Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)
1969-09-11 / No. 487
Joi ir я [UNK]еа [UNK]те 1960 CRONICA SATMAREANS “ ^ECONOMICĂ: Reducerea consumului specific - condiție a creșterii eficienței economice Prin indicațiile date de documentele de partid se nominalizează sarcini deosebit de importante în domeniul industriei. Intre acestea, un loc de seamă revine reducerii sistematice a consumurilor specifice de materii prime și materiale pe unitate de produs. Colectivul întreprinderii noastre a luat o serie de măsuri menite să impulsioneze activitatea de reducere a consumurilor specifice și, în același timp, a cheltuielilor neeconomicoase, prin atragerea în această acțiune a tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Colectivul atelierului de proiectare a înregistrat în ultimul timp succese deosebite, depistînd surplusurile inutile de metal din componența unor produse, fapt ce a dus la reproiectarea lor. Atenția proiectanților este concentrată cu perseverență în scopul valorificării superioare a metalului. Serviciul tehnic al întreprinderii a analizat încă de la începutul anului căile și posibilitățile de reducere a consumului de metal, ajungînd la concluzia că, prin reproiectarea planurilor de croire combinată a tablelor de oțel, se poate obține o economie anuală de 140 tone metal. Serviciul de concepție și atelierul de proiectare au reproiectat o serie de repere componente ale mașinilor de gătit cu gaze, a mașinilor de gătit și sobelor de încălzit cu combustibili solizi și lichizi, contribuind astfel la realizarea economiilor de metal fără a știrbi performanțele produselor respective. In urma acestor reproiectări, s-a reușit reducerea greutății produselor cu 3,2 kg la mașina de gătit cu gaze „Carpați 1", cu 1,9 kg. la tipul „Igniș", cu 3,6 kg, la soba de încălzit „Super 2" etc.O mare contribuție la această realizare au avut muncitorii din secțiile de bază al căror grad de calificare a crescut simțitor în ultimul timp, prin organizarea în întreprindere a unor cursuri de perfecționare a calificării, respectînd cu rigurozitate tehnologia de fabricație prescrisă pentru produsele respective. Rezultatele obținute de la începutul anului și pînă în prezent sînt semnificative: s-a înregistrat o economie de 233,6 tone metal. In felul acesta, angajamentul întreprinderii, de a economisi 140 tone metal în cursul acestui an, s-a realizat și depășit cu mult înainte de termen. Din economia de metal realizată pînă în prezent se pot fabrica 3.900 mașini de gătit convenționale, iar valoarea materialului economisit se cifrează la 946.400 lei. Pînă la sfîrșitul anului urmează a se realiza noi economii de metal, vor contribui în mod evident care la scăderea continuă a prețului de cost al produselor. Ritmul de intensificare a acțiunii pe linia economisirii metalului va crește în cursul trimestrului III și IV. a.c. prin măsurile tehniceorganizatorice aplicate recent — în lumina hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului — și cele preconizate în planurile tehnice. Un rol de seamă în reducerea consumurilor specifice revine revizuirii și îmbunătățirii standardelor în vigoare pentru produsele mașini de gătit cu gaze, mașini de gătit emailate și sobe de gătit emailate, fapt care ridică produsele noastre la nivelul tehnicii mondiale. De asemenea, reproiectarea produselor și organizarea unui concurs de inovații au o largă audiență practică. Sub îndrumarea permanentă comitetului de partid și a comitetului sindical din întreprindere, sarcinile pe această linie au fost elaborate minuțios, stabilindu-se termene precise de realizare, precum și responsabilități concrete. Colectivul fabricii noastre va avea ca sarcină primordială și în viitor depistarea rezervelor interne, va căuta să reducă consumurile specifice pe unitate de produs, concomitent cu creșterea performanțelor produselor. In felul acesta, produsele noastre — bunuri de larg consum — vor ajunge la cumpărător cu un preț redus, iar competitivitatea lor pe piețele externe va crește simțitor. LEONTIN PETRAȘCU Tehnician I, la serviciul tehnic, I.I.S. „1 Septembrie" Strîngerea recoltei bogate de sfeclă de zahăr la C.A.P. Sanislău. Considerațiuni privind producția netă și repartiția ei în cooperativele agricole Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al partidului acordă o deosebită însemnătate repartiției judicioase a producției