Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-19 / No. 208

!"IBDHIEÁ Anul I (VIII) nr. 298 (947) Sîmbătă 19 octombrie 1968 ★ URBAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT LA DOROHOI Ia încheierea vizitei pe care au făcut-o în județul Botoșani, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al G.G. al P.G.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.G. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Petre Lupu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., președintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare, și Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.G.R., membru al Consiliului de Stat, în cur­sul zilei de joi au fost oaspeții orașului Dorohoi. Străbătind ținuturile nordice ale județului, acest colț de țară cu frumoase și înfloritoare locul unor vestigii care plaiuri, evocă vibrante pagini de istorie și Cul­tură românească, coloana de ma­șini ajunge la Dorohoi. Orașul Dorohoi, înveșmântat as­tăzi sărbătorește, face conducă­torilor de partid și de stat o en­tuziastă primire. In întâmpinarea oaspeților au venit mii și mii de locuitori care, fluturînd stegu­­lețe roși și tricolore, buchete de flori, scandînd numele partidului și al patriei dau glas bucuriei de a-i avea în mijlocul lor pe con­ducătorii României socialiste. Vizita de lucru începe la tânăra fabrică de confecții. Oaspeții sunt informați că planul pe primele trei trimestre ale anului a fost în­deplinit la toți indicatorii. Preve­derile la producția marfă au fost depășite cu 11 la sută, iar la pro­ductivitatea muncii cu 2,2 la sută. In toată această perioadă, fabrica a realizat și livrat confecții de calitate. Se vizitează principalele secții. La trecerea oaspeților muncitorii se opresc o clipă din lucru și aplaudă cu însuflețire. Tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu se interesează de măsurile luate in vederea diversificării sortimente­lor de confecții și realizării unor produse corespunzătoare cerințe­lor mereu sporite ale populației. Intre timp, în piața orașului s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țărani coo­peratori din comunele învecinate — Șendriceni, Corlăteni, Brăești. Ei îi întîmpină pe iubiții oaspeți cu puternice urale și ovații. Aici are loc o mare adunare popu­lară. Adunarea este deschisă de se­cretarul comitetului orășenesc de partid, Vasile Caba, după care iau cuvîntul Maria Titianu, mun­citoare la fabrica de confecții, Dumitru Sandea, președintele coo­perativei agricole de producție din Concești, profesoara Maria Zait, de la Liceul nr. 1 din localitate. Intr-o atmosferă de mare entu­ziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al Comitetului Central al partidu­lui este subliniată în repetate rîn­­duri de puternice aplauze și ura­le. Participanții­­ la adunare ovațio­nează îndelung, scandează lozinci pentru Partidul Comunist Român, pentru Republica Socialistă Româ­nia. La Dorohoi, conducătorii de partid și de stat fac un ultim popas la Muzeul memorial „Geor­ge Enescu". Conducătorii de partid și de stat vizitează sălile muzeului, unde sunt expuse 600 de manuscrise, fotografii și fotocopii, variate do­cumente personale. La plecare, oaspeții consemnea­ză în cartea de onoare: Cu prilejul vizitei la Muzeul memorial „George Enescu", adu­cem un cald omagiu memoriei ge­nialului creator al Rapsodiilor române, compozitorului și artistu­lui care a făcut să strălucească pe toate meridianele globului ne­stematele muzicii românești și vir­tuțile artei noastre interpretative, mesagerului neobosit al umanismu­lui românesc și al dragostei de frumos a poporului nostru. пюЕътдт vm w&mrB