Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-11-22 / No. 549

— —­рко [UNK] [UNK] в/s­тот гл [UNK]л, твтртят ■=■ I­­N­D N11И 4 pag. — ЗС bani POMICULTURA — poate și trebuie să devină o ramură rentabilă a agriculturii județului Satu Mare dețul nostru este de peste 9.000 ha, cu un număr de circa 300.000 pomi. Din totalul suprafeței, 6.800 ha se află în întreprinderile a­­gricole de stat și cooperativele a­­gricole de producție, fiind create adevărate bazine pomicole de un­de se livrează fructe de calitate superioară atît pe piața internă, cît și la export. Volumul produc­ției totale de fructe ce se reali­zează în acest an în județ va fi de peste 40.000 tone. Numai în a­­cest an, întreprinderea agricolă de stat Tășnad a obținut 2.200 to­ne fructe, a căror valoare se ri­dică la peste 4,5 milioane lei. Producții deosebit de bune, la nivelul celor ce se realizează la întreprinderile agricole de stat, obțin și cooperativele agricole de producție din Urziceni, Stanislău,­­Ciuntești, Turț, Remetea-Oaș și al­tele. Aceste preocuparea pe rezultate oglindesc care au avut-o conducerile unităților sus-aminti­­te pentru întreținerea corespunză­toare a noilor plantații încă de la înființarea lor, asigurînd dezvol­tarea normală a pomilor și intra­rea lor pe rod la timpul stabilit. In dezvoltarea acestui sector s-a simțit și se simte din plin spriji­nul acordat de stat prin credite pe termen lung fără dobîndă, gra­tuități la combaterea bolilor și dă­unătorilor, precum și specialiști cu pregătire superioară. Astfel, numai în anii 1968 — 1969 cooperativele agricole care și-au făcut noi plan­tații pomicole au primit credite în valoare de aproape 2.000.000 lei, iar valoarea tratamentelor con­tra dăunătorilor, efectuate de stat în aceeași perioadă, se ridică la 13 milioane lei. Analizînd multiplele probleme pe care le ridică pomicultura ju­dețului nostru, trebuie să arătăm însă că rezultatele obținute nu reflectă în toate unitățile sprijinul material și eforturile depuse, atit în ce privește creșterea producției de fructe, cît și îmbunătățirea ei calitativă. Una din cauzele care duc la obținerea unor producții mici la hectar constă în faptul că unele unități, cum sunt cele din Soconzel, Stîna, Cehal, Viile Satu Mare, Pomi, Valea Vinului negli­jează lucrările ce trebuiesc apli­cate în livezi, din care cauză a­­cestea nu ajung să intre pe rod în termen, sau chiar se compromite Considerăm că este timpul ca acestor lucrări să li se acorde im­portanța cuvenită din partea con­siliilor de conducere și a specia­liștilor. Timpul este foarte priel­nic pentru a se executa fertili­zarea și aratul terenului din livezi, concomitent cu lucrările de com­batere a dăunătorilor, prin stro­pirile de iarnă și protejarea tulpi­nilor împotriva rozătoarelor. In acest sector, care cere o ca­lificare mai ridicată pentru cei ce execută lucrările, este necesar Ing. VASILE MARCH, director adjunct al Direcției a­­gricole județene (Continuare în pag. a 2-a) Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., privitoare la sarcinile ce revin agriculturii în următorii cinci ani, scot în evidență necesi­tatea folosirii superioare a terenu­rilor agricole. Urmînd cu consecvență indi­cațiile date de partid și folosind cu pricepere baza tehnico-mate­­rială pusă la îndemîna lor de că­tre stat, tot mai multe unități a­­gricole de stat și cooperatiste din județul nostru din zona deluroasă a Oașului și Codrului, precum și cele din zona Careiului, situate pe terenuri nisipoase, au trecut cu hotărîre la schimbarea vechiu­lui peisaj al acestor locuri, înfiin­­țînd plantații pomicole pe mari suprafețe slab productive, sau chiar neproductive. Dacă înainte vreme, de pe a­­ceste terenuri cultivate cu cereale, valoarea producției nu depășea 1.000 — 1.500 lei/ha, acum, în primul și al doilea an de la intra­rea pe rod a primelor livezi, va­loarea producției variază între 15 — 25.000 lei/ha. Din practica unităților agricole situate pe aceste terenuri și din cercetările întreprinse în ultima vreme, s-au acumulat observații prețioase privind