Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)
1968-10-01 / No. 192
PRnrvT'/im пт ГСГАТЯ ТЛРТТ-fi! ÜNÍTT-VA1 * (НДЦ ORGAN ДI COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU La ordinea zilei impulsionarea însămințărilor și a recoltării culturilor de toamnă Sîntem în plină desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă Succesul realizării sarcinilor ce stau în fața unităților agricole este condiționat în mare măsură de modul în care organizațiile de partid din C.A.P., I.A.S. și 1 M.A. vor îndruma și controla zi de zi mersul lucrurilor, de felul în care vor asigura ca conducerile acestor unități, să ia măsurile ce se impun, pentru buna organizare și desfășurare a muncii Am solicitat pe tovarășul Adalbert Győri, secretarul Comitetului de partid al C.A.P. Culciu, să ne răspundă la cîteva întrebări legate de mersul lucrărilor agricole și acțiunile întreprinse pentru impulsionarea lor. — In această toamnă, cooperativa noastră are de executat un mare volum de lucrări într-o perioadă destul de scurtă. Noi trebuie să strîngem recolta de pe 1175 de hectare — o pondere mare avînd porumbul și culturile furajere — de asemenea, trebuie să însămînțăm peste 1.000 de ha cu grîu, secară și orz. Totodată o mare atenție acordăm recoltării și valorificării legumelor de pe cele 90 de hectare cit și realizării integrale a planului însămînțărilor de legume pentru a asigura chiar din primăvară cantități sporite de legume și zarzavaturi. Paralel cu aceste lucrări facem și aratul și îngrășatul terenului pentru culturile ce se vor însămința în primăvară. Aceste cîteva sarcini înscrise pe agenda lucrărilor agricole de sezon ridică în faza noastră sarcini deosebit de complexe. Pentru ca munca să se desfășoare în ordine, comitetul de partid a stabilit de la început direcțiile spre care să se concretizeze activitatea politică și organizatorică a organizațiilor de bază, am repartizat răspunderi concrete membrilor comitetului, tuturor comuniștilor, astfel ca fiecare să cunoască ce are de făcut, să muncească intens, să asigure mobilizarea celorlalți coopertori la efectuarea lucrărilor într-o succesiune firească și de bună calitate. S-a întocmit un plan de măsuri al comitetului de partid și al consiliului de conducere și un grafic în care s-a stabilit ritmul zilnic al lucrărilor. Folosirea rațională a brațelor de muncă a mașinilor de care dispunem constituie obiectivul central al preocupărilor noastre. — Care este ritmul zilnic prevăzut la recoltat și în sămînțat și ce rezultate ați obținut pînă în prezent ? — Strîngem recolta, eliberînd complet terenul de pe 60 ha. Acesta este ritmul zilnic prevăzut. MIHAI SAS (Continuare in pag. a 2-a) Aspect din hala de montare a aragazelor de la „1 Septembrie" Satu Mare IȚI MAI PUN UN BUSUIOC. Elevii la culesul porumbului Lanurile de porumb ale întreprinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole de producție s-au copt a și o recoltă bogată cum n-a mai fost de mult. Harnicii lucrători ai ogoarelor, de dimineață pină seara string porumbul și celelalte culturi de toamnă. Ca în fiecare an, și de data aceasta în ajutorul lor au venit elevii. Trei licee sătmărene și altele din județ contribuie la strîngerea porumbului din cîmp. La sate iau parte la această acțiune un mare număr de elevi din școlile generale de 8 ani. Așa se face că în fiecare zi bună de lucru sute și mii de elevi din clasele a X-a și a XI-a și elevi din școlile generale sătești pornesc spre tarlalele cu porumb ale întreprinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole de producție. Numai în ziua de 27 septembrie, din liceele sătmărene au ieșit la cîmp, pe ogoarele întreprinderilor agricole de stat din Satu Mare, Odoreu și Dorolf, peste 1.000 de elevi. ...Vineri dimineață la ora 7. In fata liceului nr. 2 e mare sorfotă: o mulțime de elevi, profesori, autobuze. Mai bine de 500 de elevi din clasele a X-a și a XI-a se pregătesc de plecare, la culesul porumbului. Mașinile pornesc, în timp ce pină departe se revarsă