Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 347-423)

1969-04-20 / No. 364

• JLttXY ХЛ. ± -V.­­* " T­1^ ....*"»"*"■ ................................. ... — ' рквт [UNK]А [UNK] ms WCTAVE mite, vmv-VAf ......... |#®%M Ж А ■ 11 ■ 1 ЛУ^|| д­У­и| Уд 4 pag* — 30 ban" -----------------------———— 1 ■ 1 ■ [UNK] ■ ——"■ [UNK] [UNK] I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | Termenul de punere în funcțiune a fost devansat La Combinatul 1 Mai din Satu Mare s-a dat în folosință, de curînd, un nou uscător de chere­stea. Construit în regie proprie, din fonduri de mică me­canizare, obiectivul este format din boxe, avînd fiecare 4 o capacitate de us­care de 16 m.c. che­­restea. Intrarea în funcțiune a noului obiectiv, care asigu­­ră uscarea a 64 m.c. cherestea în fiecare șarjă, a făcut ca, în prezent, posibili­tățile de uscare cherestelei în cadrul a acestui sector, să se dubleze, fapt ce va contribui la scur­tarea considerabilă a timpului de pregă­tire a fabricației. Demn de remarcat este faptul că obiec­tivul a fost dat în funcțiune cu o lună mai devreme decît termenul planificat — succes care con­firmă că angaja­mentul luat în a­­ceastă direcție a fost respectat. In pag* a2 AGENDĂ RURALĂ In pag* a E j­­ a : VIATA LITERARA ȘI ARTISTICA O tradiție valoroasă la C. A. P. Cămin. RECOLTE BOGATE DE PORUMB Pe vremea când copacii își­­ scuturau ultimele frunze arămii, în toamna anului 1937, pe tarla­lele cooperativei agricole din Cămin liniștea dimineților era risipită de urustul cunoscut al tractoarelor. Mecanizatorii tră­geau ultimele brazde pe terenul ce urma să fie cultivat cu po­rumb. In primăvara anului tre­cut, de cum s-a zvîntat puțin te­­­renul, aceiași mecanizatori care lucraseră toamna au intrat cu grapele, apoi cu discurile, redu­­cînd denivelările și afînînd te­renul. Semănatul s-a făcut o­­rientîndu-se nu după „înfloritul porumbarului", ci verificînd tem­peratura solului. Lucrarea a ținut mai puțin de o săptămînă, încît ploile venite la sfîrșitul lui apri­lie au „ajutat" semințele să ger­mineze, iar plantele să se dez­volte mai repede. Crusta forma­tă în urma ploilor a fost spartă in mai multe rînduri, pentru a fi distruse și buruienile care în urma ploilor se dezvoltaseră mai repede ca porumbul. Săptămînile se scurgeau. Pe bolta cerului nici urmă de nori aducători de ploaie. Nu de puți­ne ori, fără a-și pierde speran­ța în ploi, oamenii continuau să o „creeze" prin prașile repetate. Toamna, agrotehnica și-a spus cuvîntul. Culegătorii desprin­deau de pe tulpinile înalte știu­­leții grei, sănătoși, și îi trans­portau la marginea tarlalelor. Mecanizatorii, care în tot tim­pul anului purtaseră în spatele tractoarelor cînd plugul, cînd samănătorile sau cultivatoarele, lucrau acum la transportul știu­­leților. O dată recoltatul termi­nat, bascula a destăinuit înre­gistrările ; 4.700 kg boabe la hectar. Pentru anul acesta pregătirile la Cămin sînt tot atit de bune ca și anul trecut — poate chiar mai bine. Terenul este pregătit și așteaptă să fie însâmînțat de îndată ce temperatura din sol va fi propice. S-au aplicat, de asemenea, îngrășăminte natura­le și chimice. Cooperatorii de aici împreună cu mecanizatorii și ceilalți tovarăși de-ai lor, Iacob Pereni, Paul Winkler, Mi­­hai Moreni, Ștefan Schrad­er sunt deciși ca în acest an să pună în spinarea podului bascul o gre­utate și mai mare de porumb. Aplicarea îngrășămintelor chimice favorizează obținerea unor re­colte bogate de porumb. De acest lucru sunt convinși și coope­ratorii de la C.A.P. „Sătmăreana", care, după cum se vede, lu­crează de zor la fertilizarea