.097 hec­tare, dintre care 392 hectare la Oar, 164 la Vetiș, 90 hectare la Medieșu-Aurit, cite 80 la Păușești și Cu­ciu Mic și 56 hectare la Orada. Ce elemente noi ca­racterizează lucrările de hidroameliorații care se execută în a­­cest an? Dacă în trecut eva­cuarea apelor din ca­nale se efectua doar gravitațional, ceea ce nu asigura eficacitatea deplină a sistemelor de canale, in anul acesta s-a adoptat soluția a­­menajării stațiilor de pompare care vor fi plasate în bazinele hi­drografice Tur și Cras­­na. La cooperativele a­­gricole din Vetiș și iar pentru prima dată pe aceste meleaguri se fo­losește la amenajarea terenurilor pentru iriga­ție metoda conductelor subterane, în care apa este adusă, cu presiu­ne, prin intermediul a două stații de pompare situate pe malul Some­șului. Parte integrantă din ansamblul lucrărilor hi­­droameliorative sunt și bazinele de acumula­re, care au drept scop în unele locuri men­ținerea aceluiași debit de apă pe canalele principale, cit și folosi­rea apei pentru irigații, heleșteie de pești, creș­terea palmipedelor. Deci, intr-un viitor nu prea îndepărtat, a­­celeași zeci de milioa­ne de metri cubi de a­­pă care înainte consti­tuiau o calamitate, pe suprafețele mai joase, vor fi oprite în bazine de acumulare sau vor curge cuminți pe cana­le, asigurînd dezvolta­rea culturilor în caz de secetă sau folosind al­tor treburi gospodă­rești. Două tinere și pricepute laborante de la S.E.I.A. Livada, Suzana Miklós și Ana Menykó vor afla peste citeva clipe cu ajutorul modernului aparataj de laborator, cu­ azot au absorbit plantele din sol. O carte utilă pe masa educatorilor Subiect etern valabil, mult discutat dar practic insuficient rezolvat: răminerea in urmă la învățătură a elevilor din șco­lile generale si licee. Autorul Virgil Radul­ian, își plimbă lu­mina reflectorului cu pricepere și temeinic documentat in labi­rintul complex al acestui dome­niu spinos al muncii instructiv­­educative. „Contra insucceselor școlare1" (Editura didactică și pedagogică București, 1967) pornește de la premisa cu fenomenul eșecului Noutăți editoriale școlar: repetenția, corigența, mediocritatea, sunt rezultatele u­­nui mănunchi de cauze cu trei elemente esențiale : școala, con­formatia intelectuala și psihică a elevului și mediul familial. Puntndu-le sub obiectivul mi­croscopului pedagogiei moderne autorul evidențiază dinamica celor trei elemente, alungind in mod logic și firesc la căile de combatere a fenomenelor negative analizate. Vreți, desi­gur, să le aliați ... Vă propu­nem să răsfoiți cartea și ve­i constata cu satisfacție că ele sunt reale și realizabile la ni­velul tuturor colectivelor de e­­lev­. Stilul accesibil și bogăția e­­xemplelor descrise, sintetizind o vastă experiență pedagogica, recomanda cartea ca lectură u­tilă nu numai pentru învățători și profesori, dar și pentru masa largă a părinților. P R. Radio Joi 22 februarie 1968 PROGRAMUL­­ 5.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gim­nastică. 5.25 Program muzical de dimineață. 5.30 Buletin de știri 5.35 Program muzical de diminea­ță. 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Muzică populară. 10.10 Curs de limba ger­mană. 10.30 Fantezii de Eduard Ca­­udella. 10.45 Cîntece patriotice. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cro­nica economică. 11.15 Recital de operă —Teodora Lucaciu. 1I 30 Doi ochi frumoși — muzică ușoară 11.45 Sfatul medicului. Bolile in­­fecțioase și cordul. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Ciobănaș de la miori — muzică populară. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notati­vă din programele noastre. 12 22 Suc­cese ale muzicii ușoare. 12.45 Ra­diojurnal. 12.55 Intîlnire cu melo­dia populară și interpretul prefe­rat 13.30 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte. 14.35 Radio-pu­­blicitate. 14 50 Cîntă formația Dinu Șerbănescu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică populară cu Maria Firulescu. 15.15 Cărți care vă aș­teaptă. 15.25 Selecțiuni din ope­rete. 15.40 Muzică ușoară de Ion Cristinoiu și Aurel Manolache 16.00 Radiojurnal. 16.15 Gintă co­rul Liceului „Mihai Eminescu“ din București dirijat de Nelu Ionescu 16.30 Răspunderi sporite, decizii competente. 