Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-23 / No. 211

4 1Й [UNK] “ Contaminarea ra­dioactivă a ape­lor portului Na­hra, urmare a „vizitelor sub­marinelor atomice americane, a pro­vocat nemulțu­mirea cercurilor largi japoneze. Recent, cu prile­jul unei noi „vizi­te" a unui sub­marin atomic a­­merican în Oki­nawa, circa 100 de persoane, ma­sate in port, au exprimat nemul­țumirea lor vădi­tă față de vizită. In fotografie: De­monstranții cer suspendarea aces­tor vizite. Riposta dată agresorilor americani HANOI 22 (Agerpres). — ’Agenția V.N.A. informează că, în ultimele zile, unități ale ar­matei populare a R.D. Vietnam au doborît deasupra provinciilor Winni Linh și Guang Binh șase avioane americane care violase­ră spațiul aerian al R.D. Vietnam. Totodată, forțele armate nord-­­ vietnameze au incendiat o navă de război americană care pă­trunsese în apele teritoriale ale­­ R.D. Vietnam, în apropierea Insulei Now Mat. Numărul avioanelor americane­­ doborîte deasupra teritoriului R.D. Vietnam începînd din fe­bruarie 1957 se ridică în prezent la 3.220, iar cel al navelor de război distruse la 90. CRONICA' SATMAREAN'Â ACTŰÁLITAT ЕА^г^рЕЕи O REZOLUȚIE A PLENAREI P. C. AL P. C. FRANCEZ PARIS 22 — Corespondentul Agerpres, Al. Gheorghiu, transmi­te: Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, ca­re a avut loc în zilele de 20—21 octombrie, a adoptat o rezoluție în care aprobă în unanimitate ra­portul prezentat de tovarășul Gas­ton Plissonnier și se expune po­ziția P.C.F. în legătură cu proble­mele actuale ale mișcării comu­niste și muncitorești. In rezoluție se arată că Plenara C.C. al P.C.F. din 22 august a expus motivele pentru care P.C.F. a dezaprobat pătrunderea pe teritoriul Cehoslo­vaciei a unor trupe aparținînd ce­lor cinci țări socialiste. Rezoluția subliniază că această poziție a primit cea mai largă aprobare din partea organizațiilor partidului. In continuare se menționează că Co­mitetul Central și-a însușit ini­țiativa luată de Biroul Politic cu prilejul ședinței sale din 27 sep­tembrie de a propune P.C.U.S. o întîlnire a reprezentanților celor două partide. Această propunere a fost acceptată de către P.C.U.S., întîlnirea urmînd să aibă loc la 4 noiembrie. In rezoluție se con­sideră că obiectivul întîlnirii este de a prilejui o discuție sinceră în cursul căreia reprezentanții celor două partide vor exprima puncte­le lor de vedere pentru promova­rea luptei comune a Partidului Comunist Francez și a P.C.U.S. împotriva imperialismului, pentru pace, pentru democrație și socia­lism. Partidul Comunist Francez soco­tește că divergențele dintre parti­dele frățești nu trebuie să pună piedici luptei comune pentru ma­rile lor obiective. După cum sub­linia Declarația Biroului Politic al C.C. al P.C.F. din 2 septembrie, P.C.F. este hotărît să continue să acționeze în vederea întăririi miș­cării comuniste internaționale și a relațiilor sale de prietenie și de solidaritate cu toate partidele frățești, îndeosebi cu P.C.U.S., pe baza egalității în drepturi, a li­bertății de determinare a fiecărui partid, a internaționalismului pro­letar și­­ a marxism-leninismului, se arată în rezoluție. In comunicatul dat publicității se arată că plenara C.C. a luat act de demisia din Biroul Politic și din C.C. al P.C.F. a tovarășei Jeanette Vermeersch, care în cursul ultimelor săptămîni a a­­doptat o poziție divergentă și contradictorie. Comitetul