Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 114-191)

1968-07-23 / No. 132

2 CADRU NOU DESFĂȘURĂRII UNEI ACTIVITĂȚI RODNICE Puținul timp ce a trecut de la constituirea consiliului popular comunal provizoriu Doba și alegerea comitetului său executiv, dovedește o preocupare susținută din partea acestuia pentru a-și organiza cu mai bine activitatea, pornind încă de la început cu tot elanul la traducerea în viață a sarcinilor mari ce îi stau în față în acest an. Se acționează cu spirit de răspundere și se manifestă inițiativă și operativitate în asigurarea continuității muncii în toate sectoarele de activitate. Efortul comitetului executiv, al deputaților, de a obține încă din primele zile după constituire rezultate superioare celor dinainte, demonstrează în mod neîndoios efectul pozitiv al măsurilor de reorganizare administrativ-teritorială, care au creat condiții mai bune desfășurării unei activități rodnice, eficiente. Prin toată înfățișarea actuală, comuna Doba reprezintă cu multă fidelitate efectul îmbucurător al înnoirilor. Intre oamenii de aici, ce trăiesc într-o frățească înțelegere, există o reală întrecere pentru progres, pentru bunăstare. Electrificarea este un factor de civilizație și progres — ne spune Gheorghe Chilian, președintele comitetului executiv al consiliului popular provizoriu Doba. De aceea noi am desfășurat o vastă muncă politică și organizatorică în rîndul cetățenilor, vizînd realizarea acestei lucrări. Noua împărțire administrativ-teritorială ne-a creat condiții și mai favorabile desfășurării acțiunii de electrificare, prin folosirea mai bună a fondurilor materiale, a resurselor locale de care dispunem. Eforturile depuse pînă în prezent s-au concretizat în terminarea lucrărilor de electrificare începute anul trecut în satele Doba, Dacia și Traian, iar în prezent se lucrează cu multă intensitate la electrificarea satelor Boghiș (unde lucrarea este terminată 40 la sută) și Paulian. Paralel cu aceste lucrări se execută Instalațiile și branșamentele pentru alimentarea cu energie electrică a unităților cooperativelor agricole de producție și ale instituțiilor din comună cât și a gospodăriilor individuale. Locuitorii comunei, mobilizați de deputați, participă cu entuziasm la executarea lucrărilor. Așa, de exemplu, cetățenii din circumscripția nr. 38, mobilizați de deputatul Stefan Pop, au executat prin muncă patriotică toate gropile și au transportat cei 35 de stîlpi din pădurea comunală. Astfel de acțiuni au organizat și deputatele Viorica Balaj și Maria Horea din satul Paulian. Consiliul popular comunal a inițiat și în domeniul înfrumusețării comunei o serie de acțiuni. Comitetul executiv imbrățișind propunerea unor cetățeni, de a-și construi în fața caselor trotuare, a influențat ca intr-un timp scurt în comună să se construiască 1250 mp. trotuare noi. Pe lista celor care s-au evidențiat în această muncă figurează numele deputatului Nicolae Pop, din satul Boghiș, Vasile Zelig din satul Dacia, Francisc Coca din Doba și alții. Aflăm de la președintele corni- Din activitatea noilor consilii populare comun ale totului executiv al consiliului popular comunal, că în cadrul întîlnirilor cetățenilor cu deputații ce au avut loc recent s-au făcut numeroase propuneri printre care și aceea de a îmbunătăți aprovizionarea cu apă a unor circumscripții. Deși nu a trecut mult timp de la această propunere, comitetul executiv al consiliului popular a trecut la luarea unor măsuri practice în vederea realizării acestei cerințe legitime a locuitorilor. S-au procurat 400 ml. țeavă zincată necesară pentru construirea celor patru fîntîni arteziene, două la Doba în circumscripțiile 1 și 13, una în satul Traian și una în satul Dacia. Modul operativ în care se rezolvă propunerile oamenilor muncii atestă noul stil de muncă favorizat de actuala împărțire administrativ-teritorială. Pe numeroși cetățeni din Dacia îi găsim lucrînd cu multă tragere de inimă la terminarea căminului cultural, iar pe cei din satul Paulian preocupați de procurarea unor materiale de construcții. Pînă în prezent au transportat 6 tone ciment, 60 tone pietriș, 60 tone piatră brută. Nici ei