Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 347-423)
1969-04-20 / No. 364
• JLttXY ХЛ. ± -V.* " T1^ ....*"»"*"■ ................................. ... — ' рквт [UNK]А [UNK] ms WCTAVE mite, vmv-VAf ......... |#®%M Ж А ■ 11 ■ 1 ЛУ^|| дУи| Уд 4 pag* — 30 ban" -----------------------———— 1 ■ 1 ■ [UNK] ■ ——"■ [UNK] [UNK] I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | Termenul de punere în funcțiune a fost devansat La Combinatul 1 Mai din Satu Mare s-a dat în folosință, de curînd, un nou uscător de cherestea. Construit în regie proprie, din fonduri de mică mecanizare, obiectivul este format din boxe, avînd fiecare 4 o capacitate de uscare de 16 m.c. cherestea. Intrarea în funcțiune a noului obiectiv, care asigură uscarea a 64 m.c. cherestea în fiecare șarjă, a făcut ca, în prezent, posibilitățile de uscare cherestelei în cadrul a acestui sector, să se dubleze, fapt ce va contribui la scurtarea considerabilă a timpului de pregătire a fabricației. Demn de remarcat este faptul că obiectivul a fost dat în funcțiune cu o lună mai devreme decît termenul planificat — succes care confirmă că angajamentul luat în această direcție a fost respectat. In pag* a2 AGENDĂ RURALĂ In pag* a E j a : VIATA LITERARA ȘI ARTISTICA O tradiție valoroasă la C. A. P. Cămin. RECOLTE BOGATE DE PORUMB Pe vremea când copacii își scuturau ultimele frunze arămii, în toamna anului 1937, pe tarlalele cooperativei agricole din Cămin liniștea dimineților era risipită de urustul cunoscut al tractoarelor. Mecanizatorii trăgeau ultimele brazde pe terenul ce urma să fie cultivat cu porumb. In primăvara anului trecut, de cum s-a zvîntat puțin terenul, aceiași mecanizatori care lucraseră toamna au intrat cu grapele, apoi cu discurile, reducînd denivelările și afînînd terenul. Semănatul s-a făcut orientîndu-se nu după „înfloritul porumbarului", ci verificînd temperatura solului. Lucrarea a ținut mai puțin de o săptămînă, încît ploile venite la sfîrșitul lui aprilie au „ajutat" semințele să germineze, iar plantele să se dezvolte mai repede. Crusta formată în urma ploilor a fost spartă in mai multe rînduri, pentru a fi distruse și buruienile care în urma ploilor se dezvoltaseră mai repede ca porumbul. Săptămînile se scurgeau. Pe bolta cerului nici urmă de nori aducători de ploaie. Nu de puține ori, fără a-și pierde speranța în ploi, oamenii continuau să o „creeze" prin prașile repetate. Toamna, agrotehnica și-a spus cuvîntul. Culegătorii desprindeau de pe tulpinile înalte știuleții grei, sănătoși, și îi transportau la marginea tarlalelor. Mecanizatorii, care în tot timpul anului purtaseră în spatele tractoarelor cînd plugul, cînd samănătorile sau cultivatoarele, lucrau acum la transportul știuleților. O dată recoltatul terminat, bascula a destăinuit înregistrările ; 4.700 kg boabe la hectar. Pentru anul acesta pregătirile la Cămin sînt tot atit de bune ca și anul trecut — poate chiar mai bine. Terenul este pregătit și așteaptă să fie însâmînțat de îndată ce temperatura din sol va fi propice. S-au aplicat, de asemenea, îngrășăminte naturale și chimice. Cooperatorii de aici împreună cu mecanizatorii și ceilalți tovarăși de-ai lor, Iacob Pereni, Paul Winkler, Mihai Moreni, Ștefan Schrader sunt deciși ca în acest an să pună în spinarea podului bascul o greutate și mai mare de porumb. Aplicarea îngrășămintelor chimice favorizează obținerea unor recolte bogate de porumb. De acest lucru sunt convinși și cooperatorii de la C.A.P. „Sătmăreana", care, după cum se vede, lucrează