Cen­tral consideră această demi­sie nejustificată. In timp, plenara l-a sancționat același pe tovarășul Roger Garaudy, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F., care nu a respectat prin­cipiile centralismului democratic, publicînd o declarație personală care se îndepărtează de la poli­tica partidului. Comitetul Central înregistrează­­ faptul că tovarășul Roger Garaudy își ia angajamen­tul de a se conforma de acum înainte principiilor care conduc viața și activitatea oricărui partid comunist. MICROTELEGRAME ■ MICR01ELEGRAME PRAGA­ — In cadrul Festivalu­lui internațional al filmelor știin­țifice și tehnice de la Pardubice — Cehoslovacia — filmul româ­nesc „Tehnică și peisaj", realizat de Centrul de documentare pen­tru construcții, arhitectură­ și sis­tematizare din țara noastră, a ob­ținut premiul și cupa de cristal oferite de orașul Pardubice. La festival au fost prezentate 124 de filme din 24 țări. NEW YORK. — Discursul vice­președintelui S.U.A., Hubert Humphrey, candidatul democrat la președinție, rostit la o întru­nire electorală, luni seara, la Albee Square, în cartierul Broo­klyn, New York, a fost în mai multe rînduri întrerupt de demon­­stranții împotriva războiului din Vietnam, care scandau lozinci: „Opriți războiul" și „Pace acum". La demonstrație au participat în special tineri de culoare și membri ai organizației „Studenții pentru o societate democratică". MADRID. —Greva minerilor din Asturia s-a extins la noi ba­zine carbonifere. Numărul greviș­tilor, care revendică majorarea salariilor și îmbunătățirea condi­țiilor de muncă, este acum de 7.000 WASHINGTON. — O serie de cinci erupții solare au fost obser­vate luni cu ajutorul satelitului „Solrad—9", aparținând N.A.S.A. Aceste erupții n-au prezentat nici un pericol pentru cei cosmonauți americani aflați trei în spațiu în cabina „Apollo—7“. S-a anunțat că erupțiile­ puteau provoca întreruperea comunicații­lor­ pe unde scurte, dar legăturile cu nava „Apollo—7" nu au avut de suferit. BRAZZAVILLE. — Postul de ra­dio Brazzaville a dezmințit știrile apărute la Kinshasa, potrivit că­rora în Congo (B) ar exista ta­bere de instruire „a unor elemen­te rebele" care să fie infiltrate apoi pe teritoriul Republicii Congo (Kinshasa). După cum se știe, în ultimul timp relațiile între cele două sta­te, despărțite de fluviul Congo, au cunoscut o înrăutățire, care a culminat­ cu rechemarea ambasa­dorilor, după ce la Kinshasa a fost executat Pierre Mur­le. Observa­torii remarcă că dezmințirile ofi­ciale apărute la Brazzaville au drept scop să atenueze încordarea existentă intre cele două țări africane. Primirea delegației parlamentare române de către președintele Republicii Tunisiene TUNIS 22. — Trimisul special Agerpres, Mircea Moarcăș, trans­mite: Președintele Republicii Tu­nisiene, Habib Bourguiba, a pri­mit luni la amiază, la reședința sa, pe președintele Marii Adunări Naționale a României, Ștefan Voi­­tec, pe membrii delegației mentare române, deputații parla­ing. Ștefan Bîrlea, acad. Ștefan Mi­lcu, prof. Traian Ionașcu, Petre Nico­­lae și prof. dr. Ion Pop D. Popa. Delegația a fost însoțită de Ni­­colae Șipoș, ambasadorul extra­ordinar și plenipotențiar al Româ­niei la Tunis. La întrevederea care a avut loc au luat parte dr. Sadek Mo­­kadd­em, președintele Adunării Naționale Tunisiene, Mohamed Sayah, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central, direc­tor