solului. Foto : M. SARCA Programul Universității serale de marxism-leninism CĂRȚI, 22 APRILIE, ORA 17 ECONOMIE — Anul I — Seminar: Capita­lismul monopolist de stat. ISTORIE — Anul I — Expunere: Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladi­­­mirescu. Lector : Silagyi Zoltán. — Anul II —■ Expunere: Situația economică, socială și politică a României după 1866. Războiul pentru cucerirea independenței naționale a României din 1877— 1878. Lector: Ardelean Iosif. — Anul III —. Ex­punere: Situația economică a României în anii 1945—1946. Conferința Națională a Partidului Co­munist Român. Lector: Galiș Lazăr. TÂȘNAD, 23 APRILIE, ORA 17 ISTORIE — Anul I — Expunere : Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladi­­mirescu. Lector: Tăcu Emil. NEGREȘTI-OAȘ, 24 APRILIE, ORA 18 ECONOMIE — Anul I — Seminar: Capitalis­mul monopolist de stat. ISTORIE — Anul I — Expunere : Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladi­­mirescu. Lector: Tarta Gheorghe. SATU MARE, 28 APRILIE, ORA 17 ECONOMIE — Anul I — Seminar : Capitalis­mul monopolist de stat — Anul II — Expunere: Baza tehnică-materială a socialismului. Lector: Riga Ludovic. FILOZOFIE — Anul I — Expunere: Teoria marxist-leninistă a cunoașterii. ISTORIE — Anul I — Expunere: Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladi­­mirescu. Lector: Mazurec Rodica. nere : CONSTR. DE PARTID — Anul III — Expu­negalitatea socialistă. Lector: Donuțiu Doina. Hotărirea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor în unitățile cu profil de foraj, petrol, gaz metan și explorări geologice Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre prin care se aprobă cu începere de la 1 mai a.c. genera­lizarea experimentării noului sis­tem de salarizare și majorare a salariilor în unitățile cu profil de foraj, petrol și gaz metan de sub îndrumarea și controlul Mi­nisterului Petrolului. Pe aceeași dată se va aplica noul sistem de salarizare și majorare a salariilor la întreprinderile geologice de explorări și de prospecțiuni din subordinea Comitetului de Stat al Geologiei, iar cu începere de la 1 iunie la întreprinderile de explorări­ geologice din subordi­nea Ministerului Minelor. Potrivit hotărîrii, salariile mun­citorilor, inginerilor, economiști­lor, tehnicienilor și funcționarilor din industria de petrol și gaz metan urmează să fie majorate în medie cu 9,6 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efec­tuată în 1967, se asigură pe an­samblul acestei industrii o creș­tere medie de 10,4 la sută în 1969. In activitatea de foraj și explo­rări geologice majorarea medie a salariilor urmează să fie de 8,9 la sută, asigurîndu-se pe ansamblul acestui sector împreună cu majo­rările salariilor mici din 1967 o creștere medie de 9,6 la sută în 1969. De aceste creșteri ale salariilor vor beneficia peste 90.000 de sa­lariați ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 160 milioa­ne lei mai mari față de cele rea­lizate înainte de 1 august 1967. Salariile muncitorilor și perso­nalului tehnico-administrativ din unitățile de foraj, petrol, gaz me­tan și explorări geologice vor fi stabilite pe baza principiilor ge­nerale ale noului sistem de salari­zare, a specificului și complexită­ții acestor sectoare, a rezultatelor experimentării într-un număr re­prezentativ de întreprinderi și în funcție de cantitatea, calitatea și răspunderea în muncă a fiecăruia. Ele vor fi mai direct legate de rezultatele obținute în producție de fiecare salariat și de cele ale întreprinderii în ansamblu. Prin aplicarea noii salarizări se reali­zează un sistem unitar de retri­buire