Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 114-191)

1968-07-02 / No. 114

o etiWcă sarmaceana . . I . _ _______________________1... .................................................................................... Marți 2 iulief 1968 ■вмияммимаидивиимииииИИНМИМИИИИИМДШИИМИИМ>ЯМИИЯМВДИШИИМВЙИШЮ!1СТИИNoЙ8Й<ЩШЙРШЙИШШЙЙЙ18^^ - • , _'.А, . .^1„ШЯ^ШШШЯШ>ЯШЯВЕШЯЯИШВШВтяк&Ъ!Вжттяя$£в$рВ1ттвю1й»*тпн!Пт Vorbind despre estetica localurilor Deunăzi cineva m-a asigurat că un os­pătar — a cărui ținu­tă profesională este de altfel ireproșabilă — va fi trimis pentru specializare la Paris. Afirmația aceasta poa­te fi anecdotică, sau poate conține un sîm­­bure de adevăr, fiind unanim recunoscut faptul, că o bună par­te de responsabili­tate pentru asigura­­rea unei ambiante plăcute într-un local revine ospătarului. văr Evident, acest a de­poate servi și altui scop. Și anume, pornind de aici, tre­buie să recunoaștem că un rol covîrșitor pentru o ambiantă plăcută într-un local îl au, pe lîngă a­­cești animatori, care sînt ospătarii pe lin­gă­tatea bogăția și varie, listelor cu bu­cate și băuturi și de­corația, ținuta artis­tică a localului, ele­mentele care dincolo de stricta funcționali­tate asigură satisface­rea gustului și sim­țului estetic al consu­matorului. Pentru a putea ca­lifica și stabili rapor­turi, consumatorul în­clinat spre observa­ție va trebui să re­cunoască ca termen de comparație în o­­rașul nostru, interio­rul elegantului „Ca­­fe-Tabac-Bar“ unita­tea în care fantezia și bunul gust al unui specialist s-au aso­ciat pentru a conferi localului atmosferă de intimitate deosebită. Dar chiar și fără acest termen de com­parație, chiar neini­­țiatului în artă, celui cu un gust nic — gustul îndoiel­în sol, denumește­­ într-o ac­cepție o facultate e­­minamente relativă și schimbătoare — imen­sa sală asemănătoare unei cantine, care es­te restaurantul „Mio­rița“, îi va trezi reac­țiile cele mai neplă­cute. Simplitatea nu este echivalentă cu simplismul. Modelul acesta al cantinelor­­simple, vor spune unii, sau necesare, alții — a dus la concentrarea greutății specifice a alimentației publice, în aceste săli uriașe cu­­zeci de mese. Ca­re este rațiunea lor, dar mai ales care es­te beneficiarul lor, iată o întrebare des­chisă încă și care ex­plică, de ce în timp ce în tot cursul săp­­tămînii aceste săli sunt relativ goale, micile braserii, pati­serii sau baruri reali­zează „plinul comer­cial". Și-a pus oare cineva problema că un fundal albastru­­cosmic cu comete și steluțe de staniol, în spatele orchestrei, es­te de un gust atît de îndoielnic, încît nici măcar faptul că probabil a rămas de la ultimul revelion, nu o justifică­t­oare cu două lampadare ce încadrează orchestrei la podiumul restau­rantul „Cina“ se con­sideră că a fost rea­lizat dezideratul u­­nei decorații inte­rioare și consecința lui, crearea unei am­bianțe ? Mai crede oare cineva că deco­rațiile o reclamă din polistiren cu negrese sau sud-americani sti­lizați, însoțit de ste­reotipia alcătuire: „Ca­­fea-stimulent, recon­­fortand contribuie la atragerea virtualului consumator și la de­pășirea vînzare­a pianului de Naivitatea nu este, oricum, o scuză. Este nevoie de atra­gerea în această muncă a unor oameni de gust și cu o for­mație profesională de­­săvîrșită. Dacă în­tr-o accepție gustul este relativ și schim­bător, într-o alta, pe plan superior, el