nu vor să se lase mai prejos vecinilor. In anul viitor vor construi și ei un modern cămin cultural. Pentru îmbunătățirea activității de deservire a populației se vor înființa diferite ateliere (cismării, croitorii, brutării) în toate satele comunei. Deputații, comisiile permanente sunt preocupate cu studierea unor probleme care să rezolve iar gospodărești problemele ediliale comunei. Astfel, comisia permanentă de gospodărire și înfrumusețare, cu ajutorul unor specialiști din comună, studiază posibilitatea construirii unei băi comunale, cea economico-financiară problema organizării rețelei comerciale în vederea unei mai bune organizări a aprovizionării populației, cea social-culturală se preocupă de repararea și recondiționarea spațiilor școlare. Au fost găsite soluții de lărgire a spațiului școlar prin amenajări efectuate pe plan local. La Doba, de pildă, școala se va lărgi cu încă o clasă și o sală de laborator. Se fac intense pregătiri pentru ca toți copii de vîrstă preșcolară să fie cuprinși in cele 7 grădinițe existente în comună. Valoarea muncilor patriotice executate de cetățeni se ridică la 215 000 lei, revenind pe cap de locuitor 50 de lei. O cit de sumară analiză a realizărilor edilitargospodărești din această comună conduce la concluzia că aici, la Doba, preocupările consiliului popular comunal sînt strîns împletite cu nevoile cetățenilor, cerințele actuale ale sistematizării rurale. Mihai SAS CRONICA SATMAREANA INCULPATUL ESTE MEDIC (Urmare din pag. 1) dent, s-au început investigațiile. Treburile mergeau greu. Fata nu mai... recunoștea pe acela care i-a efectuat operatia iar medicul presupus de noi (chiar și cu cîteva probe confirmate), avea un alibi, în ziua respectivă a părăsit orașul la ora 14, îndreptîndu-se spre Satu Mare, iar de aici și-a continuat drumul cu trenul de la ora 16,12 pînă la Cărei unde își are familia. Dar... un muncitor forestier din Bixad, a declarat că mașina de ocazie în care se afla el, a fost oprită de către medicul respectiv, în fața spitalului din Negrești-Oaș, în jurul orei 16,30. Un alt martor s-a intîlnit cu același medic, în gara din Satu Mare, după ora 18. Așadar, alibiul a căzut. Medicul, ignorant al legilor statului, avid după cîștiguri ilicite, după ce a executat operația sub influența alcoolului, a părăsit pacienta (ulterior au intervenit complicații), și s-a grăbit să dispară din localitate. Cine este acest medic ? 1l cheamă Iosif Szántai în vîrstă de 65 ani. In anul 1952 a suferit o condamnare tot pentru întrerupere ilegală de sarcină iar mai tîrziu ,a fost condamnat pentru luare de mită. Multă vreme a lucrat la Spitalul din Cărei, dar în urma abaterilor de la etica profesională a fost mutat disciplinar la Negrești-Oaș. Din casa proprie de la Cărei, unde locuiește și azi familia medicului, nu lipsește nimic începînd de la covoarele și tablourile scumpe, pînă la televizor. El era client de bază al restaurantelor din Satu Mare, Cărei și Negrești-Oaș. Așadar, nu se poate spune că ducea lipsă de bani. Numai in lunile aprilie și mai, medicul Iosif Szántai a încasat, pe stat de plată, suma de 9.000 de lei salariu. Totuși, lacom după bani, alerga mereu după afaceri necinstite, ilegale — surse ale unor cîștiguri ilicite. Pentru intervenția chirugicală din aceea după amiază, bunăoară, a pretins și a încasat 2.000 de lei. Acesta de altfel, nu a fost primul caz după intrarea în vigoare a decretului care interzice întreruperea sarcinilor. El deținea fără declarație, ilegal, o trusă pentru asemenea intervenții. Colegii de breaslă vorbesc despre medicul Szántai ca despre un bun specialist. Dar iată că setea de bani, l-a dus — și nu o singură dată — la practicarea unor metode ilegale, la încălcarea grosolană a eticii profesionale, la fapte care îl scot — pe bună dreptate — în afară cercului acelor oameni în alb, care-și profesează cu onestitate nobilă îndeletnicirea. Opinia publică va aproba, desigur, gestul lor de înaltă ținută etică. Se cuvine ca organele în drept să se exprime și juridic, cu asprime, împotriva acestei încălcări grosolane de la cerințele profund umanitare ale meseriei de medic. Marți 23 iulie 1968 17.30 TV pentru elevi. Consultații la matematici (clasa VIII-a). Tema. Ecuații și sisteme de ecuații. 