Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-09-21 / No. 496

Anul И (IX) nr. 496 (1235) [ Duminică 21 sept. 1*69 1 4 I.I.L. Sătmăreanu Cu planul pe 9 luni îndeplinit Continuînd cu entuziasm întrecerea socialistă pornită la începutul acestui an in cinstea marilor evenimente care au avut loc — Congre­sul al X-lea al P.C.R. și a 25-a aniversare a eliberării patriei — harnicul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprin­derea „Sătmăreana", au re­ușit ca la 15 septembrie să poată raporta cu mîndrie că sarcinile de plan pe 9 luni au fost îndeplinite cu 15 zile înainte de termen. Prin organizarea științifi­că a producției și a muncii, utilizarea la maximum utilajelor de producție, fo­­­losirea și mobilizarea tutu­ror rezervelor interne exis­tente, planul producției glo­bale a fost depășit cu 87.000 lei, al producției marfă cu 196.000 lei, obținîndu-se be­neficii peste plan în va­loare de 30.000 lei. ш [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ът röm mm, ш [UNK]п-väi SAPTAMINA CRUCII ROCII » In anul acesta „SAPTA­­MINA CRUCII ROȘII" (21 — 27 septembrie), are semnificație deosebită, des­­o­fășurîndu-se în anul sărbă­toririi celei de-a XXV-a ani­versări a eliberării Ro­mâniei de sub jugul fascist și în anul celui de-al X-lea Congres al Partidului Co­munist Român,­­ ale cărui documente au stabilit sar­cini și indicații deosebit de importante, pentru ridica­rea pe o treaptă calitativ superioară a asistenței me­dicale a populației și per­spective mărețe pentru îm­bunătățirea continuă a stă­rii de sănătate a cetățenilor patriei noastre. „Săptămîna Crucii Roșii" este un prilej deosebit de trecere în revistă a rezul­tatelor personalul obținute de către medico-sanitar ajutat de către activul de Cruce Roșie și sprijinit de întreaga populație, în ocro­tirea sănătății cetățenilor din județul nostru, precum și un imbold de mobilizare a tuturor forțelor sanitare pentru ducerea la îndepli­nire cu succes a sarcinilor izvorîte din Documentele Congresului al X-lea și din Directivele Comitetului Central al partidului nos­tru, privind îmbunătățirea asistenței medicale a popu­lației. Acțiunile sanitare organi­zate în „Săptămîna Crucii Roșii," conform planului întocmit de către Comisia județeană de Cruce Roșie, de către comisiile­nești din întreprinderi orășe­și comunale au menirea să ducă la un nivel superior al organizării și desfășură­rii, asistența medicală a Dr. V. MUREȘAN, președintele Comisiei ju­dețene de Cruce Roșie (Continuare în pag. a 3-a) ÍN REȚEAUA TELEFONICĂ ■O REȚEA DE DEFICIENTE Cine dintre noi și-ar putea ima­gina viața cotidiană­ a omului mo­dern fără existența telefonului? Acest mijloc rapid și eficient de comunicație a pătruns nu numai în sfera de preocupări a întreprin­derilor și instituțiilor, economice sau nu, ci și în activitatea zilnică particulară, a noastră, a tuturor. Am putea afirma fără teama de a greși că, îndeosebi, pulsul rit­mic, social-economic al unui mare oraș depinde în mare mă­sură de telefon. Prin urmare este de neconceput ca în proiectul de construcție a noilor clădiri urbane să nu fie cuprinsă o rețea telefonică bine pusă la punct. Și totuși... Nu ne vom lega aici de faptul că în municipiul Satu Mare numă­rul liniilor telefonice sînt insufi­ciente. După­ cum ne-a asigurat to­varășul Vasile Șipoș, directorul Direcției județene P.T.T., pînă în 1971 centrala automată a localită­ții va fi lărgită cu încă 1.000 de numere. Considerente superioare, la nivel de minister, ne îndeamnă să avem puțină răbdare. Avem și înțelegem Nu putem fi de acord însă cu faptul că în multe din blocurile nou construite rețeaua telefonică prezintă defecțiuni se­rioase, sau lipsește cu desăvîrși­­re. Iar consecințele financiare a­­le unei astfel de situații sînt din­tre cele mai supărătoare. De fapt, rădăcina răului por­nește de la întocmirea devizului general de cheltuieli al proiectu­lui de execuție. Printre organele chemate să-și dea avizul înain­te de atacarea lucrărilor — atestă instrucțiunile în vigoare — se nu­mără și Direcția județeană P.T.T., care întocmește calculul estimativ al rețelei telefonice și eventual, însuși devizul acesteia. Evident, la recepția blocurilor trebuie chemat și un reprezentant al poștei. Or, dacă acest lucru se întîmplă în general la recepția clădirilor din cartierul nou — „Someș" — cu așa-numitele „plombe" — blocuri construite disparat, în părți ale orașului — nu-și diferite mai bate capul nimeni. Deocamdată, pentru că în scurtă vreme negli­jența se descoperă și încep greu­ MIHAI BABIȚCHI ED. MICLEA (Continuare în pag. a 2-a) I­n politica științifică­ a partidului nostru, premi­a­tele