цтют, wmri-irm Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Dați-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor orașului Do­rohoi, un salut fierbinte din par­tea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze). In cadrul vizitei de lucru pe care,am făcut-o ieri, și astăzi, am ținut să vizităm și o­­rașul dv. Am dorit să cunoaștem mai îndeaproape preocupările, munca, viața dv. In ce mă priveș­te sunt pentru prima oară aici, dar tovarășul Maurer a mai fost, mi se pare, acum 50 și ceva de ani, iar tovarășul Gheorghe Stoica es­te cetățean al Dorohoiului. Mi se pare că și ceilalți tovarăși au mai fost pe aici. Trebuie să mărturi­sesc că am rămas plăcut impre­sionat, în primul rînd de primi­rea pe care ne-ați făcut-o, de căldura manifestării dv. în care am văzut expresia încrederii ne­strămutate în politica partidului nostru ce călăuzește poporul pe drumul socialismului, bunăstării și fericirii. (Aplauze, urale). In al doilea rînd, de unele frumuseți ale orașului dv. pe care le-am văzut în treacăt. Intr-adevăr, ora­șul dv. are o așezare pitorească și, mai ales, are oameni munci­tori, pricepuți. Folosind bine mij­loacele pe care le aveți, constru­iți un oraș care va asigura con­diții de viață tot mai bune locui­torilor săi. (Aplauze). Am ascultat aici pe tovarășa de la întreprinderea de confecții pe care am vizitat-o adineaori. Dînsa spunea că întreprinderea la care lucrează este tânără și mo­destă. Este adevărat că fată de alte întreprinderi mari de con­fecții pare o întreprindere mo­destă. Totuși, 600 de muncitori, dacă am reținut bine, nu repre­zintă chiar puțin. In plus, între­prinderea are rezultate bune, și noi am rămas cu o impresie plă­cută asupra felului cum acest colectiv tînăr știe să asigure rea­lizarea planului de producție, creșterea calității produselor. Do­resc, de aceea, ca la acest miting să felicit din toată inima și să u­­rez tuturor muncitorilor — mai bine­ zis tuturor muncitoarelor — acestei întreprinderi succese tot mai mari în activitatea lor. (A­­plauze). Președintele unei cooperative­ de producție ne-a vorbit despre străduințele cooperatorilor de obține recolte tot mai bune; el a ne-a înfățișat rezultatele și per­spectivele pe care le are agricul­tura de pe aceste meleaguri, ca în general agricultura țării noas­tre, de a se dezvolta, de a asigu­ra producții tot mai mari. Am ascultat, de asemenea, , cu multă plăcere pe tovarășa care a vorbit în numele intelectualită­ții din Dorohoi, care ne-a relatat despre felul cum dînsa și alți pro­fesori și învățători se străduiesc să asigure tinerei generații o e­­ducație bună, să înarmeze copiii, tineretul nostru cu științifice și culturale cunoștințe avansate, să sădească în sufletul lor dra­gostea de patrie, dragostea de muncă,, dragostea pentru socia­lism. Țin să exprim felicitările noastre cele mai calde profesori­lor și învățătorilor din Dorohoi și să le urez succese tot mai mari în activitatea lor nobilă. (Aplauze, urale). Primarul, ne-a vorbit de per­spectivele dezvoltării orașului dv. Cunoașteți preocupările partidu­lui nostru de a asigura un ritm în­alt dezvoltării industriale a Ro­mâniei, cunoașteți și rezultatele acestei politici. Cunoașteți că în anii socialismului am parcurs un drum lung în industrializarea ță­rii. (Aplauze, urale). In această preocupare un loc important ocupă repartizarea teritorială ju­­i­dicioasă, rațională, a obiectivelor industriale, a forțelor de produc­ție. In județul dv. se observă deja­ efecte ale acestei străduin­țe. Și în Dorohoi sîunt începuturi. In anii următori, județul dv. și orașul Dorohoi vor cunoaște o preocupare mai mare pentru dez­voltarea