al Partidului Socialist Des­­turian, Bel Hadj Amm­ar, vice­președinte al Parlamentului, dr. Abderrahman Abdennebi, preșe­dintele Uniunii interparlamenta­re, și alte persoane oficiale. In timpul întrevederii, preșe­dintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a transmis preșe­dintelui Bourguiba un s­alut cor­dial din partea președintelui Con­­siliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu. Președintele M.A.N. a scos în evidență că în­tâlnirile avute cu personalități marcante ale vieții publice tuni­siene și prilejul oferit de gazde de a lua contact direct cu rezul­tatele cotidiene ale Tunisiei au făcut să crească admirația dele­gației de deputați români pentru poporul tunisian, pentru efortu­rile depuse în construirea Tu­nisiei noi. Tovarășul Ștefan Voi­tec și-a exprimat­ convingerea că discuțiile purtate cu parlamenta­rii tunisieni și-au dovedit pe de­plin utilitatea, și ele vor con­tinua și în viitor la fel de rodnic. Președintele Habib Bourguiba a mulțumit călduros pentru ură­rile transmise din partea condu­cerii de partid și de stat a Româ­niei și a subliniat amintirea plă­cută pe care o poartă întâlnirilor avute cu populația României, cu conducătorii săi, în frunte cu pre­ședintele Nicolae Ceaușescu. Pre­ședintele Tunisiei s-a referit apoi pe larg la activitatea complexă de construcție pe care poporul tunisian o desfășoară sub condu­cerea Partidului Socialist Destri­­rian pentru consolidarea inde­pendenței Tunisiei, pentru propă­șirea ei. Conducătorul tunisian a apreciat evoluția pozitivă a relațiilor româno-tunisiene, ba­zate pe o deplină înțelegere și un deosebit respect reciproc. Președintele Habib Bourguiba a reținut la dejun pe membrii de­legației parlamentare române și pe demnitarii tunisieni prezenți. După terminarea întrevederii și a dejunului, care s-au desfășu­rat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate, președintele Habib Bourguiba a făcut următoarea de­clarație trimisului special Ager­pres: „Doresc ca prin intermediul binevoitor al presei, posturile de radio și televiziune române, să transmit un cald și prietenesc sa­lut poporului român, să-l asigu­răm de deplina și sincera noastră simpatie, a întregului popor tuni­sian. Ii urăm din toată inima noi și multe izbînzi în mersul său ferm pe calea progresului, a so­cialismului. Acordăm o înaltă și profundă stimă acestui mers impetuos îna­inte al României, care reunește cu o impresionantă forță toate ener­­giile creatoare­­ ale poporului ro­mân într-un admirabil sentiment de solidaritate, demnitate și in­dependență națională". Primele unități militare ale R.P.U. au părăsit terito­riul Cehoslovaciei PRAGA 22 (Agerpres).­­ După cum anunță agenția M.T.I. și zia­rul „Rude Pravo", primele unități militare maghiare au părăsit teri­toriul Cehoslovaciei la 21 octom­brie, înapoindu-se în Ungaria. „Apollo-7“ a amerizat cu bine în Atlantic WASHINGTON 22 (Apergres).