materiale și cele spi­­­­rituale ale societății so­cialiste multilateral dezvoltate sunt concepute în dialectica lor reală, în unitatea și interacțiunea lor. Legitatea formării și dezvoltării noii conștiințe decurge din caracte­ristica esențială și necesară a pro­cesului construcției socialiste, ca proces de creație conștientă ne­mijlocită a celor mai largi mase de oameni ai muncii; ea decurge, totodată, din principala direcție de dezvoltare a statului socialist — adîncirea și lărgirea continuă a democrației socialiste; ea decurge și din cerințele umanismului so­cialist pe linia deplinei emanci­pări spirituale a omului, a dez­voltării și afirmării lui plenare și multilaterale. Genetic legată de schimbările radicale survenite la nivelul exis­tenței sociale și de vasta activita­te politică-ideologică și cultural­­educativă, desfășurată sub con­ducerea partidului, noua conștiin­ță acționează ca forță motrice a progresului social multilateral. Conștiința răspunderii sociale fiecărui cetățean, înțelegerea de a către masele largi a obiectivelor și sarcinilor trasate de partid pen­tru fiecare etapă, atașamentul lor la idealurile umanismului socialist autentic, devotamentul lor față de patrie și partid — iată ce explică adevărata renaștere a României de azi, iată garanția izbînzilor noa­stre de mîine. Generalized o în­treagă experiență istorică V. I. Le­nin confirmă scriind: „.. .un stat este puternic prin conștiința ma­selor. El este puternic atunci cînd masele știu totul, cînd sunt în stare să judece totul și cînd fac totul în mod conștient". Documentele Congresului X-lea al partidului reclamă o abor­ar­dare teoretică și practică într-un mod calitativ nou a problemei conștiinței socialiste. Concepția partidului nostru, pri­vind geneza și eficiența conștiin­ței socialiste este­ pătrunsă de spiritul viu al dialecticii materia­liste. In Raportul prezentat de to­varășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al X-lea Congres al partidului, se subliniază unitatea și interde­pendența laturilor esențiale, care circumscriu conținutul conștiinței socialiste, cunoașterea temeinică a ceea ce este valoros în dome­niul culturii, științei și tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, însușirea concepției filozofice despre lume și societate a partidului nostru — materialis­mul dialectic și istoric — forma­rea unei atitudini cetățenești î­­naintate. Aceste cerințe formează în unitatea lor dialectică „unghiul de marș" al tuturor factorilor edu­cativi, printre care școala ocupă un loc de frunte. Al X-lea Congres al partidului a combătut, ca pe o deficiență se­rioasă, înțelegerea unilaterală, simplistă, reducționistă și dog­matică a conștiinței socialiste, a formării ei. Optica îngustă în sfe­ IULIU BUD, profesor, doctorand în filozofie (Continuare în pag. a 2-a) Școala și dialectica conștiinței socialiste Ieri la Porțile de Fier TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂȘUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul Josip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de na­vigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. Sîmbătă dimineața tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Ele­na Ceaușescu, împreună cu tova­rășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat au ajuns la Turnu Seve­rin. .Coloana mașinilor se apro­pie de Turnu Severin, reședința județului. De pe panta de la Ba­lota se deschide în față o frumoa­să priveliște, îmbogățită de pre­zența solemnă a Dunării și minată de imaginea puternică de­a unor obiective industriale ridi­cate în oraș în ultimele două de­cenii. In dreptul Insulei Șimian, conducătorii partidului și statului sunt salutați cu deosebită căldură de localnici, precum și de mem­brii colectivului de muncitori și specialiști care, în apropiere, a­­menajează o „insulă-muzeu" — reconstituind cu fidelitate imagi­nea Insulei Ada Kaleh, care ur­mează să fie acoperită de apele Dunării. Ora 10. Conducătorii partidu­lui și statului nostru sosesc în incinta șantierului, în aplauzele puternice ale constructorilor și montorilor. Coloana mașinilor o­­ficiale străbate podul înălțat dea­supra ecluzei și viitoarei cen­trale electrice și înaintează încet pe digul care a zăgăzuit cu lună în urmă apele Dunării. Șan­o­tierul este împodobit cu drapele­le celor două țări vecine și prie­tene, cu portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Pe mari pancarte erau în­scrise în limbile română și sîrbă urări adresate prieteniei frățești și colaborării rodnice dintre po­Mți și mii de muncitori și teh­nicieni din întreprinderile orașu­lui Turnu Severin, alcătuind, în ciuda ploii intermitente, de-a lun­gul străzilor, adevărate culoare vii, flutură stegurețe tricolore și roșii, aclamă pe conducătorii partidului și statului, scandează „Ceaușescu și poporul", „P.C.R.