18.00 Reportajul economic „Tehnică și peisaj". 18.30 Curs de limba engleză — reluarea secției a 2-a. 19.00 Pentru cei mici Ecranul cu păpuși: „Peripețiile marina gran rilor. Flux și Reflux de Scripcă. 19.30 Telejurnalul Gh. de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. 20.00 Filmul serial: „Thierry la Fronde". 20.26 Opinia dumneavoastră... 20.45 Filmul artistic: „Pe gheața subțire" (I) — producție a studiourilor sovietice. 22.10 Soarele, muzica, marea și noi — divertisment muzical. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Organele de miliție au primit o sesizare prin care erau informate că la Baza de recepție a cerealelor din Medieșu Aurit, se petrec anumite lucruri necinstite. Cei doi magazioneri — Petru Tăbăcaru și Vasile Cherecheș —, înstrăinează diferite cantități de cereale și își însușesc sumele de bani provenite din vînzarea lor. S-a dispus din partea organelor județene un inventar inopinat. Rezultatul? Lipsă în gestiune: peste 200 kg grîu, 1.327 kg orz, 117 kg ovăz, 200 kg fasole, 116 kg porumb și 200 saci pentru transportul cerealelor. Iată cum: o sesizare a oamenilor muncii, a pus organele de anchetă pe urmele a două elemente suspecte, care — după cum relatează autorii scrisorii — cheltuiesc mai mult ,decit le permite cîștigul dobîndit prin muncă cinstită. „Vasile Cherecheș nu rare ori a fost văzut la bufetul din comună, unde, împreună cu cunoscuți și «prieteni de pahar» trăgeau cite un «chefuleț». Petre Tăbăcaru, care este de loc din comuna Odoreu, și-a construit — intr-un timp scurt — o casă din care puține se găsesc în Împrejurimi — se spune printre altele în sesizare. Cele relatate corespund adevărului. In comuna Odoreu, dacă întrebi pe oricare locuitor despre felul cum îl cunoaște pe Petre Tăbăcaru, mai întîi te privește și apoi îți răspunde zîmbind în „doi peri": „Ce să vă spun ? I-a mers și îi merge bine și acum. La Baza de recepție din Medieș, îi „învită" cum se spune. Are o casă aici un Odoreu, care nu știu dacă o poți cumpăra cu 80—90 mii lei.11 La întrebarea dacă are și alte venituri in afară de salariu care să-i permită dobîndirea unor asemenea bunuri, cel întrebat dă din umeri și-ți răspunde tot zîmbind: „Asta numai el o știe". Cum a făcut, cum a dres lucrurile? Acum — după cine se vorbește, e pe acasă. I s-au cam încurcat lucrurile la serviciu. Locuitorii din Băbășești, unde își are domiciliul Vasile Cherecheș, cam tot așa discută. Și el are în construcție o „mică“ casă și alte lucruri pe lingă gospodărie. Decii așa sunt oamenii... „gospodari". Din primele cercetări rezultă că numitul Vasile Cherecheș a vîndut unui cetățean doi saci cu grîu, iar Petre Tăbăcaru, pentru a fi găsit în „regulă" la inventarul de obiecte, a împrumutat 200 bucăți de saci de la niste binevoitori. Aceste lucruri s-au stabilit pe bază de documente. Gurile rele mai spun că Petre Tăbăcaru ar mai fi avut — cu cîțiva ani în urmă — niște Încurcături la un inventar. Adică a aranjat schimbarea de semințe de cereale, cu cîteva acte în neregulă... A fost sancționat. Acum însă ... La întreprinderea pentru valorificarea cerealelor Satu Mare, tovarășul Lazăr Pădureanu, șeful unității, ne-a relatat că cele sesizate corespund întrutotul adevărului, că a dispus schimbarea celor doi magazioneri, sancționarea cu retrogradare și mutarea disciplinară a șefului de bază de la Medieșu Aurit, Constantin Aldea, care nu și-a văzut de îndatoriri cum se cuvenea. Cei doi magazioneri motivează în fel și chip lipsa din gestiune: că nu au fost atenți la recepție, bacă ar fi fost furați de muncitorii care lucrează prin magazii, își aduc aminte că ar fi dat citeva kilograme de fasole (într-o servietă) unor muncitori. Unde au dispărut atunci asemenea cantități de cereale care lipsesc din magazii ? — La cele 19 unități ale noastre, ne-a spus tovarășul Pădureanu, la care am făcut inventare, nu s-a constatat nici o lipsă în gestiune. Explicația lipsei de la Medieșu Aurit o vom găsi fără îndoială. La baza de recepție de la Medieșu Aurit, lucrurile s-au Încurcat. Trebuie făcut lumină, trebuie