­­ Nava spațială americană „Apollo- 7", avînd la bord pe cosmonauții Walter Schirra, Donn Eisele și Walter Cunningham, și-a încheiat marți zborul orbital de 11 zile, amerizînd în apele Oceanului A­­tlantic la sud-est de Insulele Ber­­mude. Momentul­­ amerizării a fost a­­preciat de specialiștii de la N.A.S.A. ca cel mai dificil, nava plonjînd la 27 kilometri de locul prevăzut ini­țial. La 42 de minute după amerizare, cei trei cosmonauți au fost aduși cu un elicopter pe bordul port­avionului „Essex", unde au fost supuși unui prim examen medical. Medicii specialiști de pe acest port-avion au anunțat centrului spațial de la Cape Kennedy că cosmonauții se simt bine. (Urmare din pag. 1) desiene, care se respectă­­ cu strigtete. Dar paznicul nu m­ă­­nîncă niciodată în celule. Acolo, în celulele, ale căror pereți sunt vopsiți ca și ușile în roșu, deținuții pot citi și făuri visuri timp de o oră sau două. Dorm pe podeaua de ciment în­­fășurîndu-se în pătură. In con­dițiile unei asemenea mese și avînd posibilitatea să se apro­vizioneze cu tutun de la paz­nici, deținuții nu au, în prin­cipiu, de ce să se plîngă. Dar nu este oare o ironie a­­mară faptul că înainte de moar­te se urmărește cu atîta atenție ca oamenii să nu piardă din greutate? Moartea este subiec­tul obișnuit al discuțiilor dintre africanii din Rhodesia. Moartea și situația politică din țară. „Ai auzit, spun africanii cînd se în­tâlnesc, cei executați sunt în­gropați acum în curtea închi­sorii?". Și intr-adevăr așa este. In cimitirul de lingă închisoa­re nu se mai află locuri libere pentru noi morminte. In fiecare luni, cei nați pentru sabotaj sînt condam­nași jos în „celula morții" unde își petrec ultimele clipe. Este o criptă unde nu pătrunde nici măcar o rază de lumină. Cînd sunt scoși din celule cei care rămîn se strigă: „Protes­tați, cereți avocat!". Ulti­ma noapte și-o petrec rugîndu-se. In această noapte și ceilalți se roagă împreună cu ei. Apropie­rea morții plutește în aer, în­deosebi miercurea, ziua cînd au loc de obicei execuțiile. In semn de solidaritate cu cei condam­­nați la moarte, deținuții decla­ră în acea zi greva foamei. Dar speranța se strecoară­ și dincolo de zidurile sumbre ale închisorii, găsindu-și expresie în atenția cu care în fiecare di­mineață deținuții ascultă infor­mațiile (căci li se transmite în celule buletinul de știri), cău­­tînd să sesizeze cele mai mici nuanțe ale evenimentelor po­litice. Foarte des se discută cazul lui Richard Mapolis. Acesta este primul om condamnat în vir­tutea „Legislației extraordina­re", dar care a avut norocul ca pedeapsa să-i fie comutată în închisoare pe viață. Fiecare din cei aflați în­ ce­lulă știe că mai devreme sau mai tîrziu îi va suna ceasul cînd va trebui să stea față în față cu călăul. In ultima rază de lumină Ш [UNK]1 23 Й [UNK]тВ [UNK]О 1 [UNK]вВ Manifestări cu prilejul Z­i­l­e­i forțelor armate ale Republicii Socialiste România BUDAPESTA 22 (Agerpres). — Cu prilejul Zilei forțelor armate ale Republicii Socialiste Româ­nia, atașatul militar și al aeru­lui al României în R.P. Ungară, colonel Emilian Bîrlea, s-a întâl­nit cu personalul a două unități militare ale armatei populare ungare, cărora le-a vorbit despre semnificația zilei de 25 octom­brie. GENEVA 22 (Agerpres). — Corespondență de la Horia Liman. Cu prilejul Zilei forțelor armate ale Republicii Socialiste România, atașatul militar, aero și naval al României la Berna,, lt. col. Stan Vlădescu, a oferit o­ gală de filme. Au luat parte ge­neral Andre Schenk, locțiitor all șefului Marelui Stat Major all armatei elvețiene, și alte per­sonalități. CIUDAD DE MEXICO 22. _ (De la trimisul Agerpres, Ilie Goga). O dată cu încheierea pa­sionantului concurs olimpic de atletism, interesul general s-a îndreptat în cursul zilei­ de luni asupra desfășurării întrecerilor din cadrul celorlalte discipline sportive înscrise în program. Mica