de zor la fertilizarea solului. Foto : M. SARCA Programul Universității serale de marxism-leninism CĂRȚI, 22 APRILIE, ORA 17 ECONOMIE — Anul I — Seminar: Capitalismul monopolist de stat. ISTORIE — Anul I — Expunere: Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Lector : Silagyi Zoltán. — Anul II —■ Expunere: Situația economică, socială și politică a României după 1866. Războiul pentru cucerirea independenței naționale a României din 1877— 1878. Lector: Ardelean Iosif. — Anul III —. Expunere: Situația economică a României în anii 1945—1946. Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Lector: Galiș Lazăr. TÂȘNAD, 23 APRILIE, ORA 17 ISTORIE — Anul I — Expunere : Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Lector: Tăcu Emil. NEGREȘTI-OAȘ, 24 APRILIE, ORA 18 ECONOMIE — Anul I — Seminar: Capitalismul monopolist de stat. ISTORIE — Anul I — Expunere : Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Lector: Tarta Gheorghe. SATU MARE, 28 APRILIE, ORA 17 ECONOMIE — Anul I — Seminar : Capitalismul monopolist de stat — Anul II — Expunere: Baza tehnică-materială a socialismului. Lector: Riga Ludovic. FILOZOFIE — Anul I — Expunere: Teoria marxist-leninistă a cunoașterii. ISTORIE — Anul I — Expunere: Mișcarea revoluționară din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. Lector: Mazurec Rodica. nere : CONSTR. DE PARTID — Anul III — Expunegalitatea socialistă. Lector: Donuțiu Doina. Hotărirea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor în unitățile cu profil de foraj, petrol, gaz metan și explorări geologice Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre prin care se aprobă cu începere de la 1 mai a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorare a salariilor în unitățile cu profil de foraj, petrol și gaz metan de sub îndrumarea și controlul Ministerului Petrolului. Pe aceeași dată se va aplica noul sistem de salarizare și majorare a salariilor la întreprinderile geologice de explorări și de prospecțiuni din subordinea Comitetului de Stat al Geologiei, iar cu începere de la 1 iunie la întreprinderile de explorări geologice din subordinea Ministerului Minelor. Potrivit hotărîrii, salariile muncitorilor, inginerilor, economiștilor, tehnicienilor și funcționarilor din industria de petrol și gaz metan urmează să fie majorate în medie cu 9,6 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în 1967, se asigură pe ansamblul acestei industrii o creștere medie de 10,4 la sută în 1969. In activitatea de foraj și explorări geologice majorarea medie a salariilor urmează să fie de 8,9 la sută, asigurîndu-se pe ansamblul acestui sector împreună cu majorările salariilor mici din 1967 o creștere medie de 9,6 la sută în 1969. De aceste creșteri ale salariilor vor beneficia peste 90.000 de salariați ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 160 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Salariile muncitorilor și personalului tehnico-administrativ din unitățile de foraj, petrol, gaz metan și explorări geologice vor fi stabilite pe baza principiilor generale ale noului sistem de salarizare, a specificului și complexității acestor sectoare, a rezultatelor experimentării într-un număr reprezentativ de întreprinderi și în funcție de cantitatea, calitatea și răspunderea în muncă a fiecăruia. Ele vor fi mai direct legate de rezultatele obținute în producție de fiecare salariat și de cele ale întreprinderii în ansamblu. Prin aplicarea noii salarizări se realizează un sistem unitar de retribuire