a muncii în sectorul de ex­tracție și transport a gazului me­tan cu cel al prelucrării țițeiului. La fel ca și în celelalte ramuri industriale, unde s-a generalizat noul sistem de salarizare, lucrăto­rii din unitățile cu profil de fo­raj, petrol, gaz metan și explo­rări geologice vor beneficia de sporuri de salarii pentru vechi­mea neîntreruptă în aceeași în­treprindere, de gratificații anuale pentru depășirea prin efort pro­priu a beneficiilor planificate, precum și de premieri în cursul anului pentru rezultate deosebite obținute în activitatea lor.­­Noua hotărîre a Consiliului de Miniștri oglindește consecvența cu care sunt traduse în viață preve­derile hotărîrii Plenarei Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român din octombrie cu privire la îmbunătățirea 1967 sis­temului de salarizare și majora­rea salariilor și ale Congresului al IX-lea al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noas­tră. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor va constitui pentru geologi sondori un nou imbold în intensi­fi­ficarea activității destinată iden­tificării și punerii în valoare noi structuri de țiței și gaze, lăr­a­girii bazei proprii de minereuri utile necesare diferitelor ramuri ale economiei nationale. Ea va constitui în același timp pentru petroliști un puternic stimulent în realizarea sarcinilor cincinalului, în exploatarea rațională a zăcă­mintelor de țiței și gaze, valorifi­carea superioară a fiecărei tone de țiței, în diversificarea și îm­bunătățirea calității produselor petroliere la nivelul exigentelor pieții interne și externe. (Agerpres) O „lovitură“ aproape perfectă Ofițerul de miliție Nicolae Frandeș răsfoia filele dosarulu­i cu nr. 375. Părea un caz obișnu­it , un incendiu într-un aparta­ment, au ars ceva mobilă, hai­ne, covoare. Dar păgubașul sus­ține că cu această ocazie i-au dispărut mai multe obiecte de preț și o sumă mare de bani, iar în locul unde au fost pla­sate obiectele nu a fost nici ur­mă de foc. Care o fi adevărul ? Or fi dispărut într-adevăr banii, sau . . . întrebările solicitau un răspuns clar și urgent. Trebuie, deci, acționat imediat, pînă cînd urmele mai sunt încă proaspete, iar martorii pot să relateze în cele mai mici amănunte faptele. ж ... In biroul anchetatorului întră o fată înaltă, elegantă. Calcă apăsat, cu multă siguranță. Pare puțin contrariată de faptul că a fost invitată aici. O deran­jează în special multe întrebări „in­discrete", care, nu înțelege de ce-l interesează pe ofițerul de miliție. Dacă lucrează undeva, (la care, bineînțeles, trebuie să răspundă că п [UNK] lucrează) că stă împreună cu un prieten E­manoil Vicol, că a fost la res­taurant cu altul, că cu acel „al­tul” a fost și la teatru . . . Ce-i pasă de toate acestea o­­fițerului de miliție ? Maria începu să dea semne de supărare, dar o și neliniștea ceva. Mai ales după ce ofițerul i-a reproșat că nu prea a­­ fost sinceră în ceea ce a spus. Dar se liniști, totuși, cînd îl auzi pe ofițer spunîndu-i: Sînteți liberă. Dacă o să mai avem nevoie de dumneavoastră, o să vă chemăm. Ieși grăbită. In anticameră în­să îl întîlni pe Iosif Herșkovici. Se opri pentru un moment, în­ghiți în sec, dar nu spuse nici un cuvint. Auzi însă în spatele ei vocea ofițerului de miliție . Poftiți, tovarășe Herșkovici. . . . Maria se duse acasă, fră­­mîntată de un noian de semne de întrebare. Intră. Emanoil Vi­col nu era acasă. Pe masă găsi un bilețel: „Am plecat pentru cîteva zile. Cînd o să mă reîn­torc, o să-ți povestesc. Acum sunt grăbit, să nu scap trenul. Emi". Se așeză pe dormeză, își таc tafr« pstoe și in­­­cepu