industriei care să asigu­re condiții de muncă cetățenilor, să contribuie la ridicarea nivelu­lui de viată și de cultură al aces­tor meleaguri. (Aplauze, urale). In munca noastră de dezvoltare a economiei, a culturii, un loc im­portant ocupă grija pentru bună­starea materială și spirituală a celor ce muncesc. Cunoașteți că în anii acestui cincinal au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de via­ță; sunt în curs de aplicare și al­te măsuri care vor duce la creșterea salariilor, la ridicarea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Construind socialismul pu­neri în cadrul atenției omul, bu­năstarea și fericirea lui. Vom fa­ce totul ca, pe măsură ce munca unită a poporului va spori avu­ția materială a societății, să crească și bunăstarea tuturor ce­lor ce muncesc. (Vii aplauze). Am realizat multe pînă acum în domeniul construcției socialiste în România în toate sectoarele de activitate. Toate acestea sînt re­zultatul muncii avîntate, eroice a întregului popor, rezultatul poli­ticii marxisteniniste a partidului care călăuzește țara pe calea fe­ricirii, a socialismului și comunis­mului. (Aplauze, urale). Știm însă că mai sînt de învins multe lip­suri și neajunsuri. Avînd con­vingerea că mergem pe un drum bun, știm că stă în puterea noas­tră, a celor ce muncesc din Ro­mânia, ca sub conducerea comu­niștilor să lichidăm lipsurile, să depășim greutățile, să dezvoltăm și mai mult industria, agricultura, știința și cultura, să ridicăm ni­velul de trai al poporului. Sîntem convinși că, dumneavoastră, lo­cuitorii Dorohoiului, nu veți pre­cupeți nici un efort ca, împreună cu toți cei ce muncesc din Româ­nia, să contribuiți la înfăptuirea programului de prosperitate ela­borat de Congresul al IX-lea. (A­­plauze, urale). Preocupîndu-ne de rezolvarea multiplelor probleme ale construc­ției socialiste, nu uităm că în lu­me mai există imperialismul, că e­ste necesar să ne îngrijim con­tinuu de lărgirea și întărirea po­zițiilor internaționale ale unei, de dezvoltarea relațiilor Româ­de prietenie și colaborare cu țările socialiste, de întărirea colaborării și unității cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcările de eliberare națională. In colabora­rea și unitatea țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncito­rești, vedem garanția asigurării păcii și progresului în lume. (A­­plauze, urale). Am putut constata cu o deose­bită satisfacție din cele ce au spus tovarășii aici, din manifestările călduroase, din privirile dv., ade­ziunea dv. deplină la această po­litică a partidului, hotărîrea de a acționa pentru a contribui activ, alături de toți cei ce muncesc, la înfăptuirea ei. Este de înțeles, to­varăși, că politica noastră, care corespunde intereselor întregului popor, poate triumfa în măsura în care este sprijinită de popor, de toți cetățenii patriei. (Vii aplau­ze). După cum vedeți, tovarăși, a­­veți reprezentanți în conducerea partidului pe tovarășul Maurer, care a învățat aici, pe tovarășul Gheorghe Stoica, care e cetățean al Dorohoiului, dar mai cu sea­mă, tovarăși, aveți un exponent de nădejde, în partidul nostru comunist care, preocupîndu-se de dezvoltarea întregii țări, se va în­griji ca și Dorohoiul și, în gene­ral, aceste meleaguri ale Moldovei să progreseze. Vrem să se creeze condiții de viață tot mai bune, tot mai demne de orînduirea so­cialistă, pentru toți cetățenii ță­rii, inclusiv pentru locuitorii a­­cestui oraș. Fiți siguri că vom fa­ce totul pentru a vă bucura din plin de binefacerile socialismu­lui. (Aplauze, urale). Vă urez din toată inima multe succese în activitatea dv. Vă do­resc sănătate și multă