a muncii în sectorul de extracție și transport a gazului metan cu cel al prelucrării țițeiului. La fel ca și în celelalte ramuri industriale, unde s-a generalizat noul sistem de salarizare, lucrătorii din unitățile cu profil de foraj, petrol, gaz metan și explorări geologice vor beneficia de sporuri de salarii pentru vechimea neîntreruptă în aceeași întreprindere, de gratificații anuale pentru depășirea prin efort propriu a beneficiilor planificate, precum și de premieri în cursul anului pentru rezultate deosebite obținute în activitatea lor.Noua hotărîre a Consiliului de Miniștri oglindește consecvența cu care sunt traduse în viață prevederile hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din octombrie cu privire la îmbunătățirea 1967 sistemului de salarizare și majorarea salariilor și ale Congresului al IX-lea al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor va constitui pentru geologi sondori un nou imbold în intensifificarea activității destinată identificării și punerii în valoare noi structuri de țiței și gaze, lăragirii bazei proprii de minereuri utile necesare diferitelor ramuri ale economiei nationale. Ea va constitui în același timp pentru petroliști un puternic stimulent în realizarea sarcinilor cincinalului, în exploatarea rațională a zăcămintelor de țiței și gaze, valorificarea superioară a fiecărei tone de țiței, în diversificarea și îmbunătățirea calității produselor petroliere la nivelul exigentelor pieții interne și externe. (Agerpres) O „lovitură“ aproape perfectă Ofițerul de miliție Nicolae Frandeș răsfoia filele dosarului cu nr. 375. Părea un caz obișnuit , un incendiu într-un apartament, au ars ceva mobilă, haine, covoare. Dar păgubașul susține că cu această ocazie i-au dispărut mai multe obiecte de preț și o sumă mare de bani, iar în locul unde au fost plasate obiectele nu a fost nici urmă de foc. Care o fi adevărul ? Or fi dispărut într-adevăr banii, sau . . . întrebările solicitau un răspuns clar și urgent. Trebuie, deci, acționat imediat, pînă cînd urmele mai sunt încă proaspete, iar martorii pot să relateze în cele mai mici amănunte faptele. ж ... In biroul anchetatorului întră o fată înaltă, elegantă. Calcă apăsat, cu multă siguranță. Pare puțin contrariată de faptul că a fost invitată aici. O deranjează în special multe întrebări „indiscrete", care, nu înțelege de ce-l interesează pe ofițerul de miliție. Dacă lucrează undeva, (la care, bineînțeles, trebuie să răspundă că п [UNK] lucrează) că stă împreună cu un prieten Emanoil Vicol, că a fost la restaurant cu altul, că cu acel „altul” a fost și la teatru . . . Ce-i pasă de toate acestea ofițerului de miliție ? Maria începu să dea semne de supărare, dar o și neliniștea ceva. Mai ales după ce ofițerul i-a reproșat că nu prea a fost sinceră în ceea ce a spus. Dar se liniști, totuși, cînd îl auzi pe ofițer spunîndu-i: Sînteți liberă. Dacă o să mai avem nevoie de dumneavoastră, o să vă chemăm. Ieși grăbită. In anticameră însă îl întîlni pe Iosif Herșkovici. Se opri pentru un moment, înghiți în sec, dar nu spuse nici un cuvint. Auzi însă în spatele ei vocea ofițerului de miliție . Poftiți, tovarășe Herșkovici. . . . Maria se duse acasă, frămîntată de un noian de semne de întrebare. Intră. Emanoil Vicol nu era acasă. Pe masă găsi un bilețel: „Am plecat pentru cîteva zile. Cînd o să mă reîntorc, o să-ți povestesc. Acum sunt grăbit, să nu scap trenul. Emi". Se așeză pe dormeză, își таc tafr« pstoe și incepu să mediteze. Ce s-a întîmplat ? Ce înseamnă