să mediteze. Ce s-a întîm­­­plat ? Ce înseamnă cercetările de la miliție, incendiul. Ce ames­tec are ea în toată povestea as­ta ? Are cumva Emi vre-o legă­tură cu incendiul ? Se hotărî să iasă undeva în oraș. Cînd se ri­dică, lîngă masă, găsi un alt plic. Il desfăcut înăuntru găsi 2.000 de lei și un alt bilețel scris tot de Emi. „Iți las acești bani, cu care cred că o să te descurci pînă la întoarcerea mea. Aveai nevoie de pantofi, de cer­cei. Ți-am promis și m-am­ ținut de cuvînt". — Ce băiat minunat, zise Ma­ria, îmbrățișîndu-1 în gînd. ... De la celălalt capăt al fi­rului telefonic, ofițerul de mili­ție auzi vocea unuia dintre su­balterni . — Emanoil Vicol a dispărut de la domiciliu. După toate proba­bilitățile a plecat spre gară. Am luat măsuri de urmărire. Stația G.F.R. Trenul de Baia Mare abia intrase în gară. Lu­me multă. Vocea crainicului a­­anunța plecarea trenului de Cluj. Echipa de urmărire a miliției era împărțită pe sectoare. Con­troale, verificări. Nici un rezul­tat. Ofițerul de miliție Emil Să­laj­an, urcă în trenul de Cluj și coborî­­ partea opusă. Spre lo­comotivă, văzu un cetățean cu un mic geamantan în mînă, stînd, parcă la pîndă. Se îndreptă spre el. Nu apucă să facă nici doi pași, că cetățeanul dispăru prin­tre vagoane. Iați pasul pe urmele fugarului. In același timp auzi o voce cunoscută. — încet, frate, că mă dobori, îmi picași în brațe. Vicole. Era vocea ofițerului de miliție Nico­lae Frandeș. Vicol a avut ghi­nion. Fugind de unul, a dat de altul. Spre ofițerul de miliție venea un cetățean bine îmbrăcat, care i se adresă . L-ați găsit ? — Fiți liniștit. Veniți și dum­neavoastră la miliție să depuneți mărturie și . . . obiectele cum­părate de la Vicol. — Cum este cu incendiul Vi­col ? — i se adresă anchetato­rul infractorului. — Ce incendiu dom­ mator? Eu nu știu nimic, vai de zilele mele. — Deschide geamantanul. Au fost scoase rînd pe rînd bancnote de cite 100 de lei, diferite obiecte de preț. — Ce-i cu astea ? — Ge, omul n-are voie să ai­bă niște lucruri, haine, bani? Să fie introdusă Maria — i se adresă unuia din subalterni, o­­fițerul Frandeș. Gînd auzi, Vicol îngălbeni. — Ea nu este vinovată, n-a știut nimic. Maria intră cu teamă în bi­rou. Gînd dădu ochi cu vechea sa cunoștință, tresări, puse mîna la gură și făcu ochi mari. Spuse abia perceptibil ! Emi, tu ai făcut toate as­tea ? . . . Nu-i răspunse nimeni. Lucrurile s-au lămurit pe loc, Emanoil Vicol aranjase intîl­­nirea Măriei cu Herskovici. A insistat, să meargă la un teatru, la un cinematograf, apoi să-și manifeste dorința de a vizita un local. In acest timp, — cunos­­cînd că Herskovici avea adunată o sumă de bani și alte obiecte de preț, a dat lovitura, iar pen­tru a șterge urmele, a incendiat apartamentul. Maria nu a știut nimic însă de adevăratul scop al acestui aranjament. I s-a spus că este vorba la mijloc de un pa­riu. Acest truc al infractorului a fost însă sesizat de către orga­nele de miliție, întregul poten­țial de urmărire a fost pus în mișcare și, la numai opt ore de la producerea incendiului și a furtului, hoțul a fost prins. Pe parcursul urmăririi, organele de miliție au avut sprijinul deose­bit de important a o serie de cetățeni cinstiți. Trei muncitori care au observat că infractorul încearcă să-și plaseze marfa, un altul care a . . . cumpărat anu­mite obiecte de la infractor, au anunțat organele de miliție. Și așa, hoțul incendiator s-a . . . ars. cît de rău, va hotărî jus­tiția. FLAVIU ISTRATE u­n singur răspuns la două întrebări „Incendiul“ de pe strada Coșbuc Infractorul a scăpat*** trenul Inițiative gospodă­rești