Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-11-22 / No. 549
— —рко [UNK] [UNK] в/sтот гл [UNK]л, твтртят ■=■ IND N11И 4 pag. — ЗС bani POMICULTURA — poate și trebuie să devină o ramură rentabilă a agriculturii județului Satu Mare dețul nostru este de peste 9.000 ha, cu un număr de circa 300.000 pomi. Din totalul suprafeței, 6.800 ha se află în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție, fiind create adevărate bazine pomicole de unde se livrează fructe de calitate superioară atît pe piața internă, cît și la export. Volumul producției totale de fructe ce se realizează în acest an în județ va fi de peste 40.000 tone. Numai în acest an, întreprinderea agricolă de stat Tășnad a obținut 2.200 tone fructe, a căror valoare se ridică la peste 4,5 milioane lei. Producții deosebit de bune, la nivelul celor ce se realizează la întreprinderile agricole de stat, obțin și cooperativele agricole de producție din Urziceni, Stanislău,Ciuntești, Turț, Remetea-Oaș și altele. Aceste preocuparea pe rezultate oglindesc care au avut-o conducerile unităților sus-amintite pentru întreținerea corespunzătoare a noilor plantații încă de la înființarea lor, asigurînd dezvoltarea normală a pomilor și intrarea lor pe rod la timpul stabilit. In dezvoltarea acestui sector s-a simțit și se simte din plin sprijinul acordat de stat prin credite pe termen lung fără dobîndă, gratuități la combaterea bolilor și dăunătorilor, precum și specialiști cu pregătire superioară. Astfel, numai în anii 1968 — 1969 cooperativele agricole care și-au făcut noi plantații pomicole au primit credite în valoare de aproape 2.000.000 lei, iar valoarea tratamentelor contra dăunătorilor, efectuate de stat în aceeași perioadă, se ridică la 13 milioane lei. Analizînd multiplele probleme pe care le ridică pomicultura județului nostru, trebuie să arătăm însă că rezultatele obținute nu reflectă în toate unitățile sprijinul material și eforturile depuse, atit în ce privește creșterea producției de fructe, cît și îmbunătățirea ei calitativă. Una din cauzele care duc la obținerea unor producții mici la hectar constă în faptul că unele unități, cum sunt cele din Soconzel, Stîna, Cehal, Viile Satu Mare, Pomi, Valea Vinului neglijează lucrările ce trebuiesc aplicate în livezi, din care cauză acestea nu ajung să intre pe rod în termen, sau chiar se compromite Considerăm că este timpul ca acestor lucrări să li se acorde importanța cuvenită din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor. Timpul este foarte prielnic pentru a se executa fertilizarea și aratul terenului din livezi, concomitent cu lucrările de combatere a dăunătorilor, prin stropirile de iarnă și protejarea tulpinilor împotriva rozătoarelor. In acest sector, care cere o calificare mai ridicată pentru cei ce execută lucrările, este necesar Ing. VASILE MARCH, director adjunct al Direcției agricole județene (Continuare în pag. a 2-a) Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., privitoare la sarcinile ce revin agriculturii în următorii cinci ani, scot în evidență necesitatea folosirii superioare a terenurilor agricole. Urmînd cu consecvență indicațiile date de partid și folosind cu pricepere baza tehnico-materială pusă la îndemîna lor de către stat, tot mai multe unități agricole de stat și cooperatiste din județul nostru din zona deluroasă a Oașului și Codrului, precum și cele din zona Careiului, situate pe terenuri nisipoase, au trecut cu hotărîre la schimbarea vechiului peisaj al acestor locuri, înființînd plantații pomicole pe mari suprafețe slab productive, sau chiar neproductive. Dacă înainte vreme, de pe aceste terenuri cultivate cu cereale, valoarea producției nu depășea 1.000 — 1.500 lei/ha, acum, în primul și al doilea an de la intrarea pe rod a primelor livezi, valoarea producției variază între 15 — 25.000 lei/ha. Din practica unităților agricole situate pe aceste terenuri și din cercetările întreprinse în ultima vreme, s-au acumulat observații prețioase privind alegerea celor mai valoroase specii și soiuri de pomi, adaptate condițiilor din aceste zone, menite să contribuie la valorificarea mai