16.50 Luminile rampei. 17.15 Antena tineretului. 18.00 Bu­letin de știri. 18.05 Cronica eco­nomică. 18.15 Caleidoscop muzical. 18.30 Dezbateri — sugestii. 18.45 Piese instrumentale. 19.00 Radio­­gazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Radiomaga­­zin sportiv.20.17 Melodii romă­nești. 20.40 Oameni de seamă. 21.00 Expoziție de muzică ușoară. Emi­siune de Ana Aldea. 22.00 Radio­jurnal. 22.20 Cîntă orchestra Hel­muth Zacharias. 22.30 Moment po­etic. Vasile Voiculescu. 22.35 Com­pozitorii despre propriile creații. 22-50 Intîlnire cu jazzul. 23.20 Un dans cu tine. 24.00 Buletin de știri 0.05—5.00 Estrada nocturnă. Bule­tine de știri și meteo rutiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00 PROGRAMUL И 7.00 Jocuri din Moldova. 7.10 Tot înainte. 7.30 Buletin de știri. 7.35 Buletin meteoritier. 7.37 Nota­­ti­vă din programele noastre. 7.39 Piese pentru fanfară. 7.45 Muzică populară. 8.00 Revista cîntecelor. 8.20 Cîntă corul Palatului pionieri­lor din Capitală, dirijat de Eugenia Necula. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Cîntece de viață nouă și jocuri 9.00 Matineu de operă. 10.00 Bu­letin de știri. 10.05 Serenada în mi major pentru suflători de Mo­zart. 10.30 Bibliotecă de literatură română: Ion Vinea — „Sunate­cii". 10.45 Pastel muzical. 11.15 Ochiul magic. 11.40 Muzică popu­lară cu Benone Damian, Marin I­­vașcu și Petre Nițescu. 12.00 Bule­tin de știri. 12.05 Notați-vă din programele noastre. 12.07 Mu­zică distractivă. 12.20 Tea­tru serial: „Cosma“ de Pa­­n­ait Istrati. 12.45 Cîntă trio Armonia și trio Do-Re- Mi. 13.00 Melodii de Sile Dinicu și George Grigoriu. 13.30 Din țările socialiste. 13.50 Opt piese mici pentru pian de Vasile Herman 14.00 Radiojurnal. 14.08 Muzică populară. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Arii din operete românești. 15.15 Muzică ușoară. 15 30 Miori­ța. 15.55 Muzică. 16.00 La trom­petă Valențiu Grigorescu și George Jouvin. 16.15 Sfatul medicului: Bolile infecțioase și cordul. 16.20 Tangouri celebre. 16.40 Noi înre­gistrări cu Ansamblul „Giocîrlia” dirijori Nicolae Vicleanu și Nico­­lae Ghiță. 17.00 Radiojurnal. Sta­ția 351 m. 17.00—17.15 Agenda bucureșteană. 17.15 Divertisment în stil clasic de Dan Constantines­­cu. 17.28 Formații artistice de ama­tori. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Muzică de estradă. 18.10 Memo­ria pămîntului românesc. Pe valea Mureșului cu cîntec 18.30 joc. 18.45 Muzică ușoară de Mar­si cel Ionescu. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Mari interpreți de operă. 19.30 Curs de limba rusă. 19.50 Noapte bună copii. Povestea „Pepik cel viteaz". 20.00 Transmisiunea con­certului orchestrei simfonice a Ra­dioteleviziunii. Dirijor ( Andree de­ Siret /Franța). Solist Constantin Io­nescu Vovu, 23.30 Muzică ușoară. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Poștașul inimii — muzică u­­șoară. 23.20 Opere dirijate de Egizio Massini. 24.00 Almana­hul melodiilor, 0.55 — 1.00 Buletin de știri. AU REINFLORIT BUJORII (Urmare din pag. 1) Ora 8.35. Mama plînge înăbu­șit. Se presupune că este o in­toxicație. Dar de ce natură ? Dr. Bețiu îi ascultă din nou pe pă­rinți. Nici un indiciu. Minutele trec, trec înnebunitor de repede Și fetița este în comă. Intr-o boxă, un copil plînge. Ce bine ar fi dacă ar tăcea. Ora 8.40. Cu fiecare clipă timpul apasă mai greu. Clipa limită se apropie. Se rămîne la premisa intoxicării. Simptomato­logia o confirmă. Toxicul n-a fost ingerat acasă, altfel părinții ar fi știut ceva. Familia locuieș­te la marginea orașului, fetița petrecîndu-și o mare parte pe cîmp. Vremea trece și fetița zace inertă. Cineva evocă posibilitatea ingerării unui toxic, uitat probabil pe cîmp, din gru­pa insectofungicidelor. Clipele se scurg, ca aerul din­tr-un balon. O fetiță și un balon. Ce alăturare frumoasă nu-i așa? Dar balonul este tot mai dez­umflat. Ora 9.00. Părinții sînt trimiși acasă. Mama n-a încetat din plîns. Fetiței i s-a inoculat an­­tropină și se așteaptă cu emoție rezultatul. Ora 10.30. Dacă diagnosticul este greșit ? Atunci ... Și chipul doctorului I. Micu se contractă. Ei bine, atunci ora 11.00 Doza a fost mărită. Dr. I. Șuta