la Turulung­ uruhung. O comună așeza­tă pe artera principală a șoselei ce duce spre Halmeu, încă de la intrare ochiul întîlnește semnele carac­teristice bunilor gospodari, ca­se mari și arătoase, construite într-un stil modern, avînd o si­metrie aproape perfectă. In fie­care gospodărie lucrurile sunt aranjate parcă după o riguroasă ordine. Gustul pentru frumos se face simțit la aproape tot pasul. Ca în fiecare localitate, și la Turulung găsești oameni­i— fruntea satului, cum li se mai spune — cărora li se cere pă­rerea în cele mai diverse pro­bleme de interes cetățenesc, si­­tuîndu-se în fruntea tuturor ac­țiunilor de acest fel. Numele lui Ștefan Dărăban și Andrei Medve sînt bine cunos­cute : cooperatori fruntași, gos­podari pricepuți, oameni care pun multă pasiune în tot ceea ce fac. De curînd am terminat a­­menajarea drumului spre Viile Turulung, pe o lungime de a­­proape 8 km. S-a așternut un strat de piatră, s-a făcut un lu­cru ca... lumea — ne spunea zi­lele trecute secretarul comite­tului executiv al consiliului popular comunal, tovarășul Iosif Steiger. Lucrarea a fost încre­dințată lui Dărăban și Medve. Acești­ oameni se bucură de prestigiu, cetățenii îi respectă, le ascultă sfaturile. Am mai con­struit cîteva poduri, au fost a­­menajate zone verzi în fața ca­selor, s-au plantat trandafiri, ar­i Carnet de reporter­ iori și arbuști ornamentali. De fapt — a continuat interlocuto­rul nostru — asemenea lucrări se întreprind în fiecare an. Nu le putem numi lucruri deosebi­te...Intr-adevăr, nu sunt lucruri de­osebite. Gustul pentru frumos și-a făcut loc demult în aproape toate gospodăriile din raza co­munei Turulung. Oamenii iubesc florile, le place ca prin comună să circule pe trotuare, s-au o­­bișnuit cu televizoarele, cu spec­tacolele de teatru, cu cinemato­graful. In această localitate există un cămin cultural spațios, unde ac­tivează echipe artistice de ama­tori și funcționează un cinema­tograf. Ar mai fi, desigur, multe de amintit: dispensarul uman, faptul că celor aproape 1.000 de copii ai cooperatorilor le des­­tăinuie tainele științei 43 de cadre didactice, că prin cele pa­tru magazine universale local­nicii se aprovizionează cu cele mai noi produse industriale și alimentare. Am aflat, totuși, și despre unele inițiative gospodărești ale celor din Turulung, care merită a fi relevate. Este vorba de ame­najarea unui club al tineretului, a unui ștrand, a unui parc pen­tru copii (lîngă parcul cel mare). In plus, un lucru care demon­strează nivelul de trai în conti­nuă creștere este acela că în Tu­rulung se construiesc anual cîte 60—70 de case. Bicicletele și mo­tocicletele localnicilor circulă tot mai mult pe panglica asfal­tată a șoselei. In aproape fiecare gospodărie curățenia „mare", de pri­măvară, continuă. La sediul G.A.P. e fierbere mare în fieca­re dimineață. Se caută să se fo­losească orice clipă prielnică pentru a pune bazele recoltelor din acest an. De la lucrările a­­gricole cele mai importante nu lipsesc deputatul Ștefan Dără­ban, șef de echipă la C.A.P., An­drei Medve, Margareta Kovács, oameni cu care locuitorii din Turulung se mindresc. Și pe bu­nă dreptate, ei merită să fie stimați și apreciați. F. JIANU În atenția cititorilor Ziarul nostru va publica, în­­cepind cu săptămâna viitoare, în fiecare zi de marți, prețurile de cumpărare și vînzare ale le­gumelor de la unitățile agricole Și de desfacere prin unitățile comerțului de stat și cooperatist. Pentru informarea dv. opera­­tivă, urmăriți în fiecare zi de marți baremul de prețuri stabilit pentru cumpărarea și vînzarea lesu MÎM 3) (metélő›.

Next