alegerea celor mai valoroase specii și soiuri de pomi, adaptate condițiilor din a­­ceste zone, menite să contribuie la valorificarea mai bună a tere­nurilor. D­e la un an la altul sectorul po­micol crește ca suprafață, obținind o pondere tot mai însemnată în realizarea venitului global al u­­nităților agricole. In prezent, su­prafața ocupată de livezi în ju- Imaginea cîmpiei Imaginea reînvie parcă cîmpiei mele hesiodice, pre­a­­mintind de autorul lor, poetul-țăran, pentru care munca cîmpului era un ri­tual împlinit la so­roc. Asociațiile li­vrești se suprapun in această zonă geo­grafică, domestică și inexplicabil de plată — cîmpia careiană. Fără Îndoială, da­că azi poetul elen ar reveni printre noi ar fi dezorientat și uimit, văzând unel­tele schimbate, „ma­­china" — răscolind pământul. Aceasta este marea „dramă" prin care trece cer­noziomul, brazdele negre, pentru ca toamna să dea re­colta promisă. Aici în cîmpia ca­reiană, la Berveni, s-a produs în urmă cu două decenii un salt, ce avea să-și lase pecetea în structura intimă localnicilor. Cei din a Berveni porneau a­­tunci pe un drum nou pentru agricul­tura noastră. Și ine­ditul a însemnat schimbări importan­te, dinamizind stare de lucruri dor­o­nică de înnoiri. Anul acesta s-­a serbat la Berveni cele două decenii de agricultură socia­listă. La vremea po­trivită, reportaje am­ple au­ evidențiat realizări împlinite in acești ani de muncă neîntreruptă. Cifrele au consemnat o re­alitate vie, dar au rămas într-un fei seci, cînd au pre­zentat tabloul întreg al comunei. Se spu­ne că aproape toate casele au fost re­clădite, pe o verti­cală mai înaltă, mai demnă. Căminele au devenit mai spați­oase îmbinînd tradi­ționalul cu urbanul. Cifrele, în acest con­text, își păstrează totuși răceala din șirul infinit. Intr-o parte a co­munei, melița arhai­că „tocind" cîndva obsesiv pină noap­tea, a fost grefată în utilajele industri­ale. Pierderea ace­lui tradițional în­depărtat se pensează în recon­culții amplificați de mași­nile moderne. Aceștia sînt cei doi poli ai Berve­­niului: agricultura socialistă și factura ridicată manu­la rang de industrie, în perimetrul acele­iași comune. .. .Zilele trecute, eram din nou in­terveni. Noiembrie infidel, amintind de zile­­ însorite, dar „galopînd" monoton spre anotimpul alb mă însoțea. Mă gîn­­deam, nici eu nu știu de ce, la ziua cînd verdele minus­cul va fi acoperit de zăpada copleși­toare, răsărind la soroc mai crud. Un dialog cu pri­marul comunei, Ște­fan Sikolya, „na­turalizat“ în Berveni, cum spune dînsul, de aproape treizeci de ani, reprezintă un prilej de­ a trece în bloc-note, preocu­pări, planuri prezen­te și de viitor.­­ Cîteva con­strucții social-cultu­­rale sînt trecute pe agenda noastră ime­diată. La Berveni vom construi o școa­lă cu etaj, ca la Că­rei. Și ca să rămî­­nem în acest dome­niu, de asemenea, la Lucăceni va fi dată în folosință o școală nouă. Acestea sînt obiective de primă importanță, și, bineînțeles, ardente de­ziderate cerute de perfecționarea învă­­țămîntului. Altceva? — Am „purces" la ridicarea unui ma­gazin mixt­ în cen­trul comunei și spe­răm că în primăvară vom putea astfel a­­sigura o exemplară a deservire popu­lației. Pe harta comu­nei, ce modificări vor mai apare? ■ De la Cărei, venind spre noi, va începe asfaltarea drumului. Este un o­­biectiv de primă im­portanță pentru co­muna noastră. De altfel, realitatea re­clamă asfaltarea dru­mului dintre Cărei și Berveni. .. .Deocamdată, ma­șina merge cu a doua, ori a treia viteză, dar peste un an ori doi, circula­ția se va desfășura aici, ca și pe marile artere ale țării, cu traficul tot mai ca­racteristic urbaniză­rii. Imaginea cîmpiei, pierzîndu-se acolo în orizont, a schimbat în vatra Bervenilor cealaltă imagine a comunei, înregis­­trînd încet, dar si­gur, izbînzile culese din rodul pămîntu­­lui, acolo unde poe­mele hesiodice și-au adăugat capitole dimensiuni noi. GRIGORE SCARLAT reporter Atelierele de zonă C.F.R. 388 vagoane redate în plus circulației feroviare Colectivul de muncă de la Ate­lierele de zonă C.F.R. Satu