Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-23 / No. 211

j Г|­ . ||дМИ|ММИММИ—тшшшнштвтш r-j Ю WnЖTFWTTfn 7ТГО" SW2WS WWtJTKÎI WWTWL V3fî * Anul I (VIII) nr. 211 (950) Miercuri 23 octombrie 1968 ★ 4 pagini — 30 bani(Ш)Ш ★ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU „MĂRUNȚIȘURILE” împiedică darea în folosință a noilor unități comerciale Unitățile cooperației de consum din județ au obținut succese importante in ultimii ani. Ele asigură în prezent o mai bună aprovizionare a populației din mediul rural și, totodată, și-au lăr­git mult gama prestărilor de servicii. Evident, îm­bunătățirea activității cooperativelor implică mo­dernizarea comerțului la sate prin dezvoltarea bazei sale materiale, introducerea metodelor a­­vansate, extinderea prestărilor, servirea civilizată și promptă a publicului. Pe această linie se în­scriu și importantele investiții alocate pentru construirea de noi unități, și spații comerciale, procurarea de utilaj și mobilier modern etc, ca­re să ducă la dezvoltarea comerțului cooperatist în județul Satu Mare. Cum se realizează lucrările din investiții? Iată tema investigațiilor noastre prin cîteva co­mune și sate. — Pe anul 1968, ne spunea to­varășul Ioan Plugaru, președintele U.J.C.C., avem un plan de inves­tiții în sumă de 7.498.000 lei, din care 3.904.000 lei sînt prevăzuți la capitolul constructii-montaj. In cele 9 luni expirate s-au realizat lucrări în valoare de 4.969.500 lei adică în proporție de 67 la sută, inclusiv procurarea de utilaje. Ce­va mai bine stămi la construcții­­montaj, unde sau realizat 2.249.000 lei, deci 73 la sută din acest ca­pitol. Trebuie să subliniez că o importantă sumă e destinată pro­curării de utilaj și mobilier, care ne vor fi livrate abia în trimes­trul IV, conform contractelor în­cheiate cu furnizorii. Aș vrea să mtenționez că avem condiții să realizăm planul. — Așadar, accentul pune în prezent pe la­se­crările de construcții. Sec­tor în care sunt încă multe de făcut. — O seamă de obiective, precizat interlocutorul, sunt date­­ în folosință ca: magazinele uni­versale din Pir, Lazuri, Valea Vi­nului, iar lucrările altora se în­cheie acum, în aceste zile. De pildă, la magazinul universal din imoftinu Mic se instalează vitri­nele, se fac ultimele retușări, ceea ce ne va permite să-l dăm în fo­losință cu 15 zile mai devreme. Bufetul din Cămărzana e termi­nat. Aproape gata este și magazi­nul universal cu bufet din Cojile, înțelegem optimismul tovarășu­lui Plugaru. Totuși stadiul unor lucrări trebuie să ne pună în gar­dă. Și asta cu atît mai mult cu cit constructorul demonstrează că nu se grăbește să încheie une­le lucrări avansate sau chiar a­­flate în fază de finalizare. Să vedem deci cum stau cîteva șantiere. La construcția magazinu­lui universal cu etaj din Turț din suma de 846.000 lei s-au decontat abia 520.000. Înseamnă că nu stă bine. In interior s-a tencuit, ur­mează zugrăvitul, dar acoperișul acum se instalează. Și, bineînțe­les, sunt și alte lucrări de efec­tuat. E încă serios de lucru la mo­dernizarea spațiului comercial din orașul Negrești. Se fac ultimele reparații, retușări, finisări. Blocul avea insă termen de dare în folo­sință. .. 31 decembrie 1967. Sin­tem­ în octombrie 1968 și s-a de­contat abia ceva mai mult de ju­mătate din valoarea lucrărilor. Treburile merg necorespunzător și la construcția magazinului uni­versal cu bufet din Bahia. Funda­ția s-a turnat la sfîrșitul primă­verii, apoi toată vara nu s-a lu­crat, echipa de muncitori fiind trimisă pe alte șantiere. Acum dulgherii s-au prezentat la lucru, planșeul e tras, dar sunt puține speranțe că va fi gata la termen. Mult rămase în urmă sunt și lu­crările de pe șantierul magazinului universal din Crucișor, s-au de­contat numai 172.000 lei din 318.000 lei. Și tronsonul pentru servicii din Urziceni nu știm cum va putea fi terminat în acest an: pe șantier lucrează în prezent doar un singur om! La fel stau și lucrările pe șantierul brutăriei din Ardud. Aflăm