Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-10-01 / No. 504
mint ■ Д a-“1»TM ВД [UNK]УЛ? “ * 4 pag. __ 3Ö bani Constructori de înălțimi Foto: MARTIN SARCA PROLETARI О [UNK] TOATE TARILE, О [UNK] IȚIVA 7 ---------------------- Cifrele de plan pe 1970 — in dezbatere Confecții moderne și de calitate, în consensul exigențelor pieței „Ca urmare a efortului întregului colectiv de muncă din întreprinderea noastră, în primele opt luni ale acestui an, principalii indicatori economici au fost îndepliniți astfel: producția globală în proporție de 103, 2 la sută, producția marfă 102,5 la sută, productivitatea muncii 102,9 la sută, iar volumul beneficiilor peste plan a depășit 1.140.000 lei; volumul total al producției obținută peste sarcina planificată a atins un nivel de 8.251.000 lei. Cuvintele vorbitorului, Ernest Steinberger, directorul Întreprinderii „Mondiale", încărcate de sensuri, parcă concentrarea de pe dăltuiau fetele ascultătorilor Adunarea salariaților privind dezbaterea de plan pentru anul 1970, cifrelor s-a desfășurat într-o atmosferă de seriozitate calmă, de lucru. Realizările își lărgesc semnificația cunoscînd că în primele două trimestre ale anului, din motive obiective, unitatea a întîmpinat greutăți serioase în desfășurarea activității de producție, greutăți depășite numai prin eforturile susținute ale comitetului de direcție îndreptate spre acoperirea integrală a capacităților de producție, precum și prin abnegația și străduința întregului colectiv de a recupera rămînerile în urmă. Discuțiile s-au caracterizat prin maturitate și chibzuință, desprinzîndu-se clar, multilateral și complet nu numai pricipalele greutăți care trebuie învinse ci și măsurile necesare în vederea re v. BABIȚCHI Continuare în pag. a 3-a) Astăzi (1 octombrie) în jurul orei 12,00 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969- 1970. Ocupă propaganda agricolă locul cuvenit în activitatea culturală a satului ? Prea mult se mizează pe acțiuni de la centru, iar inițiativele locale ... întîrzie. • Planificarea muncii culturale nu e numai în atribuțiile directorului de cămin. • „Sfaturi ale care... nu mai au loc. • Propagandă agronomului“ agricolă de „actualitate“ cu documentare cinematografice vechi. Comitetul județean de cultură și artă, în colaborare cu Direcția agricolă și cu Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție desfășoară o muncă susținută pentru a organiza deplasările brigăzilor științifice la sate, care, atît prin tematica abordată cît și prin competența specialiștilor solicitați să le susțină’, tribuie la ridicarea nivelului concunoștințelor profesionale ale cooperatorilor, la mobilizarea lor pentru sporirea producției agricole, redarea de noi terenuri în circuitul agricol, întărirea economică și organizatorică a unităților agricole. Repetatele deplasări ale brigăzilor științifice, alături de ciclurile de conferințe pe teme agrotehnice și de economie agrară, organizate de căminele culturale, au contribuit în mare măsură la obținerea unor succese demne de luat în seamă în activitatea unităților agricole cooperatiste. De asemenea, trebuie să mai adăugăm preocuparea care există (în multe comune cu rezultate bune) pentru susținerea lecțiilor învățămîntului agrozootehnic cu diafilme și filme agricole documentare cuplate în cicluri tematice care au fost programate ținîndu-se seama de profilul unităților. — Cu toate acestea — este de părere tovarășul Mihai Boroș, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă — rezultatele obținute în domeniul propagandei agricole, deși mai bune decit în alți ani, se situează totuși sub posibilități. Adoptîndu-se ideea sprijinului de la județ, prin trimiteri de conferențiari și brigăzi științifice, nu de puține ori se neglijează inițiativa locală, aportul pe care-l pot oferi cadrele de