­­Ceaușescu". Sunt momente de o deosebită semnificație, care o­­glindesc dragostea nemărginită a poporului față de conducătorii săi de partid și de stat. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu și tovară­șul Ion Gheorghe Maurer, ceilalți conducători de partid și de stat răspund manifestărilor entu­ziaste ale locuitorilor orașului. In aplauzele zecilor de mii de cetățeni, coloana oficială din o­­rașul Tr. Severin se îndreaptă spre Porțile de Fier, unde, în colaborare cu R.S.F. Iugosla­via, țară socialistă vecină și prie­tenă, se construiește importantul sistem hidroenergetic și de na­vigație, porul român și popoarele iugosla­ve. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, și cei­lalți conducători de partid și de stat ai țării noastre se îndreaptă spre frontiera dintre cele două țări, aflată la mijlocul digului, pe firul Dunării. In același timp, de pe malul vecin al Dunării se îndreaptă, spre același loc, tovarășul Iosip Broz Tito, cu soția, Iovanca Broz, ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi. Intîlnindu-se, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și Iosip Broz Tito, preșe­dintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republi­cii Socialiste Federative Iugosla­via, își string prietenește mîini­­le, se îmbrățișează călduros. Garda de onoare aliniată pe dig prezintă onorul. In momentul întîlnirii celor doi președinți, pe ambele maluri ale Dunării se trag cîte 21 de salve de artilerie, în semn de salut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu prezintă președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia persoanele oficiale române ca­­re-i însoțesc: tovarășii Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Tovarășul Iosip Broz Tito pre­zintă secretarului general al Parti­dului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, persoa­nele oficiale iugoslave care-i în­soțesc, tovarășii Milca Ribicici, președintele Vecei Executive Fe­derale, membru al Prezidiului U.C.S., Mialko Todorovici, mem­bru al Consiliului Federației, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Ni­­kezii, președintele C.C. al U­­niunii Comuniștilor din Ser­bia, Krste Trvenkovski, mem­bru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mika Tripalo, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligo­­rievici, membru al Vecei Executi­ve Federale, președintele părții iugoslave din Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Anton Vratusa, locții­torul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­rești. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, îl invită pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să treacă în revistă garda de onoare. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Un grup de pionieri oferă buchete de flori înalților oaspeți. Președintelui Iosip Broz Tito și soției sale, precum și persoanelor oficiale iugoslave care-l însoțesc le sunt prezentate apoi oficialitățile lo­cale prezente și membrii colecti­vului de conducere al șantierului.. Conducătorii de partid și de stat români și iugoslavi vizitează apoi obiective de pe șantierul ro­mânesc. In fata turbinei Nr. 1 — aflată în curs de montaj — viitoarei centrale, ministrul ener­a giei electrice, Octavian Groza, dă explicații asupra mersului lucrărilor de construcție și mon­taj, a caracteristicilor tehnice ale utilajelor. Reportaj realizat de: MIRCEA IONESCU NICOLAE DRAGOȘ MIRCEA S. IONESCU MARIN COANDA și NISTOR ȚUICU (Continuare în pag. a 3-a) Intîlnirea cu conducătorii de partid și de stat ai R.S.F. Iugoslavia Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Stimată tovarășă Iovanca Broz, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră și celor­lalți tovarăși iugoslavi un căl­duros salut, în numele meu și al soției mele, al tovarășilor mei care se află în această vizită, în numele întregului nostru po­por. Intîlnirea noastră de astăzi a­­re o însemnătate cu adevărat istorică. Ea marchează, într-un anumit fel, succesul marii con­strucții elaborate și realizate în comun de specialiștii iugoslavi și români, de oamenii m­uncii din țările noastre. De multă vreme Dunărea a constituit o legătură între poporul român și popoare­le iugoslave. Deși timp de a­­proape 2.000 de ani nu a existat pod peste fluviu, totuși între popoarele noastre au existat strîn­­se relații de prietenie. Această prietenie s-a dezvoltat de-a lun­gul veacurilor, iar în anii so­cialismului a cunoscut o