Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)
1969-09-21 / No. 496
Anul И (IX) nr. 496 (1235) [ Duminică 21 sept. 1*69 1 4 I.I.L. Sătmăreanu Cu planul pe 9 luni îndeplinit Continuînd cu entuziasm întrecerea socialistă pornită la începutul acestui an in cinstea marilor evenimente care au avut loc — Congresul al X-lea al P.C.R. și a 25-a aniversare a eliberării patriei — harnicul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea „Sătmăreana", au reușit ca la 15 septembrie să poată raporta cu mîndrie că sarcinile de plan pe 9 luni au fost îndeplinite cu 15 zile înainte de termen. Prin organizarea științifică a producției și a muncii, utilizarea la maximum utilajelor de producție, folosirea și mobilizarea tuturor rezervelor interne existente, planul producției globale a fost depășit cu 87.000 lei, al producției marfă cu 196.000 lei, obținîndu-se beneficii peste plan în valoare de 30.000 lei. ш [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ът röm mm, ш [UNK]п-väi SAPTAMINA CRUCII ROCII » In anul acesta „SAPTAMINA CRUCII ROȘII" (21 — 27 septembrie), are semnificație deosebită, desofășurîndu-se în anul sărbătoririi celei de-a XXV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist și în anul celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, ale cărui documente au stabilit sarcini și indicații deosebit de importante, pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a asistenței medicale a populației și perspective mărețe pentru îmbunătățirea continuă a stării de sănătate a cetățenilor patriei noastre. „Săptămîna Crucii Roșii" este un prilej deosebit de trecere în revistă a rezultatelor personalul obținute de către medico-sanitar ajutat de către activul de Cruce Roșie și sprijinit de întreaga populație, în ocrotirea sănătății cetățenilor din județul nostru, precum și un imbold de mobilizare a tuturor forțelor sanitare pentru ducerea la îndeplinire cu succes a sarcinilor izvorîte din Documentele Congresului al X-lea și din Directivele Comitetului Central al partidului nostru, privind îmbunătățirea asistenței medicale a populației. Acțiunile sanitare organizate în „Săptămîna Crucii Roșii," conform planului întocmit de către Comisia județeană de Cruce Roșie, de către comisiilenești din întreprinderi orășeși comunale au menirea să ducă la un nivel superior al organizării și desfășurării, asistența medicală a Dr. V. MUREȘAN, președintele Comisiei județene de Cruce Roșie (Continuare în pag. a 3-a) ÍN REȚEAUA TELEFONICĂ ■O REȚEA DE DEFICIENTE Cine dintre noi și-ar putea imagina viața cotidiană a omului modern fără existența telefonului? Acest mijloc rapid și eficient de comunicație a pătruns nu numai în sfera de preocupări a întreprinderilor și instituțiilor, economice sau nu, ci și în activitatea zilnică particulară, a noastră, a tuturor. Am putea afirma fără teama de a greși că, îndeosebi, pulsul ritmic, social-economic al unui mare oraș depinde în mare măsură de telefon. Prin urmare este de neconceput ca în proiectul de construcție a noilor clădiri urbane să nu fie cuprinsă o rețea telefonică bine pusă la punct. Și totuși... Nu ne vom lega aici de faptul că în municipiul Satu Mare numărul liniilor telefonice sînt insuficiente. După cum ne-a asigurat tovarășul Vasile Șipoș, directorul Direcției județene P.T.T., pînă în 1971 centrala automată a localității va fi lărgită cu încă 1.000 de numere. Considerente superioare, la nivel de minister, ne îndeamnă să avem puțină răbdare. Avem și înțelegem Nu putem fi de acord însă cu faptul că în multe din blocurile nou construite rețeaua telefonică prezintă defecțiuni serioase, sau lipsește cu desăvîrșire. Iar consecințele financiare ale unei astfel de situații sînt dintre cele mai supărătoare. De fapt, rădăcina răului pornește de la întocmirea devizului general de cheltuieli al proiectului de execuție. Printre organele chemate să-și dea avizul înainte de atacarea lucrărilor — atestă instrucțiunile în vigoare — se numără și Direcția județeană P.T.T., care întocmește calculul estimativ al rețelei telefonice și eventual, însuși devizul acesteia. Evident, la recepția blocurilor trebuie chemat și un reprezentant al poștei. Or, dacă acest lucru se întîmplă în general la recepția clădirilor din cartierul nou — „Someș" — cu așa-numitele „plombe" — blocuri construite disparat, în părți ale orașului — nu-și diferite mai bate capul nimeni. Deocamdată, pentru că în scurtă vreme neglijența