că construcția magazinu­lui din Apa probabil nu va în­cepe în anul acesta. De ce? Pentru că multă vreme s-a tărăgănat sta­bilirea terenului de amplasare. Chiar pe locul respectiv se află un stîlp al liniei electrice de înaltă tensiune. Și, se pare, „tratativele" pentru mutarea stâlpului respec­tiv vor mai dura.. . Considerăm că rămînerea în urmă se datorează și următorului fapt: sintă Termenul de dare în folm­a majorității obiectivelor este la 31 decembrie. De ce tocmai în ultima zi a anului? Ca urmare, constructorul nu se grăbește, tără­gănează mereu execuția unor lucrări. Ar fi bine să învățăm din această situație și să se stabileas­că în viitor termenele mult mai devreme, în deplină concordanță cu nevoile și posibilitățile locale de sprijinire a­ constructorilor. Atunci constructorul n-ar căuta atîtea motive de amînare. Se impun așadar măsuri ener­gice, operative și eficiente, spre a grăbi ritmul lucrărilor pe toate șantierele unităților aflate în construcție. Să n­u ne amăgim cu­­ vorbe despre „mărunțișurile" ră­mase în execuție. Experiența ne-a dovedit că tocmai rezolvarea acestor „mărunțișuri" durează prea multă vreme, în dauna de­servirii cetățenești și a­ recupe­rării grabnice a Investițiilor. ION GRIGORAȘL PE LUNA NOIEMBRIE taaimd.И [UNK]с...­­ or«M­uSil k­om ш [UNK] n 55бййй$й1й Curs pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderile județului Incepînd de ieri, și pînă din data de 24 octombrie inclusiv, Cabinetul județean pentru pro­bleme de organizare a produc­ției și a muncii inițiază un curs pe tema conducerii generale a unei întreprinderi. La acest curs participă directori și alte cadre de conducere din unitățile indu­striale ale județului. Tematica programului este adecvată preo­cupărilor și sarcinilor cadrelor de conducere în activitatea de serviciu și obștească, cuprinzând­ două părți: Prima parte va fi legată de conducerea generală propriu-zisă, în cadrul căreia vor fi tratate probleme privind atri­buțiile întreprinderii, sisteme de organizare, tehnici de conducere (informarea și luarea deciziilor, rolul conducătorului­ etc. A doua parte va cuprinde aspecte privind organizarea pro­ducției , metode si principii, programare-dispecerizare, tran­sport și manipulare,­­concepție. O delegație a organizației județene a U.T.C. a plecat la Ujgorod Ieri, a plecat la Ujgorod (R.S.S. Ucraineană) o delegație a orga­nizației județene Satu Mare a U.T.C., care, la invitația Comitetului regional Zakarpatia al U.T.C.L., va participa la manifestările prile­juite de cea de-a 50-a aniversare a Comsomolului. Din delegație fac parte tovarășii Zoltán Husti, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al U.T.C., conducătorul delegației, Victor Coj, secretar al Comitetului județean U.T.C., și Gheorghe Lăpuște, prim-secretar al Comitetului municipal Satu Mare al U.T.C. In întrecerea cu timpul ciștigă CEL CARE ORGANIZEAZĂ MAI BINE MUNCA! In săptămîna care a trecut, timpul a fost deosebit de favora­bil desfășurării lucrărilor agricole de toamnă. Pămîntul s-a zvîntat peste tot și se poate lucra din plin, dînd posibilitatea ca în mul­te locuri nu numai să se reediteze ci și chiar să se depășească vite­za zilnică planificată inițial, pentru a se recupera din întîrziere. Pînă în ziua de 21 octombrie, în întreg județul s-au insămînțat cu cul­turi de toamnă 52.351 ha, din cele 76.050 ha. prevăzute, ceea ce în­seamnă realizarea însămînțărilor in proporție de 69 la sută, din care 85 la sută în întreprinderile agricole de stat și 66 la sută în cooperativele agricole de pro­ducție. Pînă la aceeași dată, ter­minaseră semănatul griului între­prinderile agricole de stat din Odoreu și Dorolț, precum și coo­perativele agricole de producție din Berveni, Lucăceni, Sanislău, Vezendiu, Urziceni, Cămin, Dabolț. Comparînd rezultatele obținute în 3 zile, (18, 19 și 20 octombrie) față de cele înregistrate cu 3 zile înainte se poate constata că ritmul mediu zilnic de însămînțări a scăzut de la 3.366 