bună a terenurilor. De la un an la altul sectorul pomicol crește ca suprafață, obținind o pondere tot mai însemnată în realizarea venitului global al unităților agricole. In prezent, suprafața ocupată de livezi în ju- Imaginea cîmpiei Imaginea reînvie parcă cîmpiei mele hesiodice, preamintind de autorul lor, poetul-țăran, pentru care munca cîmpului era un ritual împlinit la soroc. Asociațiile livrești se suprapun in această zonă geografică, domestică și inexplicabil de plată — cîmpia careiană. Fără Îndoială, dacă azi poetul elen ar reveni printre noi ar fi dezorientat și uimit, văzând uneltele schimbate, „machina" — răscolind pământul. Aceasta este marea „dramă" prin care trece cernoziomul, brazdele negre, pentru ca toamna să dea recolta promisă. Aici în cîmpia careiană, la Berveni, s-a produs în urmă cu două decenii un salt, ce avea să-și lase pecetea în structura intimă localnicilor. Cei din a Berveni porneau atunci pe un drum nou pentru agricultura noastră. Și ineditul a însemnat schimbări importante, dinamizind stare de lucruri doronică de înnoiri. Anul acesta s-a serbat la Berveni cele două decenii de agricultură socialistă. La vremea potrivită, reportaje ample au evidențiat realizări împlinite in acești ani de muncă neîntreruptă. Cifrele au consemnat o realitate vie, dar au rămas într-un fei seci, cînd au prezentat tabloul întreg al comunei. Se spune că aproape toate casele au fost reclădite, pe o verticală mai înaltă, mai demnă. Căminele au devenit mai spațioase îmbinînd tradiționalul cu urbanul. Cifrele, în acest context, își păstrează totuși răceala din șirul infinit. Intr-o parte a comunei, melița arhaică „tocind" cîndva obsesiv pină noaptea, a fost grefată în utilajele industriale. Pierderea acelui tradițional îndepărtat se pensează în reconculții amplificați de mașinile moderne. Aceștia sînt cei doi poli ai Berveniului: agricultura socialistă și factura ridicată manula rang de industrie, în perimetrul aceleiași comune. .. .Zilele trecute, eram din nou interveni. Noiembrie infidel, amintind de zile însorite, dar „galopînd" monoton spre anotimpul alb mă însoțea. Mă gîndeam, nici eu nu știu de ce, la ziua cînd verdele minuscul va fi acoperit de zăpada copleșitoare, răsărind la soroc mai crud. Un dialog cu primarul comunei, Ștefan Sikolya, „naturalizat“ în Berveni, cum spune dînsul, de aproape treizeci de ani, reprezintă un prilej de a trece în bloc-note, preocupări, planuri prezente și de viitor. Cîteva construcții social-culturale sînt trecute pe agenda noastră imediată. La Berveni vom construi o școală cu etaj, ca la Cărei. Și ca să rămînem în acest domeniu, de asemenea, la Lucăceni va fi dată în folosință o școală nouă. Acestea sînt obiective de primă importanță, și, bineînțeles, ardente deziderate cerute de perfecționarea învățămîntului. Altceva? — Am „purces" la ridicarea unui magazin mixt în centrul comunei și sperăm că în primăvară vom putea astfel asigura o exemplară a deservire populației. Pe harta comunei, ce modificări vor mai apare? ■ De la Cărei, venind spre noi, va începe asfaltarea drumului. Este un obiectiv de primă importanță pentru comuna noastră. De altfel, realitatea reclamă asfaltarea drumului dintre Cărei și Berveni. .. .Deocamdată, mașina merge cu a doua, ori a treia viteză, dar peste un an ori doi, circulația se va desfășura aici, ca și pe marile artere ale țării, cu traficul tot mai caracteristic urbanizării. Imaginea cîmpiei, pierzîndu-se acolo în orizont, a schimbat în vatra Bervenilor cealaltă imagine a comunei, înregistrînd încet, dar sigur, izbînzile culese din rodul pămîntului, acolo unde poemele hesiodice și-au adăugat capitole dimensiuni noi. GRIGORE SCARLAT reporter Atelierele de zonă C.F.R. 388 vagoane redate în plus circulației feroviare Colectivul de muncă de la Atelierele de zonă C.F.R. Satu Mare raportează îndeplinirea pe întregul an a planului de producție și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Utilizînd cu maximă eficiență întregul potențial tehnic și uman al atelierului, cei de aici și-au realizat planul de reparații în proporție de 108 la sută, punînd în circulație, peste