Mare raportează îndeplinirea pe între­gul an a planului de producție și a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă. Utilizînd cu maximă eficiență întregul potențial tehnic și uman al atelierului, cei de aici și-au realizat planul de reparații în proporție de 108 la sută, punînd în circulație, peste prevederi, 388 vagoane reparate. Cifric depășiri­le realizate la acest indicator în­sumează o valoare de 368.000 lei. Timpul de imobilizare a vagoa­nelor în reparații a fost redus cu 81 la sută, fapt ce a permis ca un număr de 3.823 vagoane repa­rate să fie predate în circulație cu 1.849 zile mai devreme. Un nu­măr de șase inovații aplicate au adus economii antecalculate în sumă de 47.200 lei. Muncitorii Traian Sălăjean, Vic­tor Ivanciuc, Aurel Tărțan, Iosif Dărăban, Aurel Munteanu, Ovidiu Ostate și mulți alții, au fost per­manent în fruntea întrecerii so­cialiste. Până la finele anului vor mai fi puse în circulația feroviară în­că 535 vagoane reparate. VIAȚA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ Materia primă a sosit! Imediat după preluare — operație surprinsă în fotografia de mai jos — laptele își urmează dru­mul pentru a deveni unt, brînzeturi, iaurt și atîtea alte produse mult apre­ciate. rííí^h I irliiii 011 Dorind să cunoaștem stadiul în­deplinirii sarcinilor de plan pe acest an, precum și măsurile luate în vederea începerii chiar din primele zile ale lunii ianua­rie 1970 a activității productive la întreaga capacitate, am­ avut recent o convorbire cu tovarășul Mihai Șuta — directorul între­prinderii Crasna Cărei, a cărei sinteză o prezentăm în cele ce urmează: — Ce ne puteți spune despre posibilitățile realizării planului pe 1969? — Planul pe 1969 se­ va putea realiza, însă cu eforturi sporite din partea colectivului nostru. Cauza este rămînerea în urmă față de grafic, datorită aprovizio­nării neritmice. Pe trimestrul IV, față de 26.600 m.p. lemn (P.A.L.), la care se adaugă 8.693 m.p. nece­sar croirii producției marfă pen­tru luna ianuarie, nu avem re­partiții decit pentru 23.000 m.p., restul trebuind procurat din alte surse, destul de greu accesibile pentru noi. Greutăți avem și cu procurarea altor materiale cum ar fi: stofă și arcuri pentru mo­bilă, vopsea, diluant și altele. De asemenea, lipsa cronică de oxigen, din cauza nerespectării contractului de către Uzina Unio a făcut ca la sectorul metal în­deplinirea planului de producție, în tot cursul anului, să stea sub semnul incertitudinii. Din această cauză, pentru a recupera rămînerea în urmă, va trebui ca la sectoarele unde se lucrează în două schimburi­­— pentru luna decembrie — să pre­lungim timpul de lucru la 10 ore. In acest fel, vom reuși să ne achităm de sarcinile ce ne revin pe acest an. — Ce măsuri s-au luat și ce se preconizează în vederea reali­zării cu succes a sarcinilor de plan sporite pe 1970? — In primul rînd, țin să amintesc că planul este deja re­partizat pe secții. Am fost sîntem mereu preocupați de lărgi­și­rea capacităților de producție, precum și de buna organizare întregii noastre activități econo­­­mice. In acest sens, s-a procurat un ferăstrău mecanic, a fost construit un uscător pentru cherestea, amenajat ca platformă de alimentare. Spre deosebire de anul trecut, cînd încă în decembrie se­ lucra la instalația termică, necesară procesului de producție, în acest an s-a reparat din timp. Este, de asemenea, în curs de amenajare o cameră de uscare a mobilei, prevăzută cu instalație de ex­­haustare.