fericire. (Aplauze, urale furtunoase, în­delungi). La insămințări și recoltări: Fitart­­ lipit ptiai ) Pe prim locuri Se poate spune că în această săptămînă tim­pul a fost deosebit de favorabil lucrărilor a­­gricole. In majorita­tea unităților agrico­le acest timp este folosit cu pricepere la întreaga zi-lumină. In ultimele trei zile, respectiv 15, 16 și 17 octombrie au fost în­­sămîntate in întreg județul 9.479 hectare cu grîu și a fost strînsă recolta dife­Este un adevăr de necontestat că organizarea muncii are rolul hotărîtor în reușita oricărei campanii agricole. Acest lucru este dovedit îndeosebi în actuala campanie de către multe unități agricole printre care se numără cooperativele agricole de producție din Tiream și Cărei, care au terminat semănatul culturilor de toamnă, iar în prezent continuă cu intensitate recoltatul culturilor tîrzii. De asemenea, în coo­perativele agricole din Andrid, Micula, Urziceni, Petrești, și altele, semănatul griului este pe terminate. Cum este prețuit timpul v­ ritelor culturi agri­cole de pe 8.098 hec­tare. Deși în multe unități agricole rit­mul însămințărilor s-a intensificat, în multe altele ca Te­­rebești, Pișcari, Tă­­tărăști, Baba Novac, Ardud, rezultatele la insămințări sunt ne­satisfăcătoare. Nimic nu poate justifica Din situațiile centralizate la Direcția agricolă județeană re­iese că acum, cînd ar trebui ca însămînțările să fie pe termina­ răminerea in urmă te, rezultatele din unele coo­perative agricole pot fi notate cu insuficient. In unele din a­­acestea ca Negrești, Tur, Pri­­log, și Vama nu s-a însămîn­­țat încă nici un hectar, iar în altele ca Tar­­­ Mare, Orașu Nou, Lelei, Giurtelecu Hodo­­dului, Tămășeni s-au însămîn­­țat timp de trei săptămîni, de cînd a început campania, doar între 5—22 hectare. Oare pen­tru tovarășii președinți și in­gineri din cooperativele amin­tite n-a sosit încă timpul să-și dea seama că însămînțările nu mai pot fi amintite ? Atît în aceste unități, cît și în celelal­te, cu mari restanțe la însă­­mințări și recoltări, trebuie luate toate măsurile pentru ca lucrările să fie terminate în cel mai scurt timp. Secție modernizată . In cadrul lucrărilor de dezvoltare și sistematiza­re ce se execută la în­treprinderea cea din Satu Solidarita­Mare s-a dat, de curînd­, în folo­sință un nou spațiu productiv. In noul spațiu destinat secției prepara­­tie au fost amplasate în flux toate mașinile și utilajele întrebuințate la operațiile de pregătire a producției care pînă nu demult funcționau în trei săli neincăpătoare. Ca urmare, în noua și moderna lucru, s-au hală dată în instalat și funcționează din plin 36 mașini de bobinat și canotaj. Tot aici, au fost puse recent în funcțiune două mașini moderne de ca­­netat și una de bobinat. Schimb de experiență Astăzi, începînd de la orele 10 Cabinetul județean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, organizează la întreprinderea textilă Ardeleana din Satu Mare, un schimb de experiență pe tema: „Organizarea locului de muncă, factor important în creșterea producției și a productivității muncii". Specialiști din întreprinderile I.T.A., Mondiala, Tricotex și Solidaritatea vor prezenta, în cadrul unor referate, preocupările și rezultatele obținute pînă în prezent, prin organizarea științifică locului de muncă, cu scopul de a generaliza metodele cele mai­­ eficiente. La consfătuire au fost învitați maiștri, tehnicieni, inginerii și economiști din toate întreprinderile cu profil textile — confecții. S­trăbătind drumurile Țării Oașului, că­lătorului i se ofe­ră imagini mereu noi. Cuvinte noi, intrate în graiul oamenilor lo­cului vin să se a­­dauge vocabularului