se descoperă și încep greu MIHAI BABIȚCHI ED. MICLEA (Continuare în pag. a 2-a) In politica științifică a partidului nostru, premiatele materiale și cele spirituale ale societății socialiste multilateral dezvoltate sunt concepute în dialectica lor reală, în unitatea și interacțiunea lor. Legitatea formării și dezvoltării noii conștiințe decurge din caracteristica esențială și necesară a procesului construcției socialiste, ca proces de creație conștientă nemijlocită a celor mai largi mase de oameni ai muncii; ea decurge, totodată, din principala direcție de dezvoltare a statului socialist — adîncirea și lărgirea continuă a democrației socialiste; ea decurge și din cerințele umanismului socialist pe linia deplinei emancipări spirituale a omului, a dezvoltării și afirmării lui plenare și multilaterale. Genetic legată de schimbările radicale survenite la nivelul existenței sociale și de vasta activitate politică-ideologică și culturaleducativă, desfășurată sub conducerea partidului, noua conștiință acționează ca forță motrice a progresului social multilateral. Conștiința răspunderii sociale fiecărui cetățean, înțelegerea de a către masele largi a obiectivelor și sarcinilor trasate de partid pentru fiecare etapă, atașamentul lor la idealurile umanismului socialist autentic, devotamentul lor față de patrie și partid — iată ce explică adevărata renaștere a României de azi, iată garanția izbînzilor noastre de mîine. Generalized o întreagă experiență istorică V. I. Lenin confirmă scriind: „.. .un stat este puternic prin conștiința maselor. El este puternic atunci cînd masele știu totul, cînd sunt în stare să judece totul și cînd fac totul în mod conștient". Documentele Congresului X-lea al partidului reclamă o aborardare teoretică și practică într-un mod calitativ nou a problemei conștiinței socialiste. Concepția partidului nostru, privind geneza și eficiența conștiinței socialiste este pătrunsă de spiritul viu al dialecticii materialiste. In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al X-lea Congres al partidului, se subliniază unitatea și interdependența laturilor esențiale, care circumscriu conținutul conștiinței socialiste, cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, însușirea concepției filozofice despre lume și societate a partidului nostru — materialismul dialectic și istoric — formarea unei atitudini cetățenești înaintate. Aceste cerințe formează în unitatea lor dialectică „unghiul de marș" al tuturor factorilor educativi, printre care școala ocupă un loc de frunte. Al X-lea Congres al partidului a combătut, ca pe o deficiență serioasă, înțelegerea unilaterală, simplistă, reducționistă și dogmatică a conștiinței socialiste, a formării ei. Optica îngustă în sfe IULIU BUD, profesor, doctorand în filozofie (Continuare în pag. a 2-a) Școala și dialectica conștiinței socialiste Ieri la Porțile de Fier TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂȘUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul Josip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. Sîmbătă dimineața tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat au ajuns la Turnu Severin. .Coloana mașinilor se apropie de Turnu Severin, reședința județului. De pe panta de la Balota se deschide în față o frumoasă priveliște, îmbogățită de prezența solemnă a Dunării și minată de imaginea puternică dea unor obiective industriale ridicate în oraș în ultimele două decenii. In dreptul Insulei Șimian, conducătorii partidului și statului sunt salutați cu deosebită căldură de localnici, precum și de membrii colectivului de muncitori și specialiști care, în apropiere, amenajează o „insulă-muzeu" — reconstituind cu fidelitate imaginea Insulei Ada Kaleh, care urmează să fie acoperită de apele Dunării. Ora 10. Conducătorii partidului și statului nostru sosesc în incinta șantierului, în aplauzele puternice ale constructorilor și montorilor. Coloana mașinilor oficiale străbate podul înălțat deasupra ecluzei și viitoarei centrale electrice și înaintează încet pe digul care a zăgăzuit cu lună în urmă apele Dunării. Șanotierul este împodobit cu drapelele celor două țări vecine și prietene, cu portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Pe mari pancarte erau înscrise în limbile română și sîrbă urări adresate prieteniei frățești și colaborării rodnice dintre poMți și mii de muncitori și tehnicieni din întreprinderile orașului Turnu Severin, alcătuind, în