acordurile unor melodii vesele. Cu muzică și cu voie bună, au ajuns repede la destinație — porumbul întreprinderii agricole din Dorolt. Muncind cu spor, pină seara au cules peste 20 de tone porumb. In fruntea acțiunii s-au situat elevii Doina Marian, Pavel Szabó, Iolanda Silaghi, Irina Benea, Maria Pomian, Melania Oros, Adriana Sandu din clasa a XI-a și mulți alții. Mulțumiți de roadele acțiunii lor patriotice, elevii cu aceeași voie bună s-au reîntors la școală și de acolo acasă. Simbătă și duminică acțiunile s-au repetat și rezultatele au fost încununate de succes : zonele de porumb cules au crescut, iar hectarele neculese s-au redus. Elerii o vor ajuta in continuare pe oamenii muncii de pe ogoare, pină cind porumbul va fi cules. I. SIBIANU ★ 4 pagini — 30 bani Anul I (VIII) nr. 192 (931) ★ Marți 1 octombrie 1968 ELIMINÂND STOCURILE SUPRANORMATIVE -restabilim echilibrul financiar al fabricii Supranormativele — materii prime fără mișcare și de prisos, produse finite fără desfacere asigurată, reflectate în împrumuturi restante — iată o problemă economică de o deosebită importanță, care stă în atenția comitetului de direcție al Fabricii de confecții Mondiala. Pentru prevenirea apariției și lichidarea stocurilor supranormative se depun eforturi importante din partea întregului colectiv de muncă, cu rezultate care ne îndreptățesc să afirmăm că, pînă la finele anului, vom reuși să avem o situație normală în această direcție. împrejurările care au generat această situație nu sunt lipsite de interes. Fabrica noastră a avut în anii precedenți o situație economică echilibrată, fără să înregistreze blocări financiare, materii prime de prisos sau produse fără desfacere asigurată. Dezechilibrarea s-a produs în semestrul întîi al anului în curs, cînd beneficiarii noștri interni s-au prezentat cu renunțări masive. Astfel, din sortimentele contractate pe trimestrele II și III, aceștia au renunțat la 248.407 bucăți confecții în valoare de peste 40 milioane lei, cuprinse în planul nostru de aprovizionare și producție pe această perioadă. Motivul renunțări a fost existenta unor stocuri prea mari de confecții în magazinele lor, respectiv acela de a lichida supranormativele proprii. Din punctul de vedere al beneficiarilor, această măsură părea să fie motivată. Dar este evident, că în acest fel, consecințele s-au răsfrânt asupra fabricii noastre, care, datorită acestui fapt, n-a putut evita în întregime formarea stocurilor supranormative, rece în momentul renunțării, de oaparte din produsele în cauză , se o găseau pe fluxul de fabricație, iar o bună parte din materiile prime aferente comenzilor, erau deja aprovizionate sau cu termene de renunțare depășite. Colectivul de conducere al fabricii a analizat această situație și, in urma renunțărilor, s-au luat măsuri operative în vederea evitării imobilizărilor. Astfel, în cazurile permise de instrucțiuni, am renunțat și noi la cantități considerabile de materii prime, care s-au cifrat la peste 380.000 metri de diverse țesături în trimestrele II și III. Țesăturile existente în depozitele noastre, devenite deci supranormative, în marea lor majoritate le-am introdus în procesul de fabricație, iar cu ocazia La Mondiala Satu Mare contractărilor pentru trimestrele IV 1968 și I 1969, o cantitate de 56.990 metri țesături a fost transformată în produse finite. Desigur, nu am neglijat nici posibilitățile de lichidare prin vînzare în metraj către unitățile comerciale, livrînd acestora de la 1 aprilie pînă în prezent materii prime devenite supranormative în valoare de 5.753.000 lei. Cu toate eforturile depuse, situația anormală conturată, afecttnd valori de circa 50.000.000 lei, n-a putut fi redresată in întregime. Dacă cele arătate sînt cîteva cauze care au generat la noi stocuri supranormative și imobilizări de materii prime și materiale, în ramura industriei confecțiilor mai persistă și un alt factor generator de stocuri peste normativ. Cînd afirm aceasta, am în vedere sistemul actual de contractare a produselor