străvechi îmbogățindu-1. Profesii noi, apar a­­proape de la o zi la alta, adăugîndu-se unor îndeletniciri a căror o­­rigine se pierde în ne­gura veacurilor, la început, a fost lu­tul. Lutul acesta ușor gălbui, în care olarii din Vama modelează după rituri și științe adinei, linii și forme macerate de trecerea a­­nilor și renăscute după îndelungată gestație in meșterii fiecărei ge­nerații — lutul acesta a fost începutul. Pri­mul material extras din subsolul Oașului. Se părea că pămîntul Oașului așternut sub o climă mai rece și mai umedă, mai puțin pri­mitoare pentru întinsul holdelor, darnică numai cu verdele pădurilor și al livezilor, va rămine pentru totdeauna tă­­rîmul unor ocupații tra­diționale. Dar sub dea­lurile încărcate cu li­vezi și păduri, frămîn­­tările erelor geologice ascundeau bogății in­calculabile pe care cio­canele geologilor și forajele secțiuni pentru pros­le-au scos din niilor. anonimatul mile­Drumurile pe care odinioară căru­țele olarilor porneau spre tîrguri, unde lu­tul transformat în bli­de și oluri de nănaș, veneau în casele oșe­­nilor ca singurul pro­dus obținut din valo­­rific­area resurselor sub­solului deasupra căruia trăiau, s-au stins și se păstrează doar în me­moria bătrînilor. Azi, pe șoseaua Orașu Nou —­ Negrești, adevărată axă a „Țârii", camioa­nele basculante trans­portă spre rampe ben­­tonita. B­entonită. Un cu­­vînt relativ nou pe aceste melea­guri, adus aici de echi­pele de geologi pro­spector­ și preluat la scurt timp de cei ce și-au legat viața și munca de exploatarea zăcămintelor de aici. Orice copil poate azi să-i recunoască luciul mătăsos sau culoarea, din goana camioanelor spre rampa de descăr­care. Dintre toți oame­­nienii, poate cel mai le­­gat de bentonilă este bătrînnul Ștefan Bala, șef de echipă la cariera Mujdeni, din a cărui viață aproape două de­cenii sunt închinate bentonitei. — Lucrez de 18 ani la carieră, ne spunea el, — și, pentru mine, anii aceștia se confun­dă cu istoria exploa­tării subsolului. E drept, nu este o muncă u­­șoară. Exploatarea ben­tonitei aici în Oașului este încă Țara un pionierat dar perspec­tivele ce se deschide exploatarea ei în vii­tor, sînt largi. După ex­tinderea lucrărilor și la celelalte lentile ale zăcămîntului carea resurselor valorili­­solului va aduce sub­lo­cuitorilor de aici sa­tisfacții considerabile. Intr-adevăr, pămîntul Oașului ascunde re­zerve imense din acest mineral a cărui impor­tanță pentru industria petrolieră (bentonită in­tră în compoziția no­roiului de foraj) sau pentru cele mai variate ramuri ale industriei ușoare (este folosită in rafinarea uleiului, fa­bricarea hîrtiei de ca­litate superioară etc.) este covirșitoare. — Numai aici, la Mujdeni — ne relata Simion Turda, directo­rul întreprinderii „O­­șana" — la producția anuală actuală avem a­­sigurate rezerve pentru zeci de ani. Lentile deosebit de bogate, mai există prospectate la Dealul Pătrat, Adine și Racșa. Pliiul Nu este lipsit de impor­tanță să amintim că in urma studiilor între­prinse de laboratoarele de cercetare, bentonită de Orașu Nou s-a do­vedit a avea conținu­tul cel mai mare in e­­lementul de bază, mon­­tm­oi­lonit: 90 la sută față de media de 75—S0 la sută la zăcămintele din alte localități. P­rezența geologilor în Oaș, a fora­jelor de pros­pecțiuni, în număr tot mai mare in ultimii ani, atestă existența bogățiilor inestimabile pe care le oferă sub­solul de aici. Drumurile lor, încrucișînd potecile vînătorilor sau a mun­citorilor forestieri, brăz­dează Țara Oașului, țesînd canavaua deasă VICTOR MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a). ст [UNK]яп [UNK] [UNK]а ȚARII OAȘULUI

Next