înflorire și mai puternică. Construirea acestei gigantice hidrocentrale este un simbol bunelor relații dintre noi, al prie­al­teniei româno-iugoslave. Ea de­monstrează ce pot realiza două popoare care construiesc orin­­duirea socialistă, sînt stăpîne pe destinele lor și hotărîte să cola­boreze în toate domeniile de ac­tivitate. Hidrocentrala aceasta, digul care leagă cele două ma­luri ale Dunării și apropie și mai mult popoarele noastre, este în­tr-un anumit sens o construcție comună; ea contribuie la întări­rea economiei fiecăreia din țările noastre, la consolidarea indepen­denței și suveranității lor națio­nale. Prin aceasta se dovedește că o colaborare rodnică, con­struirea în comun a unor obiecti­ve economice, dacă se face pe baza principiilor marxism-leninis­­mului, poate servi atît la dezvol­tarea economică, cit și la întări­rea independenței și suveranită­ții țărilor care realizează coope­rarea. Eu consider că hidrocen­trala de la Porțile de Fier are, în acest sens, și o însemnătate inter­națională, nu numai datorită fap­tului că ușurează trecerea va­poarelor — ce aparțin diferitelor state — prin această porțiune di­ficilă a Dunării, dar mai ales prin aceea că ea contribuie la afirma­­rea principiilor ce trebuie să stea la baza colaborării între țările ca­re construiesc orînduirea­ nouă, socialistă, asemenea, că Ea demonstrează, de între­­ solidaritatea și activitatea comună a țărilor vecine, pe de o parte, și interese­le naționale, pe de altă parte, nu este nici un fel de antagonism, ci, dimpotrivă, între ele există o strînsă unitate dialectică. Iată de ce consider că putem să ne felicităm Intr-adevăr pentru succesele obținute pînă acum, să-i felicităm pe muncitorii, inginerii și tehnicienii, pe toți aceia care au contribuit la proiectarea și edificarea acestui măreț obiec­tiv și să le dorim să-l realizeze cit mai repede și în cele mai bu­ne condiții. Totodată, putem să felicităm reciproc partidele noas­tre, conducerile lor, care con­tribuie la dezvoltarea prieteniei dintre țările noastre — pe baza principiilor marxism-leninismului — la cauza unității țărilor socia­liste, la cauza păcii în lume. Propun să toastăm pentru prie­tenia dintre partidele și popoare­le noastre, pentru întărirea co­laborării multilaterale dintre Ro­mânia și Iugoslavia. Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășă Elena Ceaușescu, Dragi oaspeți, Tovarășe și tovarăși, Permiteți-mi să-mi exprim sa­tisfacția pentru faptul că am po­sibilitatea să vă salut în momen­tul de față pe teritoriul nostru, în numele soției mele, al colaborato­rilor și în numele meu personal, precum și în numele tuturor iu­goslavilor care se află aici. Consider că astăzi, cînd repre­zentanții celor două țări, ai Iugo­slaviei și României, s-au întîlnit pe uscat, în mijlocul Dunării, este o zi mare. Că această întîlnire a fost posibilă, trebuie să mulțu­mim specialiștilor, inginerilor și tehnicienilor și colectivelor de muncă de la noi și de la dv. care, prin eforturile lor creatoare, au desfășurat o muncă grandioasă și au zăgăzuit acest fluviu — veșnic liber — pentru ca energia sa să nu meargă nefolosită mai departe spre mare Cele două­ țări socialiste, Ro­mânia și Iugoslavia, au determi­nat acest fluviu să servească inte­­resele socialismului, să servească interesele popoarelor noastre, pentru a putea ridica și mai repe­de nivelul de trai al oamenilor muncii din țările noastre. Este un exemplu că popoarele noastre pot colabora împreună și mai bine, în interesul ambelor țări. Relațiile dintre cele două țări a­­le noastre au fost bune și înain­te de aceasta. Acum, Insă, cînd cele două țări socialiste ale noas­tre sînt legate aici și pe uscat, cînd între noi s-a mai stabilit în­că o legătură, este de noastră să acționăm pentru datoria ca prietenia și colaborarea noastră să fie cât mai puternice și mai trainice. Cred că acesta este un exemplu elocvent cum se pot dezvolta re­lațiile multilaterale între două țări — politice, economice și de altă natură — iar aceasta creează o prietenie trainică. Am convin­gerea că acest baraj peste Dună­re va fi întotdeauna o punte a prieteniei și a păcii între țările și popoarele noastre. Acest obiectiv grandios, cu a­­devărat impresionant chiar și a­­сдт, cînd nu este încă gata, re­prezintă o mare operă creatoare a oamenilor muncii de la noi și de la dumneavoastră, o realizare de care putem fi cu toții mindri. Propun să toastăm pentru întă­rirea continuă a relațiilor multi­laterale dintre cele două țări ale noastre, pentru victorii creatoare în continuare ale oamenilor mun­cii din țările noastre, pentru prie­tenia dintre România și Iugosla­via.

Next