la cele două fonduri: acumulare și consum, de aceasta depinzînd dezvoltarea în perspectivă a economiei naționale și creșterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. In cooperativele agricole de producție, acumularea și consumul se asigură prin prelevările anuale la aceste fonduri a anumitor procente din producția netă, potrivit prevederilor statutului C.A.P. Astfel, pentru fondul de acumulare, statutul recomandă repartizarea a 18-25 la sută din producția netă, iar pentru fondul de consum 75-82 la sută. Aceste proporții au fost stabilite pe baza unor studii economico-agrare și a experinței cooperativelor agricole. In anul 1968, cooperativele agricole din județul Satu Mare au obținut o producție globală de peste 650 milioane lei, pentru care s-au efectuat circa 300 milioane lei cheltuieli materiale. Producția netă rămasă s-a repartizat la fondurile de acumulare și consum după cum urmează: — 16 la sută la fondul de acumulare; — 84 la sută la fondul de consum. Din prelevările la fondul de acumulare, care au însumat peste 50 milioane lei, s-au realizat importante obiective de investiții, ca: electrificări, construcții de grajduri și magazii, alimentări cu apă, plantații pomi-viticole etc. Din acestea unele au intrat în cadrul fondurilor fixe ale cooperativelor încă în 1968, iar altele (plantațiile), vor intra în producție în anii următori. In felul acesta fost posibilă creșterea cu peste 100 la sută a valorii fondurilor fixe în 1968, față de 1967 și cu 22 la sută față de 1966. Din prelevările la fondul de consum, care au însumat aproape 275 milioane lei, s-a retribuit în bani și produse, munca membrilor cooperatori, s-au reținut sumele prevăzute pentru casa de pensii, pentru fondul de ajutor și pentru fondul social-cultural. Dacă, în medie pe județ, rezultă proporționarea mai sus menționată a fondurilor de acumulare și de consum, la o analiză a repartiției producției nete în fiecare cooperativă în parte apar o seamă de concluzii care trebuie luate în considerare în orientarea viitoare. Cooperativa agricolă din comuna Pir, este una din cooperativele fruntașe din județ. Producția netă din 1968 s-a ridicat la peste 9 milioane lei. Retribuirea la ziuamuncă a fost de peste 28 lei. Posibilități pentru o repartiție potrivit recomandărilor în vigoare producției nete la fondul de acumulare și la fondul de consum au existat. Totuși, la fondul de acumulare nu s-a repartizat decît 10 la sută din producția netă. Deci, cu circa 700.000 lei mai puțin, A ng. CORNEL LUȚAȘ, secretar științific al Institutului de cercetări pentru economie agrară a ceasta a creat posibilitatea majorării retribuirii zilei-muncă cu circa 2,5 lei. Creșterea valorii zilei-muncă în detrimentul acumulării reprezintă un artificiu de moment și nu o consecință durabilă a creșterii potențialului productiv al cooperativei. Continuarea unei asemenea rate a acumulării conduce invariabil la încetinirea în viitor a reproducției lărgite. Situații asemănătoare sunt și la C.A.P. Potău, Moftinu Mare, Vezendiu, Sînmiclăuș și altele, care au repartizat la fondul de acumulare mai puțin de 18 la sută din producția netă. In unele cooperative din zona de deal — între care amintim pe cele din Socond, Homorodul de Mijloc, Solduba, Cehal Cehăluț, alături de o nejustă proșiporționare a fondului de acumulare s-au înregistrat și cele mai mari neajunsuri în ceea ce privește orientarea cheltuielilor materiale și de muncă, contribuind la nivelul scăzut al valorii producției nete. Mai mult ca oriunde, efortul pentru o ridicată eficiență muncii și o proporționare mai susată a fondului de acumulare se impun în asemenea unități, ceea ce poate dezășui creșterea mai rapidă a nivelului producției și veniturilor obștești, valorificarea în viitor a resurselor de producție cu un randament corespunzător cerințelor cooperatorilor. Desigur, investiția în culturi intensive (căpșunării, plantații pomi-viticole etc.) și eliminarea cheltuielii neproductive a fondului de zile-muncă sunt elementele care trebuie să stea în centrul atenției consiliilor de conducere și organelor de îndrumare din aceste cooperative, pentru impulsiona ritmul consolidării economico-financiare și organizatorice. In unele cooperative agricole, ca cele din Baba-Novac, Terebești, Pișcari, Halmeu, Mihăeni și Horea, s-a repartizat la fondul de acumulare peste prevederile statutare (peste 25 