cercetările de la miliție, incendiul. Ce amestec are ea în toată povestea asta ? Are cumva Emi vre-o legătură cu incendiul ? Se hotărî să iasă undeva în oraș. Cînd se ridică, lîngă masă, găsi un alt plic. Il desfăcut înăuntru găsi 2.000 de lei și un alt bilețel scris tot de Emi. „Iți las acești bani, cu care cred că o să te descurci pînă la întoarcerea mea. Aveai nevoie de pantofi, de cercei. Ți-am promis și m-am ținut de cuvînt". — Ce băiat minunat, zise Maria, îmbrățișîndu-1 în gînd. ... De la celălalt capăt al firului telefonic, ofițerul de miliție auzi vocea unuia dintre subalterni . — Emanoil Vicol a dispărut de la domiciliu. După toate probabilitățile a plecat spre gară. Am luat măsuri de urmărire. Stația G.F.R. Trenul de Baia Mare abia intrase în gară. Lume multă. Vocea crainicului aanunța plecarea trenului de Cluj. Echipa de urmărire a miliției era împărțită pe sectoare. Controale, verificări. Nici un rezultat. Ofițerul de miliție Emil Sălajan, urcă în trenul de Cluj și coborî partea opusă. Spre locomotivă, văzu un cetățean cu un mic geamantan în mînă, stînd, parcă la pîndă. Se îndreptă spre el. Nu apucă să facă nici doi pași, că cetățeanul dispăru printre vagoane. Iați pasul pe urmele fugarului. In același timp auzi o voce cunoscută. — încet, frate, că mă dobori, îmi picași în brațe. Vicole. Era vocea ofițerului de miliție Nicolae Frandeș. Vicol a avut ghinion. Fugind de unul, a dat de altul. Spre ofițerul de miliție venea un cetățean bine îmbrăcat, care i se adresă . L-ați găsit ? — Fiți liniștit. Veniți și dumneavoastră la miliție să depuneți mărturie și . . . obiectele cumpărate de la Vicol. — Cum este cu incendiul Vicol ? — i se adresă anchetatorul infractorului. — Ce incendiu dom mator? Eu nu știu nimic, vai de zilele mele. — Deschide geamantanul. Au fost scoase rînd pe rînd bancnote de cite 100 de lei, diferite obiecte de preț. — Ce-i cu astea ? — Ge, omul n-are voie să aibă niște lucruri, haine, bani? Să fie introdusă Maria — i se adresă unuia din subalterni, ofițerul Frandeș. Gînd auzi, Vicol îngălbeni. — Ea nu este vinovată, n-a știut nimic. Maria intră cu teamă în birou. Gînd dădu ochi cu vechea sa cunoștință, tresări, puse mîna la gură și făcu ochi mari. Spuse abia perceptibil ! Emi, tu ai făcut toate astea ? . . . Nu-i răspunse nimeni. Lucrurile s-au lămurit pe loc, Emanoil Vicol aranjase intîlnirea Măriei cu Herskovici. A insistat, să meargă la un teatru, la un cinematograf, apoi să-și manifeste dorința de a vizita un local. In acest timp, — cunoscînd că Herskovici avea adunată o sumă de bani și alte obiecte de preț, a dat lovitura, iar pentru a șterge urmele, a incendiat apartamentul. Maria nu a știut nimic însă de adevăratul scop al acestui aranjament. I s-a spus că este vorba la mijloc de un pariu. Acest truc al infractorului a fost însă sesizat de către organele de miliție, întregul potențial de urmărire a fost pus în mișcare și, la numai opt ore de la producerea incendiului și a furtului, hoțul a fost prins. Pe parcursul urmăririi, organele de miliție au avut sprijinul deosebit de important a o serie de cetățeni cinstiți. Trei muncitori care au observat că infractorul încearcă să-și plaseze marfa, un altul care a . . . cumpărat anumite obiecte de la infractor, au anunțat organele de miliție. Și așa, hoțul incendiator s-a . . . ars. cît de rău, va hotărî justiția. FLAVIU ISTRATE un singur răspuns la două întrebări „Incendiul“ de pe strada Coșbuc Infractorul a scăpat*** trenul Inițiative gospodărești la