specialiști din A. MUREȘAN (Continuare în pag. a 2-a) CASCADĂ DE FIRE (Imagine de la Texas Satu Mare). Fotoj GHIANCU Pe agenda campaniei agricole de toamnă: MICULA, LAZURI, BORULT, DAR Orzul de toamnă nu se însămințează cu discuții Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție din Micula, Lazuri și Dorolt, avînd în vedere că duc lipsă de brațe de muncă, din care cauză nu pot executa întreținerea culturilor prăsitoare, au hotărît, iar organele agricole județene au aprobat, să introducă în mai multe păioase care se cultură pot executa mecanizat. Pentru a asigura baza furajeră C.A.P. Lazuri și-a planificat să însămînțeze 180 ha cu orz de toamnă, cooperativa din Dorolt 100 ha, iar cea din Micula 50 ha. Epoca optimă de însămînțare a orzului s-a terminat, dar planul stabilit în cele trei unități nu s-a realizat. De superficialitatea cu care se privește realizarea cifrelor de plan sunt vinovate consiliile de conducere și specialiștii din aceste unități (inginerii Beniamin Kallas, Martin Tempfli și Nicolae Lăzăruțiu). Ar fi timpul să se știe că planul de producție o dată aprobat, reprezintă o lege, iar consiliile de conducere, specialiștii, membrii cooperatori au datoria să lupte pentru a-l realiza. Deci în loc să se parlamenteze dacă e cazul să se realizeze planul sau nu, mai bine s-ar trece de urgență la însămînțarea celor 53 ha orz de toamnă de la C.A.P. Lazuri, lucru pe care trebuie să-l facă și conducerile cooperativelor din Micula și Dorolț care au cite 20 ha de însămînțat. Cînd samînțai stă în magazie. Unitățile agricole cooperatiste au sarcina să-și creeze loturi semincere pentru a-și produce sămînța necesară. Organele agricole județene au stabilit împreună cu consiliile de conducere al C.A.P. loturile semicere, iar prin unitățile de stat s-a repartizat se(Continuare în pag. a 3-a) EREN ’69 Cu 500.000 de vizitatori într-o lună de la deschidere — în medie aproape 20.000 persoane pe zi — Expoziția Realizărilor Economiei Naționale „România 1969" tinuă să suscite un deosebit coninteres. Ne-am îndreptat din nou pașii spre complexul expozițional de la București, de data aceasta vizînd pavilioanele care reliefează profilul spiritual al României socialiste: realizările în domeniul științei, artei și culturii. Realitatea aceasta o aflăm în zona В a complexului expozițional, pe malul lacului Herăstrău, unde ajungem prin pasajul subteran construit special pentru a lega direct cele două zone expoziționale Aici se găsesc sectoarele consacrate dezvoltării științei, culturii, artei, învățămîntului, ocrotirii sănătății, sportului, turismului. Evocînd marile împliniri spirituale din anii de la Eliberare, expoziția de cultură și artă prezintă sectorizat realizările obținute în diverse domenii de activitate. Prin intermediul diapozitivelor color, fotografiilor graficelor, mulajelor și exponateșilor sunt ilustrate, în standul muzee și monumente, comori ale culturii românești din trecut cum sunt te- IOAN VLANGA (Continuare în pag. a 2-a) Un tablou impresionant al artei, științei și culturii romanești Stație de transformare realizată de Uzina Electroputere Craiovs. Ш Ц — După apariția anchetei „Cu tergiversări și justificări recoltarea și însămînțările rămîn de .... căruță“— Publicat In urmă cu cîteva zile, articolul intitulat „Recoltarea și însămînțările rămîn de... căruță" atrăgea atenția, între altele, asupra unor deficiențe de ordin organizatoric existente în secțiile Agriș și Livada ale I.M.A. Apa. In răspunsul dat ziarului de către conducerea întreprinderii se spune: „Cele arătate în articolul menționat au fost juste, constituind un ajutor prețios în activitatea noastră. In legătură cu cele semnalate s-au luat de îndată măsuri. La secția Agriș, mecanizatorii — inclusiv șeful secției — au fost rechemați din concediu pentru a lucra pe tractor.. Pentru înlocuirea