la sută din producția netă). Așa, de exemplu, la C.A.P. Baba-Novac, cu toate că fondul de acumulare a fost ridicat, valoarea zilei-muncă a fost de 17,48 lei, ea putînd fi majorată în viitor pe seama fructificării acumulărilor investite. Evident, efortul de menținere cîțiva ani la rînd a unei rate a acumulării înalte este bun numai dacă este însoțit de o grijă permanentă pentru ca sumele acumulate să fie investite în acțiuni cu caracter productiv și pentru ca aceste investiții să fie valorificate an de an cu randament înalt. Cu totul deosebită este situația cooperativelor puternice din punct de vedere economic, ca cele din Foeni, Satu Mare, Berveni, Urziceni, Petrești, Cărei etc., care din producțiile nete realizate, încadrîndu-se în prevederile statutare cu privire la repartiția la fonduri,și-au asigurat atît obiectivele de investiții necesare, cît și un nivel ridicat de retribuire a muncii, după cum rezultă din tabelul de mai jos: In aceste cooperative, menținerea timp îndelungat a unei rate ridicate a acumulării a permis crearea unei baze gospodărești puternice, din care să rezulte an de an o valoare a producției nete ridicate și un nivel corespunzător al consumului, ceea ce permite în prezent depășirea prevederilor statutare de alocări la fondul de acumulare, în vederea lărgirii mai însemnate a producției, cu noi consecințe pozitive asupra evoluției impetuoase a producției și veniturilor în anii următori. Concluzia care se desprinde din această privire analitică este aceea că în ansamblu, pe județ, repartiția producției nete în C.A.P., este aproape în conformitate cu prevederile statutare. Pe fiecare cooperativă în parte se mențin proporționări nefundamentate ale fondurilor de acumulare și consum, care pot și dăunează chiar reproducției lărgite a proprietății obștești și veniturilor membrilor cooperatori în raport cu posibilitățile reale ale agriculturii județului. De aceea, este necesar, ca specialiștii Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție să îndrume mai eficient unitățile în domeniul repartiției producției, urmărind de la planificare, pînă la realizarea producției, proporționarea justă a repartiției la fondurile de acumulare și consum. Un pas însemnat în perfecționarea sprijinului dat în acest sens, poate și trebuie făcut încă din aceste zile, cînd în cooperative se fundamentează cifrele planului de producție pentru anul viitor — an hotărîtor în asigurarea condițiilor optime pentru trecerea la înfăptuirea Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului. Foeni 21 79 37,5 Berveni 19 81 35,5 Someșul 18 82 33,3 Urziceni 21 79 30,6 Petrești 18 82 29,3 Cămin 19 81 27,8 Cărei 19 81 25,2 Lucăceni 19 81 25,0 g In clișeu: frezorul Aurel David — unul din fruntașii Uzinei Unte — lucrînd la mașina de rectificat roți dințate. vem DNHTNE Gilolignitul — un combustibil economicos pentru arderea cărămizilor In scopul îmbunătățirii procesului de ardere a cărămidei crude, la „Ceram" Satu Mare a început să se folosească un nou produs combustibil. Este vorba de celolignit — un reziduu al fabricilor de ulei — a cărui utilizare a determinat scăderea cu 4 la sută a cărămizilor rebutate. Superioritatea acestui nou combustibil constă și în faptul că ameliorează simțitor structura argilei utilizată la fabricarea cărămizilor. De asemenea, celolignitul înlocuiește fostul combustibil — rumegușul de lemn — mult mai greu de procurat, mai costisitor și cu proprietăți tehnologice inferioare* Se asimilează noi produse pentru export Cunoscute atît în întreaga țară, cît și dincolo de hotarele ei, produsele ce se realizează la Iprofil Satu Mare se bucură de un binemeritat prestigiu, avînd o tot mai accentuată căutare. Dovadă în acest sens sînt solicitările mereu crescînde ale beneficiarilor externi, care — numai pentru anul curent — cumulează produse diverse de mobilă și scaune reprezentând 74,2 la sută din întreaga producție marfă a întreprinderii. De curînd, colectivul întreprinderii a introdus în fabricația de serie pentru export un nou tip de produse: scaunul „Cișmigiu" — al cărui prototip s-a bucurat de apreciere și, ca urmare, s-au reglementat contracte pentru 10.000 bucăți. Un alt produs în fază de prototip, care va intra în curînd în procesul de fabricație, existînd deja perfectate comenzi și contracte cu beneficiari externi, îl constituie garnitura de sufragerie tip „Aachen". In fază de