ciuda ploii intermitente, de-a lungul străzilor, adevărate culoare vii, flutură stegurețe tricolore și roșii, aclamă pe conducătorii partidului și statului, scandează „Ceaușescu și poporul", „P.C.R.Ceaușescu". Sunt momente de o deosebită semnificație, care oglindesc dragostea nemărginită a poporului față de conducătorii săi de partid și de stat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, ceilalți conducători de partid și de stat răspund manifestărilor entuziaste ale locuitorilor orașului. In aplauzele zecilor de mii de cetățeni, coloana oficială din orașul Tr. Severin se îndreaptă spre Porțile de Fier, unde, în colaborare cu R.S.F. Iugoslavia, țară socialistă vecină și prietenă, se construiește importantul sistem hidroenergetic și de navigație, porul român și popoarele iugoslave. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, și ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre se îndreaptă spre frontiera dintre cele două țări, aflată la mijlocul digului, pe firul Dunării. In același timp, de pe malul vecin al Dunării se îndreaptă, spre același loc, tovarășul Iosip Broz Tito, cu soția, Iovanca Broz, ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi. Intîlnindu-se, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, își string prietenește mîinile, se îmbrățișează călduros. Garda de onoare aliniată pe dig prezintă onorul. In momentul întîlnirii celor doi președinți, pe ambele maluri ale Dunării se trag cîte 21 de salve de artilerie, în semn de salut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu prezintă președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia persoanele oficiale române care-i însoțesc: tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Tovarășul Iosip Broz Tito prezintă secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, persoanele oficiale iugoslave care-i însoțesc, tovarășii Milca Ribicici, președintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.S., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federației, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezii, președintele C.C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, Krste Trvenkovski, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mika Tripalo, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave din Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratusa, locțiitorul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, îl invită pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să treacă în revistă garda de onoare. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Un grup de pionieri oferă buchete de flori înalților oaspeți. Președintelui Iosip Broz Tito și soției sale, precum și persoanelor oficiale iugoslave care-l însoțesc le sunt prezentate apoi oficialitățile locale prezente și membrii colectivului de conducere al șantierului.. Conducătorii de partid și de stat români și iugoslavi vizitează apoi obiective de pe șantierul românesc. In fata turbinei Nr. 1 — aflată în curs de montaj — viitoarei centrale, ministrul enera giei electrice, Octavian Groza, dă explicații asupra mersului lucrărilor de construcție și montaj, a caracteristicilor tehnice ale utilajelor. Reportaj realizat de: MIRCEA IONESCU NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU MARIN COANDA și NISTOR ȚUICU (Continuare în pag. a 3-a) Intîlnirea cu conducătorii de partid și de stat ai R.S.F. Iugoslavia Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Stimată tovarășă Iovanca Broz, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră și celorlalți tovarăși iugoslavi un călduros salut, în numele meu și al soției mele, al tovarășilor mei care se află în această vizită, în numele întregului nostru popor. Intîlnirea noastră de astăzi are o însemnătate cu adevărat istorică. Ea marchează, într-un anumit fel, succesul marii construcții elaborate și realizate în comun de specialiștii iugoslavi și români, de oamenii muncii din țările noastre. De multă vreme Dunărea a constituit o legătură între poporul român și popoarele iugoslave. Deși timp de aproape 2.000 de ani nu a existat pod peste fluviu, totuși între popoarele noastre au existat strînse relații de prietenie. Această prietenie s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor, iar în anii socialismului a cunoscut o înflorire și mai puternică. Construirea acestei gigantice hidrocentrale este un simbol bunelor relații dintre noi, al