celor trei tractoare neacoperite cu mecanizatori au fost repartizați în practică tractoriști anul III care sunt elevi îndrumați de tovarăși cu vechime în muncă. Incepînd cu data apariției articolului, toate tractoarele din secție lucrează. S-a discutat cu toți mecanizatorii în legătură cu întărirea disciplinei în muncă și pentru folosirea integrală timpului prielnic lucrului în cîmp. Referitor la cele patru semănători despre care se afirma că nu au bare de tracțiune, controalele noastre au demonstrat că sesizarea nu corespunde adevărului. In plus de măsurile arătate mai sus, în secția Livada s-a trecut urgent la remedierea defecțiunilor tractoarelor așa că acum toate cele 19 tractoare funcționează. Privitor la recoltatul și treieratul lupinului — lucrare ce se desfă(Continuare în pag. a 3-a) ” | |j| | j|j | ffilPIll [ PI] j§ ventiiHenevivim si ti Formații P.C.I. fruntașe pe județ LA ÎNTREPRINDEREA 1 SEPTEMBRIE a avut loc adunarea reprezentanților formațiilor civile de pază contra incendiilor. Cu acest prilej, formația P.C.I. din cadrul întreprinderii a primit — din partea Grupului de pompieri al județului Satu Mare — drapelul de formație fruntașă pe județ, obținând astfel diploma și locul I în întrecerea pe anul 1968—1969: șeful acestei formații, tovarășul Gheorghe Pojoni, care activează de peste 20 de ani în domeniul pazei contra incendiilor, a primit cea de-a doua insignă de fruntaș, alături de acesta fiind recompensați majoritatea pompierilor voluntari de aici cu sume intre 150 —250 lei. Locurile II și III au fost obținute de formațiile Uzinei Unio și, respectiv, de cele de la Topitoria de cînepă din Berveni. VASILE TIBIANA, coresp. Pe rampa de fabricație: „LITORAL-1“ După cum ne informează, tovarășul ing. Ladislau Lazsadi, de la serviciul tehnic al întreprinderii 1 Septembrie, recent au fost încheiate lucrările de proiectare, omologare și de pregătire a fabricației la un nou produs destinat uzului casnic. Este vorba de un încălzitor instantaneu de apă tip „Litoral-l", model I.G.-l, care asigură încălzirea rapidă a unei cantități de apă între 5—11 litri la o temperatură de 44—67 grade Celsius. Noul produs se va putea utiliza pentru încălzirea apei menajere, funcționînd cu un randament de încălzire de 92,5 la sută. Fiind prevăzut cu siguranță electromagnetică, „Litoral-l" se poate adapta în bune condițiuni in bucătării, băi și la alte scopuri menajere. IN CURÂND IN LIBRĂRIILE SĂTMĂRENE „Domni și voievozi români pe meleaguri sătmărene“ Broșura „Domni și voievozi români pe meleaguri sătmărene", editată de Muzeul de istorie din Satu Mare, vine să întregească activitatea de cercetare științifică continuată pe plan publicistic a acestei instituții. In paginile ei, Viorica Bib Ursu , cercetător la muzeu, consemnează prezența pe plaiurile sătmărene a unor domnitori aflați în popas, pribegie, eriginați de treburi diplomatice, în ajutorul principilor Transilvaniei. Sunt semnalați Alexandru Lăpușneanu, Pătrașcu cel Bun, Ștefan Mîrză, Ștefan Lăcustă, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Gavril Movilă, Gheorghe Ștefan, Constantin Șerban, Mihnea al III-lea. In partea a doua a broșurii sunt prezentate fotografii ale sus-numiților domnitori, reproduceri după fresce, stampe și tablouri. „Tezaure monetare din județul Satu Mare“ Profesorul Tiberiu Badher — doctorand în istorie, directorul Muzeului de istorie din Satu Mare — semnează trei din capitolele volumului „Tezaure monetare din județul Satu Mare" (alături de alte șapte semnături ale unor cercetători istorici de prestigiu, din Transilvania). Este vorba despre comunicările „Tezaurul monetar de la Rătești", „Tezaurul de denari romani de la Satu Mare", (scris în colaborare cu D. Protase) și „Alte tezaure descoperite în județ" — lucrări care aduc serioase contribuții la studiul numismaticii.