pregătire se află alte două tipuri de produse noi, care vor fi prezentate la tîrgul internațional de la Lyon (Franța), ce va avea loc în această toamnă1. Este vorba de garnitura de dormitor tip 691 ж 2 și cea de sufragerie tip 692 X1. De asemenea, în fază de pregătire se află un tip nou de vitrină de perete obiecte de porțelan și altul pentru țte scaune-fotolii, care vor fi prezentate beneficiarilor externi în vederea contractărilor. Arta organizării. Mulți conducători de întreprindere, economiști și funcționari superiori își datoresc succesele lor în bună parte faptului că o mare parte a lucrărilor lor curente le-au transmis unor eșaloane inferioare bine rodate, ei putând astfel lua fără grijă decizii importante. Dacă conducătorul unei întreprinderi știe să stăpînească arta delegării puterilor și dacă se poate bizui pe oamenii săi, atunci chiar în situații grele, necesitînd decizii rapide, el poate da indicații și dispoziții avînd deplina încredere că va putea face față acestor dificultăți. Pentru o întreprindere este extrem de primejdios dacă personalul este convins că șeful nu este sigur pe sine. Această lipsă de siguranță se poate repercuta asupra celor mai inferioare eșaloane cu consecințe imprevizibile pentru întreprindere. Ce este necesar pentru ca o întreprindere să fie condusă cu siguranță ? Pe lîngă calificarea necesară a conducerii trebuie să existe o bună organizare. Rețete în acest scop nu se pot întocmi, mai ales pentru că organizarea nu este ceva static. O organizare trebuie să fie flexibilă, conformîndu-se condițiunilor în continuă schimbare: lîngă flexibilitate, ea trebuiese să conțină și elemente dinamice, deoarece trebuie să croiască calea unor evoluții viitoare, previzibile, ale întreprinderii. Organizarea înseamnă, deci, cunoașterea transformării lucrurilor, care trebuie să fie organizate. Dezvoltarea unei organizații de întreprindere nu este comparabilă cu evoluția organică din natură, care poate fi studiată. Se explora cu precizie care va poate fi mersul naturii în anumite condițiuni, de exemplu, creșterea unui copac. întreprinderea nu cunoaște o asemenea evoluție dată de natură. Orice proces în întreprindere este creat de om, întreprinderea depinde de oameni. Cînd activitatea omului încetează, atunci se oprește și întreaga viață și creație din întreprindere. Deci, metodele științelor naturale clasice nu pot fi aplicate prin analogie la problemele organizării. Lumea înconjurătoare silește adesea o întreprindere să-și adapteze organizarea la noile condiții. De exemplu, statul poate să prescrie cum să se desfășoare activitatea contabilă a unei întreprinderi. Ce este organizarea? Se poate spune că organizarea este o preplanificare și aplicare a unor reglementări în vederea eredii unui tot organic. Țelul tuturor organizărilor este de a realiza în cadrul unei întreprinderi o colaborare organică a tuturor părților întreprinderii. Acestea sunt concepții europene. Concepția americană este deosebită. In timp ce europeanul vede în îmbinare un efect esențial al organizării, la american, se situează pe primul plan mai mult separarea. Americanii atribuie organizării în anumite privințe o forță de desprindere și susțin că sarcina organizării este de a diviza în mod corespunzător muncile. Teoria lor se bizuie pe principii foarte vechi, în special pe cele ale lui Descartes. Cele patru principii importante ale lui Descartes (1636), dintre care în cazul de față prezintă interes mai ales al doilea, sînt pe scurt următoarele: 1) să-ți însemni și să numeri tot, pentru a fi sigur că nu vei uita nimic) 2) orice problemă dificilă trebuie împărțită în cît mai multe probleme parțiale posibile pentru a putea rezolva pe fiecare; 3) ideile trebuie astfel orînduite, încît una să decurgă din cealaltă. Se începe cu lucrurile cele mai simple pentru a se ajunge treptat la cele mai dificile; 4) să nu consideri niciodată ceva ca fiind apriori dovedit, dacă nu ai constatat în mod evident aceasta ca fiind adevărat. Pe ideea celui de-al doilea principiu își bizuie teoreticienii americani ai organizării conceptul lor de organizare. După părerea lor, organizarea trebuie să analizeze toate procesele întreprinderii, să îmbunătățească părțile separate, astfel obținute și apoi să le îmbine din nou intr-un tot. Rezultatul, după ei, este o „organizare armonioasă". Îmbinarea ei o numesc „coordonare". In orice