finite cu beneficiarii, respectiv a materiilor prime cu furnizorii. După cum se știe, atît produsele finite, cit și materiile prime ce se produc în cadrul planului de stat circulă pe bază de repartiții. Fenomenul la care mă refeream constă tocmai în faptul că beneficiarii noștri planifică termenele de livrare a materiilor prime in cadrul aceluiași trimestru, și nu există un decalaj între aprovizionare, producție și livrarea produselor finite, aceste faze de producție avînd termene suprapuse. Referindu-ne la producția articolelor de modă și de sezon, cele mai frecvente cazuri sînt acelea cînd fabricarea țesăturilor începe în prima decadă a trimestrului și se termină în ultima zi a acestuia, deci furnizorul ne va livra materia primă, în cel mai bun caz, în decada a H-a. Această defalcare a termenelor de livrare este in concordanță cu ordinul M.I.A. nr. 806/1951, care permite eșalonarea lucrărilor în mod egal, însă consecințele acestui sistem duce deseori la imposibilitatea de a respecta termenele de livrare a produselor către beneficiari, fapt care constituie punctul vulnerabil în care se formează suprastocările, deoarece nelivrarea în termen a VASILE TOROK, contabil șef la Fabrica de confecții Mondiala Satu Mare (Continuare in pag. a 2-a) ÎNCEPEM PUBLICAREA ÎN FOILETOANE A UNUI ROMAN ȘTIINȚIFICO-FANTASTIC DE : " VICTOR 81 RIAPEA.NO [ДМя [UNK] EKIM ITMK щ sg IN PAG. ^ Ied úație pentru estetica străzii Soarele, atît de misterios în acest septembrie, ne-a zîmbit ieri cu bunăvoință. Urmarea ? Centrul orașului a cunoscut o forfotă de zile mari. Am salutat o afluență neobișnuită de landouri și cărucioare, mijloace de locomoție cu care cei mai tineri cetățeni ai orașului și-au făcut și ei plimbarea duminicală pe corso. (Oficiul de stare civilă al municipiului Satu Mare ne înștiințează că anul acesta s-au născut 2.134 de copii ! Să ne trăiască și să asigure mereu tinerețea orașului !). Plimbarea duminicală ne-a prilejuit remarca unor detalii care în alte zile, prinși în cursa contra-cronometru de a ajunge la locurile de muncă, nu le reținem sau chiar dacă le reținem, ni se par firești, ca de cînd lumea. Oricare din trecătorii diurni din Piața Libertății au putut remarca ritmul de melc în care se desfășoară aici lucrările de asfaltare. Ii întrebăm pe edilii orașului : Oare cînd vor fi terminate ? Grație întreprinderii comunale, strada Horea a rămas „uitată” cu 2 fîșii neasfaltate pe toată lungimea ei. Se pare că nimeni nu-și mai face „probleme” cu aceeastă stradă. Cîțiva trecători cu spirit comentau faptul sub latura sa economică. Reieșea, astfel, că întreprinderea amintită a făcut aceasta din motive de economie. Pentru lucrările de canalizare, strada a fost spartă gină acumj de cîteva ori. Spargerea pavajului este o muncă grea, așa că au fost probabil minți care au găsit respectul de a lăsa strada nepavata, iar cînd e cazul de săpări, cu cazmaua și lopata în pietriș se lucrează mult mai ușor. Asta să fie explicația oare ? La fel, in strada Decebal, in fața numărului 10, toată vara s-au găsit mormane de balast, var și mozaic. Camioanele și „binefăcătorii“ au împuținat din aceste materiale cit au putut. O grămadă de mozaic de circa 130 kg a zăcut pînă deunăzi pe gura canalului din fața imobilului. Trecînd, pe aceeași ulicioară, se poate observa că încăperile care trebuiau amenajate sunt gata doar în parte. Intr-una din ele s-a mutat o librărie, iar cealaltă și acum este neterminată. Și-a calculat oare executantul. (Cooperativa metal-lemn Satu Mare) materialele irosite cu aceste lucrări ? Cine plătește risipa ? Locatarii imobilului de la nr. 10 v-ar putea da detalii interesante, privind „gospodărirea chibzuită“ a materialului de construcții. Neplăcut impresionat rămîi pe strada Cuza, unde o invitație cheamă tinerii la o „Seară dansaTA“. Faptul este mărunt, desigur, și , la prima vedere ar părea „nod în papură“. Mi se pare însă că mina care a scris (cu aș ține să dau greș !) aparține unuia dintre tinerii — din fericire încă în stare