hectare la 2515 ha., ritm cu totul nesatisfă­cător dacă avem în vedere timpul înaintat în care ne aflăm, cînd însămiințările trebuiau să fie deja terminate. Considerăm că realiza­rea unei viteze zilnice de cel pu­țin 4000 ha., este o posibilitate ce la lucrările agricole nu așteaptă decit intervenția mai eficientă a organizării muncii, îndeosebi privind eliberarea tere­nurilor de resturi vegetale și efectuarea pregătirii solului, pen­tru a se putea avansa cu un ritm sporit la însămînțări. Dar în mo­mentul de față sunt zeci de coope­rative agricole, printre care amin­tim pe cele din Ghirișa, Ardud, Baba Novac, Crucișor, Homorodu de Jos, Terebești — unde pînă acum nu s-a efectuat această lu­crare nici în proporție de 40 la sută. Acele condiții „obiective" invo­cate pentru a se încerca să se explice rămînerea în urmă nu pot fi luate în considerare de vreme ce unități cu posibilități asemănă­toare obțin rezultate cu mult mai bune la însămînțări, timp ce la cooperativa Astfel, în agricolă de producție din Hodod s-a rea­lizat planul de însămînțări în proporție de 70 la sută, în vecini, la Lelei, însămințările de abia au depășit procentul de 3 la sută. De multă neglijență dau dovadă în actuala campanie consiliile de conducere ale cooperativelor agri­cole de producție din Comlăușa, Orașu Nou, Tarna Mare, Vama și altele. Afirmația de mai sus se întemeiază pe faptul că în uni­tățile sus-amintite s-au insămînțat doar între 5—20 ha cu grîu. In afara ritmului lent la însă­mînțări, se face simțită și lipsa spiritului gospodăresc privind re­coltarea culturilor de toamnă, în­deosebi în cooperativele agricole de producție din Ghirila, Bogdand, Craidorolt, Boghiș, Giurtelecu Ho­­dodului, Berea, Livada, Terebești, Pișcari, Oar. De asemenea, la recoltarea sfeclei de zahăr (rea­lizată doar în proporție de 52 la sută) cu toate explicațiile ce s-ar putea invoca privind corelarea ritmului de recoltare cu graficul întocmit de Oficiul de preluare a acestui produs se poate vorbi de o serioasă rămînere în urmă, avînd în vedere că recoltarea acestei culturi ar fi și mai mult îngreu­nată în condițiile unui timp nefa­vorabil. Mit Evocări in preajma Zilei Forțelor Armate octombrie In centrul satului Madaras — localitate așezată nu departe de orașul Satu Mare — se înalță un monument. A fost ridicat în­ amin­tirea ostașilor români care, în octombrie 1944, au luptat cu ab­negație pentru alungarea cotropi­torilor fasciști de pe aceste pla­iuri. Pe monument e săpată in­scripția: „Glorie eternă eroilor români căzuți în luptele eliberarea patriei de sud pentru jugul fascist. 1944—1945". La luptele pentru eliberarea lo­calității Mădăras au luat parte militarii Regimentului 3 călărași, din Divizia 8 cavalerie. .. .In seara zilei de 23 octom­brie 1944, du­pă ce au zdrobit pas cu pas rezistentele fasciste întîlnite în cale, militarii acestei unități au ajuns la Mădăras. Ță­ranii din localitate i-au întîmpi­­nat pe eliberatori cu o nespusă bucurie. Ei au informat că, în ur­ma loviturilor primite din partea trupelor noastre, forțele fasciste au părăsit în grabă satul și s-au regrupat în Pădurea Grosului. Fă­ră a mai pierde timp, militarii români au trecut la urmărirea i­­namicului. Ajunși la locul denu­mit Câmpul Mădărașului, ostașii noștri au fost opriți de un puter­nic foc de artilerie și de infante­rie. Ei au rămas în cursul nopții pe poziție, pregătindu-se ca să reia a doua zi înaintarea. In tot acest timp, grăjgiașul a ținut sub un foc viu pozițiile ocupate de trupele noastre. In ziua de 24 octombrie, după o scurtă pregătire de artilerie, os­tașii Regimentului 3 călărași au pornit la atac. Inaintind prin sal­turi repezi și folosind cu dibăcie terenul, o companie a reușit să ajungă rin apropierea unei fîntîni cu cumpănă de pe Cîmpul Mădă­rașului. In fruntea subunității a­­tacau militarii unui pluton de­­ cercetare al regimentului. Dar tocmai cînd socoteau că drumul spre pozițiile inamice din pădure le era deschis, cercetașii s-au