organizare trebuie ținut seama de principiul fundamental: „Totul este mai mult decît suma părților". Dar organizatorul trebuie să știe să găsească drumul de la analiza părților separate la sinteza dinamică. El nu trebuie să ia în considerare numai partea ca o mărime închisă în sine, ci și relațiile și influențele reciproce, pe care o parte le exercită asupra altora sau a întregului. Sistemul teoriei organizării . Pentru a explica teoria organizării trebuie pornit de la activitatea organizatorului, care, în esență, este aceeași ca a oricărui om care duce o activitate productivă. Și care este principiul unei asemenea activități ? a) La începutul oricărei munci se află o noțiune spirituală a produsului, care va fi fabricat. b) Produsul se compune dintr-o materie sau o substanță. Este indiferent dacă această materie este materială sau spirituală. c) Pentru prelucrarea materiei, omul dispune de unelte. d) Orice proces de lucru pentru prelucrarea materiei cere în afară de unelte și o anumită tehnică de manipulare a acestor unelte, pentru a se obține rezultatul dorit. e) Suma tuturor rezultatelor diferitelor procese de lucru trebuie să fie produsul final. Produsele finale ale activității economice, dar și artistice, lesne definibile și folosirea suntlor este explicabilă. Dar care este produsul final al activității organizatorice și cum este folosit ? Mult simplificat se poate spune că el este o organizație în stare de funcțiune și ia naștere după aceleași principii, indicate mai sus. Cum poate fi reprezentată o organizație în stare de funcționare? O piesă muzicală poate fi arătată pe o partitură, una de teatru intrun manuscris, o navă cosmică în proiectele sale de construcție. Organizarea se manifestă prin trei documente de planificare: a) planul de organizare structurală; b) planul organizării desfășurării operațiunilor; c) planul ocupării posturilor. Dacă aceste planuri sunt definitiv stabilite, orice organizare poate fi în mod clar descrisă. Ce spun cele trei planuri ? Planul de organizare structurală răspunde la întrebarea: „Ce se face în întreprindere?" Planul organizării proceselor răspunde la întrebarea: „Cum se realizează aceasta?" și planul ocupării posturilor — la întrebarea „Cine se ocupă de realizarea sa?" Numeroși organizatori păcătuiesc prin aceea că adesea ei confundă cele trei planuri. Adesea se face greșeala de a introduce în planul de organizare structurală și planul ocupării posturilor. Intrun asemenea caz, orice modificare în ocuparea posturilor va avea ca urmare și o modificare a planului de organizare a structurii. Deoarece structura trebuie însă elaborată pe termen mai lung, decît orice ocupare a posturilor, este necesară separarea celor două planuri. Organizarea structurală trebuie să reprezinte doar coordonarea sarcinilor în întreprindere și acest plan trebuie elaborat pe un termen cît mai lung posibil. Planul posturilor însă poate fi modificat după situație, și dacă trebuie, chiar zilnic. După cum, în orice domeniu de specialitate produsele finale se transformă mereu și pînă astăzi nu s-a putut găsi un domeniu de activitate umană în care să domnească o stare de repaus, și rezultatul activității organizatorice este în permanență supus modificărilor, inovațiilor, sau ameliorărilor. Numai materia ,și proprietățile sale, precum și tehnica determină munca organizatorului, dar și ele pot fi supuse unor modificări pe termen lung. De această muncă, știința organizării trebuie să se ocupe și să sistematizeze domeniile ei parțiale. , ★ (Articol scris după publicația „Zeitschrift für Organisation"). Crește zestrea tehnică a întreprinderii Secțiile metal și lemn din cadrul Combinatului „1 Mai" Satu Mare au fost dotate de curînd cu o seamă de utilaje noi, moderne, menite să ducă la creșterea productivității muncii, la modernizarea proceselor tehnologice. Printre acestea se numără: o mașină de ondulat tablă, un redresor cu seleniu pentru îmbunătățirea cromajului, o mașină de găurit, o presă excentrică de 25 tone, generatoare oxi-acetilenă, o macara planșeu, un tractor universal tip U—651, un aparat de sculptat lemn, o mașină de șlefuit cu doi cilindri și alta de frezat prin copiere. Tot aici, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă ale salariaților de la atelierul de lustruit băițuit din cadrul secției lemn, a fost montată o modernă instalație de ventilație și exhaustare*