stabilit cu precizie vinovăția fiecăruia în parte. In raport cu gravitatea faptelor să fie trași la răspundere cei vinovați. Sugerăm conducerii întreprinderii pentru valorificarea cerealelor din Satu Mare, să sesizeze în scris Comisia județeană de verificare privind proveniența unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost câștigate în mod licit, pentru a se stabili dacă averile celor doi magazioneri, Petre Tăbăcaru și Vasile Cherecheș, au fost dobîndite în mod cinstit. Oamenii vreau să cunoască acest lucru și avem datoria să le satisfacem dorința. F. ILTRATE „Încurcături“ la o bază de recepție Condiții asemănătoare, rezultate diferite (Urmare din pag. 1) Intrucît situația producției de lapte este precară, mai ales acea a producției marfă, am considerat că este necesar ca în fiecare unitate agricolă să se reducă consumul intern, să se asigure folosirea tuturor resurselor furajere în vederea satisfacerii în întregime a cantităților contractate cu statul. Făcîndu-se analize în unități cu condiții asemănătoare, s-a constatat că acolo unde există preocupare și producția de lapte este mai bună, fondul de stat poate fi satisfăcut în întregime. Astfel, Cooperativele agricole de producție din Agriș și Turulung, au condiții asemănătoare, ultima avînd chiar posibilități mai mari de a obține rezultate bune în zootehnie. Cooperativa agricolă din Turulung are o suprafață agricolă de 2.789 ha, din care 1.852 ha arabil, 300 ha pășuni, 562 ha fîneață, iar plante furajere cultivate 432 ha. Din totalul terenului agricol, 1.294 hectare sunt afectate bazei furajere (deci în proporție de 46 la sută). Totuși rezultatele sunt extrem de slabe : 3051 lapte pe cap de vacă furajată, un venit de 533 lei, cu toate că are o încărcătură de 23,4 bovine din care 7 vaci la 100 ha agricolă și o bază materială suficientă de a produce mai mult. Cooperativa agricolă din Agriș are o suprafață agricolă de 1.695 ha din care arabil 1.234. 208 ha pășune, 234 ha fîneață, iar plante furajere cultivate pe 263 ha în arabil, 714 ha fiind destinate bazei furajere. Față de Turulung, care are un efectiv de 560 bovine, cooperativa din Agriș crește peste 720 bovine, din care 286 vaci și juninci, deci un efectiv mult mai mare ,încărcătura la 100 ha fiind de 42 bovine, din care 17 vaci.^ar suprafața afectată bazei furajere este cu circa 30 la sută mai mică decit la Turulung. Totuși în această unitate agricolă s-a obținut de la începutul anului o producție medie de 680 t lapte pe cap de vacă furajată și un venit bănesc de 1.174 lei, deci dublu decit la cooperativa luată în comparație, predând statului 81.000 1 lapte — față de 17.1911 cit s-a predat de la Turulung. Nu putem spune că producția de la Agriș ar fi foarte bună, dar se observă totuși o preocupare permanentă de a asigura o bază furajeră corespunzătoare și care va duce la creșterea producției de lapte. Dacă analizăm, și celelalte produse, se constată același lucru și la producția de carne. In timp ce cooperativa din Turulung nu e în stare să îngrașe nici o bovină pentru a preda în condiții optime, la Agriș, în fiecare an se îngrașă circa 220 bovine tinere, obținînd în acest fel venituri net superioare. La lină, cooperativa din Turulung obține 4 kg lină pe oaie tunsă, iar Agrișul 4,3 kg, deci și aici sunt depășiți vecinii. Despre asemenea exemple pe județ s-ar mai putea scrie, dar deocamdată să analizăm cauza acestor mari diferențe dintre două unități cu condiții asemănătoare, dar ca și concepții zootehnice diferite. In repetate rînduri cooperativa din Turulung a fost analizată, s-au dat soluții de ieșire din impas din partea organelor de specialitate, dar totul a fost zadarnic. Pînă cînd există în această unitate concepția că zootehnia este ramură nerentabilă (sau cum a mai fost amintit în presă „a cincea roată la căruță", părere confirmată de însuși inginerul unității Tiberiu Keller, care numai în zile mari trece prin ferma zootehnică), este și firesc că treaba să nu meargă bine. Dacă la Agriș a existat preocupare de a avea suprafețe cât mai mari de trifoi și ghizdei— cu aplicări repetate de amendamente și îngrășăminte chimice pe pășune — plus