australiană Lynne McCle­­ments, o stenodactilografă în vîrstă de 17 ani, a fost vedeta serii olimpice de­ natație găzdui­te de piscina Alberco. Ea triumfat în finala probei de 100 a­ni fluture, împiedicînd în acest fel un succes total al înotătorilor americani, celalte probe­ care au dominat ce­clasamentul pro­bei: 1. Lynne McClements (Aus­tralia) — 1'05"5/10 — medalie de aur;­ 2. Elie Daniele (S.U.A.) — 1'05"3/10 — medalie de argint; 3. Susie Shields (S.U.A.) — 1'06"2'10 - medalie de bronz. Recordmanul mondial al pro­bei masculine de 100 m Mark Spitz nu a reușit nici fluture de data aceasta să cucerească medalie de aur, deși înaintea stat­u­tului era considerat drept princi­palul favorit. Un alt înotător a­­merican, Douglas Russell, a ter­minat pe primul loc, cu toate că pînă la 75 m. Spitz se afla în frun­te. Clasament: 1. Douglas Russell (S.U.A.) — 55"9/10 — medalie de aur; 2. Mark Spitz (S.U.A.) — 56"4/10 — medalie de argint; 3. Ross Walles (S.U.A.) — 5?"2/10 —­ medalie de bronz. Echipa americană a dominat, potrivit așteptărilor, finala cursei de ștafetă 4x200 m liber (mascu­lin). Clasament: 1. S.U.A. (John Nel­son, Steve Rerych, Mark Spitz, Don Schollander) — 7'52"3/l0 — medalie de aur; 2. Australia (Gre­gory Rogers. Graham White, Robert Windle, Michael Wenden) — 7'53"7/10 — medalie de ar­gint; 3. U.R.S.S. (Vladimir .Bure. Belitz-Geimer, Gheorghi Kulikov, Leonid Ilicev) — 8'0t"6/10 —me­dalie de bronz. După opt ore de tir neîntre­rupt, în care 64 de trăgători au consumat peste­­ 10.000 de cartușe, sportivul b­est-german Berndt Klin­ger a cîștigat proba olimpică de armă liberă calibru redus 3x40 focuri. Victoria sa, obținută cu­ un total de 1.157 puncte, îl situea­­ză la șapte puncte de recordul mondial și olimpic al americanu­lui Lowes Wigger. După încheie­rea întrecerii la poziția „culcat", în frunte se aflau românul Nico­­lae Rotaru, mongolul Mendriak­ și mexicanul Vasquez cu cîte 398 puncte fiecare. Dar, în continua­re, Nicolae Rotaru nu a mai con­curat la posibilitățile sale reale, în special l­a poziția „în picioare", unde a realizat 362 puncte, ceea ce s-a clasat în final pe locul 12 cu un total de 1.146 puncte (398—386—362). Al doilea repre­zentant al țării noastre, Ion Olă­­rescu, a ocupat locul 23 cu 1.140 puncte (394—384—362). Clasament: 1. Berndt Klinger (R.F. a Germaniei) — 1.157 punc­te (394—396—367) — medalie de aur; 2. John Wintter (S.U.A. — 1.156 puncte (395—391—370) — medalie de argint; 3. Vitali Parhi­­movici (U.R.S.S.) — 1.154 puncte (395—393—366) — medalie de bronz, încă cu multe ore înaintea deschiderii concursului olimpic de gimnastică, în fața caselor de bilete ale „Auditoriului național", situat în parcul Chapultepec, se aflau șiruri lungi de iubitori ai acestui sport, ceea ce ilustrează marea popularitate de care se bucură gimnastica aici, în capi­tala mexicană. Competiția a debutat cu între­cerile feminine la care participă sportive din 23 de țări. In prima zi s-au desfășurat e­­xercitiile impuse la individual și pe echipe. Campioana mon­dială și olimpică Vera Ceaplavska (Cehoslovacia) în clasamentul ocupă primul loc individual cu 38,85 puncte, urmată de gimnaste­le sovietice Larisa Petrik — 33,35 puncte ,și Zinaida Voronina 38,35 puncte. In clasamentul pe țări conduce U.R.S.S. cu 191,15 puncte, urmată de Cehoslovacia — 190,20 puncte și R.D. Germană - 189,40 puncte. La Acapulco, pe coasta pacifică