Turulung uruhung. O comună așezată pe artera principală a șoselei ce duce spre Halmeu, încă de la intrare ochiul întîlnește semnele caracteristice bunilor gospodari, case mari și arătoase, construite într-un stil modern, avînd o simetrie aproape perfectă. In fiecare gospodărie lucrurile sunt aranjate parcă după o riguroasă ordine. Gustul pentru frumos se face simțit la aproape tot pasul. Ca în fiecare localitate, și la Turulung găsești oamenii— fruntea satului, cum li se mai spune — cărora li se cere părerea în cele mai diverse probleme de interes cetățenesc, situîndu-se în fruntea tuturor acțiunilor de acest fel. Numele lui Ștefan Dărăban și Andrei Medve sînt bine cunoscute : cooperatori fruntași, gospodari pricepuți, oameni care pun multă pasiune în tot ceea ce fac. De curînd am terminat amenajarea drumului spre Viile Turulung, pe o lungime de aproape 8 km. S-a așternut un strat de piatră, s-a făcut un lucru ca... lumea — ne spunea zilele trecute secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal, tovarășul Iosif Steiger. Lucrarea a fost încredințată lui Dărăban și Medve. Acești oameni se bucură de prestigiu, cetățenii îi respectă, le ascultă sfaturile. Am mai construit cîteva poduri, au fost amenajate zone verzi în fața caselor, s-au plantat trandafiri, ari Carnet de reporter iori și arbuști ornamentali. De fapt — a continuat interlocutorul nostru — asemenea lucrări se întreprind în fiecare an. Nu le putem numi lucruri deosebite...Intr-adevăr, nu sunt lucruri deosebite. Gustul pentru frumos și-a făcut loc demult în aproape toate gospodăriile din raza comunei Turulung. Oamenii iubesc florile, le place ca prin comună să circule pe trotuare, s-au obișnuit cu televizoarele, cu spectacolele de teatru, cu cinematograful. In această localitate există un cămin cultural spațios, unde activează echipe artistice de amatori și funcționează un cinematograf. Ar mai fi, desigur, multe de amintit: dispensarul uman, faptul că celor aproape 1.000 de copii ai cooperatorilor le destăinuie tainele științei 43 de cadre didactice, că prin cele patru magazine universale localnicii se aprovizionează cu cele mai noi produse industriale și alimentare. Am aflat, totuși, și despre unele inițiative gospodărești ale celor din Turulung, care merită a fi relevate. Este vorba de amenajarea unui club al tineretului, a unui ștrand, a unui parc pentru copii (lîngă parcul cel mare). In plus, un lucru care demonstrează nivelul de trai în continuă creștere este acela că în Turulung se construiesc anual cîte 60—70 de case. Bicicletele și motocicletele localnicilor circulă tot mai mult pe panglica asfaltată a șoselei. In aproape fiecare gospodărie curățenia „mare", de primăvară, continuă. La sediul G.A.P. e fierbere mare în fiecare dimineață. Se caută să se folosească orice clipă prielnică pentru a pune bazele recoltelor din acest an. De la lucrările agricole cele mai importante nu lipsesc deputatul Ștefan Dărăban, șef de echipă la C.A.P., Andrei Medve, Margareta Kovács, oameni cu care locuitorii din Turulung se mindresc. Și pe bună dreptate, ei merită să fie stimați și apreciați. F. JIANU În atenția cititorilor Ziarul nostru va publica, începind cu săptămâna viitoare, în fiecare zi de marți, prețurile de cumpărare și vînzare ale legumelor de la unitățile agricole Și de desfacere prin unitățile comerțului de stat și cooperatist. Pentru informarea dv. operativă, urmăriți în fiecare zi de marți baremul de prețuri stabilit pentru cumpărarea și vînzarea lesu MÎM 3) (metélő›.