de­finește o facultate o­­rientată după criterii fixe,­ care ne permite a distinge în chip ab­solut între „bunul" și „prostul" gust. Sub acest raport sîntem datori la o educație a gustului și aceasta în­cepe de la lucrurile aparent mărunte. Dar se pare că aceste lu­cruri „mărunte" sînt străine atît conduce­rii T.A.P.L., cît și ce­lor ce se ocupă di­rect de decorația in­terioară a localurilor, domeniu care pînă a­­cum a rămas la che­remul unor „esteti­cieni" anacronici, ca să nu folosim terme­nul de diletanți. M. VICTOR Straiele de o bogăție unică, muzica și ritmul furtunos al jocului, frumusețea fetelor și a fălcăilor din Aaș, totul dăinuie de milenii pe aceste meleaguri. Foto: M. SARCA DE-ALE COAFURII * Lucrătoarele de la unitatea de coafură nr. 15 din Satu Mare (lîngă podul Someș) au un pro­gram de lucru original. Des­chid cînd vor, cînd pot, și cînd se trece ... prin cap. In ziua de 25 iunie a.c. mai multe femei așteptau ora des­chiderii în fata unității. La ora 6,30 apare prima lucrătoare. — Dumneavoastră nu înce­peți programul la ora 6 ? Nu. Mă trezesc mai tîrziu. - Celelalte lucrătoare cînd vin ? - Nu vă interesează. Vin cînd vor. După o asemenea discuție, lu­crătoarele de aici încep să-și facă micile cumpărături la A­­limentara din apropiere. — Ce să-i faci, dacă așa vor coafezele ? Nu te porti frumos cu ele, rămîi necoafată, chiar fără ... păr. Așa că iau a­­tenție gfVIIOR TELEFONIC, DIN SPITAL — Alo ! Stnt Gheza Miclea și lucrez la atelierul de întreți­nere al spitalului. Vă aduc la cunoștință următoarele : pe stra­da Ștefan cel Mare în dreptul casei cu nr. 22 se află o groa­pă mare. Atrageți atenția popu­lației și în special șoferilor, ca­ri s-a întîmplat mai multor gospodine. Au venit la maga­zinul O.CA. produse industriale nr. 55 din Satu Mare, să-și cum­pere preșuri tip persan pentru re­circulă pe acolo, că această adîncitură în plină stradă pre­zintă un mare pericol de acci­dente. Dacă cumva vedeți că se în­dreaptă spre această stradă vre­un edil al orașului, lăsați-l să se convingă singur de adevăr... cuvertură. La un moment dat, cînd a apărut pe tejghea prima bucată, s-a produs o adevărată busculadă Norocul le-a scris doar la 90 de cliente, care , au Despre preșuri UNDE MERGEM Cinematografe SATU MARE — Victoria: Ea va rîde : Popular : Pasărea tim­purie ! CĂRȚI —­ Popular: Eroii de la Telemark: 23 August: Un nabab maghiar ! NEGREȘTI: Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie ? TÂȘNAD : Loana , HALMEU : Po­­vestea unei veri: SANISLAU : Evadare în tăcere : BERVENI: Co­piii mării. Buletin meteorologic Stația meteorologică din Satu Mare ne informează că azi și mîine vremea rămîne în gene­ral frumoasă, continuînd să se încălzească treptat. Cerul va fi mai mult senin noaptea și dimi­neața. Izolat vor cădea averse de ploaie mai ales în partea a doua a intervalului. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între plus 8 și plus 16 grade, iar maximele între plus 24 și plus 28 grade. Sunt slab, pînă la potrivit. Expoziție In sala de gimnastică a Școlii profesionale din Satu Mare este deschisă Expoziția școlilor profe­sionale, tehnice și liceelor de spe­cialitate — organizată de In­spectoratul școlar județean Satu Mare. Accesul publicului între orele 10—12 și 17—19 (la intrarea din strada Dobrogeanu Gherea nr. 2). SOCLUL DE PE DEALUL SPIRII (Urmare din pag.