a Mexicului, în condițiile unei clime calde și umede, termometre­le indicînd între 30—35 grade la umbră, a luat sfîrșit luni con­cursul de iahting. După disputa­rea celor șapte regate, clasamen­tele finale au următoarea confi­gurație: clasa „Olandezul zbură­tor": 1. Anglia — medalie de aur; 2. R.F. a Germaniei — medalie de argint; 3. Brazilia — medalie de bronz, clasa „5,5 m": 1. Suedia — OLIMPIADA '68 După încheierea concursului de atletism, interesul general s-a îndreptat asupra­­ celorlalte discipline sportive medalie de aur; 2. Elveția — me­dalie de argint; 3. Anglia — me­dalie de bronz; clasa „Dragon": 1. S.U.A. — medalie de aur; 2. Da­nemarca — medalie de argint; 3. R.D. Germană — medalie de bronz; clasa „Star": 1. S.U.A. — medalie de aur;­ 2. Norvegia — medalie de argint; 3. Italia — medalie de bronz; clasa „Finn": 1. Valentin Mankin (U.R.S.S.) — medalie de aur; 2. Hubert Raudaschi (Aus­tria) — medalie de argint; Fabio Albarelli (Italia) — meda­­­­lie de bronz. Călărețul francez Jean-Jacques Guyon, concurînd pe calul „Pitou” a cîștigat concursul complet de călărie, desfășurat pe durata a trei zile la probele de dresaj, cros în teren și obstacole. Pe echipe victoria a revenit­ Angliei. Clasament. 1. Jean-Jacques Gu­yon (Franța), pe „Pitou" — 38,86 puncte penalizare — medalie de aur; 2. Derek Allhusen (Anglia), pe „Lochviver" — 40,61 puncte — medalie de argint; 3. Michael Page (S.U.A.), pe „Foster" — 52,31 puncte — medalie de bronz. Clasament pe echipe. 1. Anglia — 175,93 puncte penalizare­­—me­dalie de aur; 2. S.U.A. 245,87 puncte — medalie de argint; 3. Australia — 331,26 puncte —me­dalie de bronz. In­ finala probei de sabie pe echipe s-au întîlnit formațiile U.R.S.S. și Italiei. La capătul u­­nei dispute dramatice, victoria și medalia de aur au revenit scri­­merilor sovietici. Clasament: 1. U.R.S.S. (Nazli­­mov, Vinokurov, Rakita, Sidiak) — medalie de aur; 2. Italia (Ca­­larese, Salvadori, Mafiei, Chicca) — medalie de argint; 3. Ungaria medalie de bronz. ■ Pe apele canalului Quemanco, din mica localitate lacustră Xochimilco, pe o vreme destul de răcoroasă, s-au desfășurat marți dimineața întrecerile eliminatorii ale probelor olimpice de caiac-canoe. Echipajele României, cotate printre favorite, nu au dezmin­țit așteptările. La capătul unei comportări remarcabile, toți reprezentanții țării noastre înscriși la acest concurs s-au calificat direct pentru finalele sau semifinalele diferitelor probe. VIII. LOTO .La tragerea excepțională din ziua de 22 octombrie a.c. au fost extrase următoarele numere: 76, 80, 4, 12, 1, 82, 66, V. 23, 26, 47, 2, 68, 42, 67, 16, 69, 51, 32, 29; VI. 40, 64, 76, 54, 2, 39, 31, 47, 30, 14, 85, 68; VII. 10, 5, 11, 12, 71, 81, 25, 79, 90, 72, 37, 23, I. 72, 70, 7, 31, 77, 43, 04, 7­7, 1.6, 66, 03, 60, 31, 70, 90, 11, 46, 38, 53, 40, 69, 23, 29, 36, 83, 7, 19, 46, 8, 72, 34, 12, 86, 5, 74, 44, 20, 32, 70, 64, 83; ------------------------------------------------ ---------—­ '■ 1­­ 1..................­..............­ ,--------------------------------------------------------------------- ----------------------------- --------------------------■!»»»»"•­•” V"«' 't"HMM'---------------------­ Reaghlca și administrația; Satu Mare, straja Arțarilor nr. 2 etaj­­• Telefon: 2370 si 2367. Abonamentele se fac la olielile nostale și la factorii poștali, Tiparul, întreprinderea Poligratică Maramureș. ( 40 026 )

Next