domestică — cu plete „Sincron“ și cu centura plină de ținte care n-a mai pus mina pe o gramatică de mult, preferind cafe-trapeul și alte delicii. Căci există asemenea ..inși“, spre deosebire de alți tineri de vîrsta lor, miile de muncitori-elevi, care-și petrec, spre lauda lor, jumătate din zi la strung, iar cealaltă la liceul seral. Un spectacol neplăcut ne-au oferit ieri și cei cîțiva bețivani 3—4 la număr culcați pe pavajul din centrul orașului. Este datoria Inspectoratului de miliție să ne lipsească de asemenea numere de. . . circ pe străzile orașului. P.S. Sub ceasul electric fost iarăși voie bună. Comenatatorii sportivi se felicitau pentru victoria echipei de fotbal „Olimpia“, care a cîștigat și ieri. O undă de regret am descifrat-o totuși și aici . Zoltán Szabó, talentatul sprinter sătmărean, nu a apucat să preia ștafeta în cadrul concursului de atletism de la București. G. T. Fișă de pontaj CUMINICALA SPORT FazS din meciul Olimpia Satu Mare — Unirea Oradea. 0 [UNK] Teatrul de stat german din Timișoara pe meleagurile sătmărene Un succes binemeritat a obținut duminică, în comuna Petrești, Teatrul german de stat din Timișoara instituție prestigioasă care - peste cîteva zile - își va deschide cea de a 16-a stagiune a existenței sale, cu premiera pe țară în limba germană a binecunoscutei comedii „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale. Peste 400 de cetățeni din Petrești și Dindeștiu Mic au asistat la cele două spectacole cu piesa „E vorba de căsnicie” a scriitorului și actorului timișorean Hans Kehrer. Acțiunea comediei — scrisă în dialect șvăbesc și pusă în scenă de Hans, Schuschniig - se petrece în zilele noastre, intr-o comună din șesul bănățean și îl are ca interpret principal pe însuși autorul piesei. De remarcat că „E vorba de căsnicie” s-a jucat până în prezent de 135 de ori, în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Sibiu, Brașov, Mureș și a fost văzută de peste 42.000 de spectatori. După spectacolul de duminică un grup de pionieri din clasele cu limbă de predare germană a Școlii generale din Petrești au înminat actorilor timișoreni buchete de fiori. Primele note Ar fi noul an școlar Au trecut abia cîteva zile de școală și la caiete, în carnetele și în cataloagele elevilor au apărut primele note. La unii dintre ei — la „bobocii“ din clasa I — acestea sînt primele note din viața lor de școlar. Cită bucurie la micuți, cită bucurie la părinți ! ... Dimineața zilei de 24 septembrie, la Școala generală nr. 8 din Satu Mare. Mă aflu in vizită la două din cele patru clase paralele. In clasa I A sînt 28 de „boboci“ de numai 6 anișori. Ochișorii lor senini, letele îmbujorate, se radiază de mulțumire și fericire. Sint școlari, ocrotiți de grija plină de căldură a învățătorilor, a școlii, cu care au făcut cunoștință în urmă cu cîteva zile. învățătoarea Florica Rusu li iubește ca pe proprii ei copii. Reiese din tot ce face, din tot ce le vorbește. E bucuroasă împreună cu ei ... Toți copiii „ascultați“ pînă acum — au luat numai note de zece. Pe merit ! La scris de liniute, verticale, orizontale, oblice, la numărat ... La cererea învățătoarei, Dom Cimpoieru povestește cum mămica lui a fost fericită cînd s-a dus acasă cu primul 10 din viata lui de școlar. Trecem apoi în clasa 1 B, cu limba de predare maghiară, condusă de învățătoarea Ghizela Békési. In banei, îmbrăcați frumos, curater, numai ochi și urechi cum se spune, gata să soarbă cuvintele învățătoarei, stau 39 de copii. Ingenioasă, învățătoarea a scris nota 10 pe bucatele de carton și a elevul disciplinat și care scris cel mai frumos liniile drepte i se laminează un astfel de cartonaș. Așa se face că la întrebarea învățătoarei ce note au primit la scris ... o pădure de cartonașe cu nota 10 s-a ridicat din bănci. ... Clopoțelul a sunat. S-a terminat o nouă oră. Micuții ies la joacă. Pe obrajii îmbujorați, plini de gingășie, mai persistă parcă emoția primelor note, a primelor bucurii din viața de școală, eveniment ce nu va fi uitat niciodată. I. SANDU