îi vorbește șefului de secție despre un caz din sa­lonul de izolare. Fetița continuă să fie în aceeași stare. Toată lumea își continuă activitatea o­­bișnuită. Vizita de dimineață se desfășoară normal: prezentarea bolnavului de către medicul de salon, consultarea lui de către dr. Micu, prescrierea tratamen­­tului ce se va aplica în conti­nuare. Dar fetele medicilor sînt încordate. Dacă diagnosticul... Copiii bolnavi din salon simt parcă și ei neliniștea, Dr. Micu se uită la ceas, apoi la dr. Botiu care înclină ușor capul. Nu s-a întîmplat încă nimic ... Dacă ... atunci. . . Dar atunci nu trebuie să existe. Ora 11.12. O rază de soare. Laboratorul de toxicologie sus­ține (fără să certifice) diagnos­­ticul. Zăpada își continuă proce­­sul ei lent de disoluție. Ora 11.15. O mașină a salvă­rii este trimisă după părinți. După cinci minute, Pulsul se simte mai tare. Toți medicii sec­ției s-au adunat în camera de consultație. Timpul se pare că a fost învins. Limita .. . Dar de unde știm unda e limita ? Cazuri limită, momente limită și, medicii, în această diminea­ță de iarnă aveau sub ochi un astfel de caz. Oare asa să arate un învingător ? Respirația fe­titei s-a mai liniștit. Suntem pe drumul cel bun, par să­ spună toti cei care au luptat, și au luptat în înțelesul cel mai pur al cuvîntului, sau nu, nu au lup­tat, și-au făcut doar meseria și datoria. Dacă meseria este une­ori o luptă, ее să-l fac’ ? Tre­­bue să te lupți, făcîndu-ți dato­ria pînă la capăt. Ora 11.50, într-un pat, salva­tă la fetiță de 5 ani, cu obră­­jorii îmbujorați, doarme linișt­ rȘ Televiziune Miercuri 21 februarie 1968 17.30 Curs de limba engleză (secția a 4-a). 17.58 Sumarul zilei. 18.00 Telecronica economică. Pre­țul exagerării­ (stocuri supranor­mative). 18.30 Pentru copii. Micii meșteri mari. 19.00 Film de dese­ne animate: „Aventura marină". 19.10 Alma-mater — emisiune pentru studenți. „Amintiri de va­canță”. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Interpretul pre­ferat — muzică populară româ­nească la cererea telespectatori­lor. 20.15 Fată în fată. „Mai mul­te despre mobilă". 20.45 invitație la dans (II). 21.00 Avanpremieră 21.15 Telecinemateca: „Caut dra­gostea" — comedie cu Bette Da­vis, Leslie Howard și Olivia de Havilland. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. —X-—­Ц-j— то [UNK]??]тт. ^ ?уЕ?^е TMr,B Muzee SĂLILE MUZEULUI DE ISTORIE AL ORAȘULUI MUNICIPAL SATU­MA­RE găzduiesc in prezent o in­teresantă expoziție etnografică din zona Codru. Aceasta poate fi vizi­tată azi intre orele 11—13 și 16—19. SECȚIILE DE ISTORIE ȘI ȘT­IIN­TE NATURALE ALE MUZEULUI DIN CĂREI, oferă vizitatorilor po­sibilitatea de a vedea diferite o­­biecte arheologice descoperite în împrejurimile careiene și o seamă de exponate din fauna zonei Ie­rului. Muzeul este deschis azi in­tre orele 8—13 și 16—19. LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL OAȘULUI (Negrești) se află expu­se o seamă de colecții de costume populare, unelte casnice, de ceramică, felurite obiecte articole din zona etnografică Oaș. Sălile muzeu­lui pot fi vizitate intre orele 9—12 și 15—18. Cinematografe SATU MARE — Popular: Cea mai lungă noapte: Victoria: Oa­meni în rulotă: CĂREI — Popular: Cine călărește un tigru: 23 August: Zece negri mititei: NEGREȘTI: Fa­raonul (ambele serii); TAȘNAD: Sărmanii flăcăi: SANISLAU: Maga­zinul de pe strada Mare; BER­­VENI: baby Mac­bet in siberia: HALMEU: Ierburi amare și Ho­­cheiștii. IPROFIL SATU MARE str. Fabricii nr. 66 livrează din stoc disponibil fără repartiție urmă­toarele: - balamale foarfece; chingi de cinepă de 50 mm; - bandă de lustruit 7.000X155 mm; stofe pentru mobile, diferite sortimente. Lista completă se poate consulta la serviciul aprovizionării, telefon 1821. întreprinderea de reparații auto Satu-Mare str. Kari Mar* nr. 8 vinde pe bază de comandă din stoc supranormativ, piese de schimb auto pentru marca GAZ 51 Uzina de prototipuri și reparații de utilaj chimic — Făgăraș str. Ileni nr. 1 execută fără repartiții: protecții cu cauciuc, ebonită pentru con­ducte și recipienți; cauciucări și ebonitări de valțuri; confecții și protecții din poliesteri armați cu fibre de sticlă pentru medii acide.

Next