­i­­nea Bucureștiului. Apoi se îndreaptă către oraș pe trei mari coloane care întunecă de praf soarele. Baricadele de căruțe încărcate cu cărămidă sunt trecute. Înaintarea coloanei 1, comandată de Kerim Pașa, e oprită, la ca­zarma românească, cu focuri de pușcă, începe lupta. Calul Pașei cade. Bătălia se întinde pe întreg Dea­lul Spirii, in timp ce coloanele a 11-a și a W a se apropie, în­cet, de palat și de Mi­tropolie Bat clopotele. Kerim Pașa, în supe­rioritate numerică, ce­re predarea necondi­ționată și depunerea armelor. E refuzat cu îndîrjire. Dintre oștenii­­ noștri cad 56 morți și răniți. Încleștarea continuă, aprigă, um­­plînd Bucureștiul de vuiet, Spirii. Aici, pe Dealul s-a ridicat — prin foc eroi — un și singe de soc­lu de granit al monumen­tului încrederii în­tr-o biruință viitoare. Bălcescu, sufletul re­voluției pașoptiste întrezărit-o încă de a­ a­tunci: „Ziua izbîndirii, ziua dreptății se apro­pie, în care se vor ri­dica popoarele ca sa măture rămășița tirani­lor de pe fata pămîn­­tului (...) După reuși­ta acestei revoluții, ne mai rămîn altele două de făcut: o revoluție pentru unitatea națio­nală și mai tîrziu una pentru independența națională.. Caravana nisipurilor de pe Some? fost mai agere, mai puternice, mai descurcărețe. Restul — de două ori pe atifea — au ră­mas doar cu hainele șifonate. Nu s-ar putea găsi o altă mo­dalitate de repartizare și vînzare a acestor articole mult căutate. Jalbă către Autobază „Noi, navetiștii și alți călători din Solduba, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus și Necopoi, îndrăznim să vă aducem la cunoștință urmă­toarele : i Șoferii de pe mașinile care fac cursele Solduba — Necopoi și, spre celelalte localități, ne fac­ multe zile fripte. De fiecare dată­ vin cu întîrziere de o jumătate­ de oră. In ultimul timp, la Ne­k­copoi s-a stricat un pod. Toți că­­­lătorii au făcut naveta pe... joși de la Necopoi spre Homoroade și­­ Chilia. S-a trimis o mașină pen­­­tru transbordare, dar a rămas în­ pană la Homorodu­ de Mijloc.­ N-ar strica să facă cineva din con­­­ducerea Autobazei,­ „naveta", pî­­­nă în aceste localități să con­­­­tate cum își fac datoria șoferii­ și să urmărească mașina defectă.. Dacă va fi nevoie, îi putem îm­­­prumuta un... abonament de na­­­vetist. Și așa ii utilizăm partial".) Consumați cu încredere sortimentele noastre de spe­cialități și patiserie, cu o va­loare nutritivă ridicată care se găsesc la toate magazinele de desfacere a pîinii. Ruladă cu gem de fructe Cozonac de brutărie Frăgezele cu brînză Trigoane cu cremă 400 gr. 500 gr. 50 gr. 75 gr. Uniunea Județeană a cooperativelor meșteșugărești Satu Mare Anunță­m că cooperativa „Complexul deservirii" Satu Mare execută di­ferite prestații de servicii pentru populație ca: reparații auto-moto în termen de garanție și postgaranție. Pen­tru reparațiile efectuate se garantează după fazele de operații executate: instalații de electricitate noi, interioare și reparații, și cu plata în rate (Calea Traian nr. 6), ascuțit de foarfeci, briciuri, cuțite și alte obiecte de uz casnic, (str. Ștefan cel Mare nr. 14), lucrări noi și reparații de tapițerie (str. Vörösmarthy nr. 1). — mobilă furniruită și vopsită, după comandă și cu plata în rate (str. Pionierilor nr. 20). — obloane rulante pentru ferestre, diferite dimensiuni, garduri din fier (și cu plata în rate), precum și obiecte de artizanat, din fier for­­jat (candelabre), suport sticle, cuiere, mese telefon, cuiere antreu etc) (str. Pietroasa nr. 29). — instalații noi, reparații de apeducte și sanitare — cu plata ba­rate (str. Gheorghe Doja nr. 1). ш ш [UNK] [UNK]. Jur­ arce CONTINU­­I A IN MUNCA A­v­ citA IN CAZUL DES­••A CLASA C­O TR­ACTUL­UI DE MUNCA. it Augustin Col­­covi, domiciliat in orașul­ Negrești, str. Unirii nr. 45, ne întreabă dacă beneficia­ză de continuitate in muncă In aceeași unitate in cazul in care i-a fost desfăcut contractul de muncă și s-a reîncadrat într-o altă func­ție într-un termen de 5 zile Răspuns. Continuitatea in muncă în a­­ceeași unitate este considerată de art. 42 alineatul 3 din Legea pri­vind pensiile de asigurări so­ciale de stat și pensia suplimen­tară ca fiind prestare neîntreruptă a activității în cadrul aceleiași unități. In cazul desfacerii contractu­lui de muncă al unui angajat, se consideră că există aceeași con­tinuitate în sensul acestei legi, într-un singur caz — acela în ca­re încetarea activității angajatu­lui în modul arătat mai sus a a­­vut loc pentru motive care nu îi sînt imputabile. In cazul desfacerii contractului dv. de muncă pentru aceste mo­tive beneficiau­ de continuitate în muncă în aceeași unitate prin încadrarea în muncă în termen de 5 zile, avînd în vedere faptul că termenul de reîncadrare prevăzut de art. 42 alineatul 5 din Legea pensiilor este de cel mult 90 zile. CONDIȚIILE CE SE CER PENTRU CA VEHICULELE CU MOTOR SA NU FIE CONSIDERATE AUTO­VEHICULE.. Tovarășul Vasile Covaci, domiciliat in comuna Turu­­lung, satul Drăgușeni, str. Livezi nr. 200 ne cere să precizăm dacă motoarele cu o capacitate cilindrică sub 50 cmc, care pot fi puse în mișcare cu ajutorul pe­dalelor sunt sau nu conside­rate autovehicule. Răspuns . In conformitate cu art. 5 lit. „e" din Decretul nr. 328/1966 pri­vind circulația pe drumurile nu­­btice, prin „autovehicul" se în­țelege orice vehicul prevăzut cu un dispozitiv mecanic de pro­pulsie, care se deplasează prin mijloace proprii și care circulă în mod obișnuit pe drumurile pu­blice, servind la transportul de persoane sau bunuri ori la efec­tuarea unor lucrări. Vehiculul al cărui motor are o capacitate cilindrică pînă la 50 cmc, inclusiv și care păstrează ca­racteristicile generale ale bicicle­tei și poate fi pus în mișcare cu ajutorul pedalelor, nu este consi­derat autovehicul. Numai în cazul mulative­i acestr­hiculele respectivei derate autovehicu­lă faptul că are lindrică sub 50 c pus în mișcare cu­lor, vehiculul tre­nească și o a tr­­cea de a pastra generale ale bici­ formă și grosime roților, etc.) pe un­­­siderat autovehici ndeplinirii cu­­i condiții, ve­­i nu sunt consi­­­. Deci, pe iîn­­capacitate cl­­ic, și poate fi­jutorul pedale­­­ fie să îndepli­­a condiție, a­­caracteristicile iței (o anumită a cadrului, a , a nu fi con- Pîinea șantierelor Pentru excursii și deplasări colective, autobuzele din județ asigură la cerere mijloace de transport pe traseele rutiere accesibile Cei interesați se pot adresa agențiilor și filialelor O.N.T., pre­cum și birourilor de turism pentru tineret din cadrul U.T.C. ANUNȚ! 1PROF­L SATU MARE angajează muncitori timplari, sau necalificați, pentru a fi calificați și speciali­za­ți pentru noua fabrică. Condiții de angajare: cel puțin 7 clase elementare și virsta intre 20—30 ani. Primirea cererilor, de la 1 iulie 1968. DIRECȚIUNEA \ \

Next