­­ In ce privește acoperirea cu comenzi a producției anului viitor ce ne puteți spune? — La sectorul lemn — mobilă — s-au asigurat comenzi pentru întreaga capacitate de producție, cu excepția părții destinate ex­portului. In sectorul metal, noi lucrăm cu comenzi ocazionale și foarte multe unicate. Pentru fondul pieții avem acoperită cu comenzi producția pe întregul an. Pro­ducția care intră în afara fondu­lui pieții este asigurată cu co­menzi pentru trimestrul I și sin­tem­ , în tratative pentru celelalte trimestre cu diferiți beneficiari. Avem încheiată, bunăoară, o mi­­nută cu grupul de uzine Reșița, prin care s-a stabilit din ca­bină la sfîrșitul lunii noiembrie să se definească volumul de lu­crări ce vor fi executate prin cooperare ■— circa U4 din volu­mul total de producție al secto­rului metal. Ce măsuri mai considerau­ necesare pentru buna desfășurare a activității de producție? — Un sprijin mai substanțial în obținerea aprobării celei de a doua intrări în partea opusă unității, cît și repartizarea unor a suprafețe de teren pentru con­strucția depozitului de materiale, măsuri care, de altfel, sînt pre­văzute în planul de sistematizare a unității noastre. ★ Din discuția purtată cu tovară­șul Mihai Șuta reies o seamă de neajunsuri manifestate în activi­tatea productivă de-a acestui an. Ne întrebăm: lungul care s-a făcut totul pentru evitarea lor? Iată de ce considerăm că este necesar ca pe viitor acesta neajunsuri să stea în centrul atenției comitetului de direcție, care are datoria să ia din timp toate măsurile care se impun. Este recomandabil, de asemenea, să se acționeze mai mult pentru întărirea disciplinei în muncă, care la această unitate lasă de dorit. Convorbire realizată des D. ISPAS Realizarea integrală a planului pe 1969 și pregătirea temei­nică a producției anului viitor SUDOIUI) Foto: Gh. IANCU Consecințe și a derivatelor sale. Admit că această poluare poate avea drept consecință creșterea sim­țitoare a temperaturii atmosfe­rei terestre. De aici încolo le­gea bunului simț și cea a rela­ției între cauză și efect vă con­duce vreșe la recunoașterea fap­tului că vor urma evaporări masive de apă și deci cantita­tea de zăpadă ce va cădea pe suprafața anumitor zone ale globului va fi mult mai mare de­cit pină acum. Tot atit de fi­resc scoarța globului va ceda. Cînd un grup de cercetători americani afirmă că din cauza poluării at­mosfe­rei frecvența erupțiilor vulcanice și a cu­tremurelor este în creștere și argumentează cu lanțul logic de mai sus, am un moment de stupefacție, după care admit și această explicație. Admit ca o­­menirea pătrunde cu greu în intimitatea legilor naturii. Cred că noi, oamenii, am a­­vut nevoie de milenii pentru a sesiza legătura între aprinderea unei brichete în Maroc și un cutremur în Chile sau Japonia, dar, iertați-mă, n-am să cred niciodată că tot vreme de mi­lenii n-am putut sau n-am a­­vut timp să ne dăm seama de consecințele înspăimântătoare ce se poate avea o săgeată, un Iun, o piatră, un Vietnam, un Nagasaki... VICTOR MIHALCA înii­­iTi-» Admit că poluarea at­mosfe­rei este consecința folosirii in­tense a cărbunelui, petrolului Interviu cu INDIRA GANDHI Primul ministru al In­diei, Indira Gandhi, a acordat revistei vest-ger­mane „Der Spiegel" un interviu în care s-a refe­rit la actualele frămîntări politice din India, deter­minate de divergențele din sinul partidului de guver­­nămînt Congresul Natio­nal Indian. Redăm cîteva fragmente din acest in­terviu. Din presa străină ÎNTREBARE: Se creează im­presia că India pășește în pre­zent în stadiul cel mai impor­tant al dezvoltării sale de la proclamarea independenței. In domeniul politicii interne, dv., în urma unor dezbateri în cadrul partidului de guvernămînt, au­ hotărît o deplasare spre stînga. RĂSPUNS: „Guvernul indian a făcut o deplasare spre stîn­ga nu mai mult decit trebuia. Se poate vorbi despre o depla­sare nu prea mare și nu de o cotitură serioasă în politică. Toate aceste probleme au fost discutate în sinul partidului timp de mulți ani. Trebuia să acționăm, întrucît ultimele ale­geri generale, în urma cărora în numeroase state Partidul Con­gresului a pierdut controlul, au demonstrat că autoritatea partidului în rîndul maselor populare a devenit mai puțin trainică decît înainte". ÎNTREBARE: In ce mod cel mai mare partid național din India, care a condus țara la independență, a pierdut contactul cu masele? RĂSPUNS: „Sînt cauze pro­prii, care, de altfel, diferă de la stat la stat. In prezent nu toată populația consideră că noi sîntem tot atît de apropiați de popor ca în trecut. Partidul nu a atras noi aderenți, iar în uz­(Continuare în pag. a 4-a)

Next