pomenit întîmpinați din flanc de un foc dens de mitraliere. Nu le-a trebuit multă vreme pentru a descoperi locul de unde tră­geau armele automate dușmane. Cercetașii s-au avîntat înspre ele, cu scopul de a le reduce la tă­cere. Au înaintat cîteva zeci de metri, cînd alte mitraliere, care ocupau poziții de tragere la mar­ginea Pădurii Grofului, au des­chis focul asupra plutonului. îna­intarea nu mai era posibilă. In această situație, s-a hotărit for­marea unor echipe din 3—4 mili­tari care să nimicească punctele de foc identificate. Sergentul Gheorghe Carata, împreună cu doi soldați din grupa sa, au pri­mit misiunea de a distruge mitra­lierele instalate lingă fîntîna cu cumpănă. Alte cîteva echipe au primit misiunea să reducă la tă­cere armele automate instalate la liziera Pădurii Grofului. Sfidînd focul dușmanului, ■- prima grupă, Lt. col. FLORIAN ȚUCA (din volumul „Florile recunoș­tinței" apărut în Editura mi­litară). (Continuare în pag a 2-a). Intr-una din moderne­le secții ale I.T.A. Sa­tu Mare. Foto: M. SARCA Semnul de pe okra? Cauciucurile autoturismului scrîșniră sub încrîncenarea frî­­nei, pe panglica asfaltului. Tre­cătorii se opriră ca electrizați. Dincotro venise­ră strigătele de spaimă, acolo se adunaseră mulți cetățeni în jurul unui copil și a unui tînăr. Discutau cu aprin­dere, controversat. — Copilul e de vină. A să­rit în fața mașinii. — Șoferul venea cu viteză. Trebuia să fie mai atent. — Uite cum se pot întîmpla nenorocirile. Și părinții sunt de vină. — Trebuia să-și aștepte copi­lul, să-l conducă acasă. Se auzi o voce disperată dins­pre podul Someș. Toate privirile s-au îndreptat în aceași direcție. O femeie tî­­nără, îmbrăcată într-un albastru balonzard alerga cu­ o ținea pi­cioarele, își fă­cu loc printre oameni și ca o disperată, se aruncă asupra copilului, îl luă în brațe, acoperindu-i fata cu sărutări. Lacrimi mari i se prelingeau pe obraz. — Puișorul mamii drag — spunea femeia strîngîndu-și o­­drasla la piept. FL. ISTRATE (Continuare in pag. a 3-a) Eroism cotidian ín ultima rază de lumină Cu cîtva timp înainte de inițierea convorbirilor an­­glo-rhodesiene, care au a­­vut loc la bordul navei „Fearless" și a căror pro­blemă principală a fost acordarea de drepturi po­litice majorității africane din Rhodesia, un grup de ziariști senegalezi, de la revista ,,Bingo", au făcut o vizită în închisoarea cen­trală din Salisbury. Articolul publicat mai jos demonstrează cît de gravă este situația africa­nilor rhodesieni pentru ca­re rezolvarea problemelor pe obiectul convorbirilor dintre premierul Wilson și șeful guvernului rhode­­sian, Ian Smith, suspenda­te pentru moment, erau de importanță vitală. Ne aflăm chiar în inima în­chisorii din capitala Rhodesiei — Salisbury. Trei uși uriașe ne despart de lumea exterioară. A­­cesta este ultimul adăpost al Reportaj pe glob condamnaților la moarte. Majo­ritatea sunt pedepsiți în baza „legii extraordinare“ rhodesie­­ne, care, automat, condamnă la moarte pe oricine s-a făcut „vi­novat" de sabotaj sau de criti­carea guvernului. Deținuții sunt supravegheați în timpul zilei de trei temni­ceri. Unul păzește ușa pe care se află un anunț ce interzice in­trarea „oricărei persoane străi­ne". Ceilalți doi, mai cu cravașe și înarmați nn­fluiere, îi supraveghează pe deținuți. Ei vin aici la ora șase și jumă­tate dimineața, cînd sе sună deșteptarea și se deschid ușile roșii masive ale celulelor. Fiecărui deținut i se dă di­mineața o cană de lapte și o bucată de pîine. Imediat după masă li se iau toate tacîmurile după care sînt scoși în curte la înviorare. înainte însă sînt dez­brăcați pînă la piele pentru a li se controla îmbrăcămintea. Monotonia lungă și plictisitoa­re a zilei este întreruptă de ma­sa de prînz la care li se da orez și fasole. înainte de a mînca, deținuții trebuie să dea o parte din por­ție supraveghetorului și așteap­tă pînă cînd acesta termină masa. Este una din tradițiile „stranii" din închisorile rho­ (Continuare în pag. a 4-a)

Next