priealteniei româno-iugoslave. Ea demonstrează ce pot realiza două popoare care construiesc orinduirea socialistă, sînt stăpîne pe destinele lor și hotărîte să colaboreze în toate domeniile de activitate. Hidrocentrala aceasta, digul care leagă cele două maluri ale Dunării și apropie și mai mult popoarele noastre, este într-un anumit sens o construcție comună; ea contribuie la întărirea economiei fiecăreia din țările noastre, la consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Prin aceasta se dovedește că o colaborare rodnică, construirea în comun a unor obiective economice, dacă se face pe baza principiilor marxism-leninismului, poate servi atît la dezvoltarea economică, cit și la întărirea independenței și suveranității țărilor care realizează cooperarea. Eu consider că hidrocentrala de la Porțile de Fier are, în acest sens, și o însemnătate internațională, nu numai datorită faptului că ușurează trecerea vapoarelor — ce aparțin diferitelor state — prin această porțiune dificilă a Dunării, dar mai ales prin aceea că ea contribuie la afirmarea principiilor ce trebuie să stea la baza colaborării între țările care construiesc orînduirea nouă, socialistă, asemenea, că Ea demonstrează, de între solidaritatea și activitatea comună a țărilor vecine, pe de o parte, și interesele naționale, pe de altă parte, nu este nici un fel de antagonism, ci, dimpotrivă, între ele există o strînsă unitate dialectică. Iată de ce consider că putem să ne felicităm Intr-adevăr pentru succesele obținute pînă acum, să-i felicităm pe muncitorii, inginerii și tehnicienii, pe toți aceia care au contribuit la proiectarea și edificarea acestui măreț obiectiv și să le dorim să-l realizeze cit mai repede și în cele mai bune condiții. Totodată, putem să felicităm reciproc partidele noastre, conducerile lor, care contribuie la dezvoltarea prieteniei dintre țările noastre — pe baza principiilor marxism-leninismului — la cauza unității țărilor socialiste, la cauza păcii în lume. Propun să toastăm pentru prietenia dintre partidele și popoarele noastre, pentru întărirea colaborării multilaterale dintre România și Iugoslavia. Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășă Elena Ceaușescu, Dragi oaspeți, Tovarășe și tovarăși, Permiteți-mi să-mi exprim satisfacția pentru faptul că am posibilitatea să vă salut în momentul de față pe teritoriul nostru, în numele soției mele, al colaboratorilor și în numele meu personal, precum și în numele tuturor iugoslavilor care se află aici. Consider că astăzi, cînd reprezentanții celor două țări, ai Iugoslaviei și României, s-au întîlnit pe uscat, în mijlocul Dunării, este o zi mare. Că această întîlnire a fost posibilă, trebuie să mulțumim specialiștilor, inginerilor și tehnicienilor și colectivelor de muncă de la noi și de la dv. care, prin eforturile lor creatoare, au desfășurat o muncă grandioasă și au zăgăzuit acest fluviu — veșnic liber — pentru ca energia sa să nu meargă nefolosită mai departe spre mare Cele două țări socialiste, România și Iugoslavia, au determinat acest fluviu să servească interesele socialismului, să servească interesele popoarelor noastre, pentru a putea ridica și mai repede nivelul de trai al oamenilor muncii din țările noastre. Este un exemplu că popoarele noastre pot colabora împreună și mai bine, în interesul ambelor țări. Relațiile dintre cele două țări ale noastre au fost bune și înainte de aceasta. Acum, Insă, cînd cele două țări socialiste ale noastre sînt legate aici și pe uscat, cînd între noi s-a mai stabilit încă o legătură, este de noastră să acționăm pentru datoria ca prietenia și colaborarea noastră să fie cât mai puternice și mai trainice. Cred că acesta este un exemplu elocvent cum se pot dezvolta relațiile multilaterale între două țări — politice, economice și de altă natură — iar aceasta creează o prietenie trainică. Am convingerea că acest baraj peste Dunăre va fi întotdeauna o punte a prieteniei și a păcii între țările și popoarele noastre. Acest obiectiv grandios, cu adevărat impresionant chiar și aсдт, cînd nu este încă gata, reprezintă o mare operă creatoare a oamenilor muncii de la noi și de la dumneavoastră, o realizare de care putem fi cu toții mindri. Propun să toastăm pentru întărirea continuă a relațiilor multilaterale dintre cele două țări ale noastre, pentru victorii creatoare în continuare ale oamenilor muncii din țările noastre, pentru prietenia dintre România și Iugoslavia.