irigarea unei suprafețe de circa 108 ha de pășune folosind apa Turului, (care trece și prin Turulung) în vecini, unde există posibilități mai bune de irigat, având în apropiere sursă de apă, nu s-a făcut nimic în această direcție cu toate că pe lângă căpșunii care aduc venituri importante s-ar putea afecta o suprafață și lucernei irigate, care administrată sub formă de masă verde ar fi ridicat mult producția de lapte. Dar acest lucru nu s-a întîmplat, din cauza concepției amintite. Despre aceste lucruri se pot scrie multe. Nu aceasta ar fi cel mai important lucru ci de a se trece la fapte concrete. Nu se poate concepe ca o unitate de talia cooperativei Turulung, cu o suprafață importantă de teren agricol să nu posede o zootehnie bine dezvoltată, organizată pe baze științifice, mai ales că deține o sursă importantă de apă, avînd posibilități să asigure în permanență în timpul verii lucernă și pășune bună, irigată. Totodată trebuie să fie asigurată baza furajeră și pe perioada de stabulație pentru a nu fi puși în situația ca în fiecare an să cumpere cu bani grei — care diminuează valoarea zilei-muncă. Știind că tinerele din județ sunt o sursă importantă de asigurare a fibroaselor este necesar ca acestea să fie îmbunătățite prin amendare îngrășare, atît la Turulung cit și la celelalte unități. Totodată începînd din acest an, trebuia să se ia măsuri urgente de curățire a tuturor pășunilor de tufișurile care le-au năpădit, iar pentru asigurarea unui nutreț valoros atît pe timpul verii, cit și pentru perioada de stabulație, vor trebui analizate în fiecare unitate posibilitățile de introducere a culturii lucernei. Avînd în vedere condițiile speciale meteorologice din acest an, trebuiesc luate toate măsurile organizatorice de recoltare și depozitare corespunzătoare a tuturor surselor de furajere, fînuri, paie, pleavă, coceni și totodată evitarea risipei. Consiliile de conducere din unitățile agricole, specialiștii noștri vor trebui să-și intensifice activitatea în direcția creșterii animalelor, deoarece numai prin aceasta vor reuși să aducă venituri importante din această ramură a agriculturii. Anunțuri de familie FA'Mitt'Sing. FARMATI IOSIF, anunță cu adîncă durere încetarea din viață a scumpului lor fiu FARMATI ADAL Щ Щк [UNK] BERT, farmacist, în ziua de 21 iulie a.c. Inmormintarea va avea loc în ziua de 24 iulie, ora 17, în Satu Mare, str. Dreptății nr. 11. Martie [UNK] iulie iOfiS Importante cîștiguri acordate de C.E.C. titularilor libretelor de economii pentru construirea de locuințe Titularii libretelor de economii pentru construirea de locuințe sînt informați că tragerea la sorți pentru al doilea trimestru al anului, va avea loc in Capitală, la data de 29 iulie 1968. Cu acest prilej Casa de Economii și Consemnațiuni va acorda cîștiguri cu valori de 45.000 lei, 30.000 lei, 20.000 lei și de 15.000 lei. Este important de reținut că in afara cîstigurilor in bani ,titularii libretelor de economii pentru construirea de locuințe, beneficiază și de numeroase alte avantaje, printre care garantarea de către stat a sumelor depuse, păstrarea secretului privind numele depunătorilor și operațiunile efectuate, scutirea de orice fel de impozite și taxe a depunerilor și cîștigurilor, ș.a. С. A. P. Boghiș județul Satu Ми [UNK]и livrează o cărămidă de mină, arsă, cu dimensiunile de 28 X 14 X 7 cm, la prețul de 0,60 lei bucata. Plata se poate face prin virament sau numerar. Solicitanții se vor adresa la C.A.P. Boghiș, județul Satu Mare. 1 ÎNTREPRINDEREA SEPTEMBRIE SATU MARE slrmă oțel arc S. 300,3 mm, bandă laminat la cald 40 X 1,4 mm, bandă alamă 60 X 0,10 mm, dulce mignon, vopsea ulei gri, haine de protecție. Informații suplimentare la serviciul zionării, telefon nr. 2007, oferă spre vinzare următoarele stocul disponibil: materiale din aprovi- Întreprinderea industrială Sătmăreana Satu Mare anunță că primește haine și lenjerie la călcat cu execuție imediată, haine la curățat, lenjerie de orice fel, la spălat și călcat, fire din lină, semilună, bumbac și haine de orice fel a vopsit în culori la alegere. CENTRUL DE PRIMIRE: str. Ștefan cel Mare nr. 18, str.Decebal nr. 27, Satu Mare.