prevederi, 388 vagoane reparate. Cifric depășirile realizate la acest indicator însumează o valoare de 368.000 lei. Timpul de imobilizare a vagoanelor în reparații a fost redus cu 81 la sută, fapt ce a permis ca un număr de 3.823 vagoane reparate să fie predate în circulație cu 1.849 zile mai devreme. Un număr de șase inovații aplicate au adus economii antecalculate în sumă de 47.200 lei. Muncitorii Traian Sălăjean, Victor Ivanciuc, Aurel Tărțan, Iosif Dărăban, Aurel Munteanu, Ovidiu Ostate și mulți alții, au fost permanent în fruntea întrecerii socialiste. Până la finele anului vor mai fi puse în circulația feroviară încă 535 vagoane reparate. VIAȚA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ Materia primă a sosit! Imediat după preluare — operație surprinsă în fotografia de mai jos — laptele își urmează drumul pentru a deveni unt, brînzeturi, iaurt și atîtea alte produse mult apreciate. rííí^h I irliiii 011 Dorind să cunoaștem stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an, precum și măsurile luate în vederea începerii chiar din primele zile ale lunii ianuarie 1970 a activității productive la întreaga capacitate, am avut recent o convorbire cu tovarășul Mihai Șuta — directorul întreprinderii Crasna Cărei, a cărei sinteză o prezentăm în cele ce urmează: — Ce ne puteți spune despre posibilitățile realizării planului pe 1969? — Planul pe 1969 se va putea realiza, însă cu eforturi sporite din partea colectivului nostru. Cauza este rămînerea în urmă față de grafic, datorită aprovizionării neritmice. Pe trimestrul IV, față de 26.600 m.p. lemn (P.A.L.), la care se adaugă 8.693 m.p. necesar croirii producției marfă pentru luna ianuarie, nu avem repartiții decit pentru 23.000 m.p., restul trebuind procurat din alte surse, destul de greu accesibile pentru noi. Greutăți avem și cu procurarea altor materiale cum ar fi: stofă și arcuri pentru mobilă, vopsea, diluant și altele. De asemenea, lipsa cronică de oxigen, din cauza nerespectării contractului de către Uzina Unio a făcut ca la sectorul metal îndeplinirea planului de producție, în tot cursul anului, să stea sub semnul incertitudinii. Din această cauză, pentru a recupera rămînerea în urmă, va trebui ca la sectoarele unde se lucrează în două schimburi— pentru luna decembrie — să prelungim timpul de lucru la 10 ore. In acest fel, vom reuși să ne achităm de sarcinile ce ne revin pe acest an. — Ce măsuri s-au luat și ce se preconizează în vederea realizării cu succes a sarcinilor de plan sporite pe 1970? — In primul rînd, țin să amintesc că planul este deja repartizat pe secții. Am fost sîntem mereu preocupați de lărgișirea capacităților de producție, precum și de buna organizare întregii noastre activități economice. In acest sens, s-a procurat un ferăstrău mecanic, a fost construit un uscător pentru cherestea, amenajat ca platformă de alimentare. Spre deosebire de anul trecut, cînd încă în decembrie se lucra la instalația termică, necesară procesului de producție, în acest an s-a reparat din timp. Este, de asemenea, în curs de amenajare o cameră de uscare a mobilei, prevăzută cu instalație de exhaustare. In ce privește acoperirea cu comenzi a producției anului viitor ce ne puteți spune? — La sectorul lemn — mobilă — s-au asigurat comenzi pentru întreaga capacitate de producție, cu excepția părții destinate exportului. In sectorul metal, noi lucrăm cu comenzi ocazionale și foarte multe unicate. Pentru fondul pieții avem acoperită cu comenzi producția pe întregul an. Producția care intră în afara fondului pieții este asigurată cu comenzi pentru trimestrul I și sintem , în tratative pentru celelalte trimestre cu diferiți beneficiari. Avem încheiată, bunăoară, o minută cu grupul de uzine Reșița, prin care s-a stabilit din cabină la sfîrșitul lunii noiembrie să se definească volumul de lucrări ce vor fi executate prin cooperare ■— circa U4 din volumul total de producție al sectorului metal. Ce măsuri mai considerau necesare pentru buna desfășurare a activității de producție? — Un sprijin mai substanțial în obținerea aprobării celei de a doua intrări în partea opusă unității, cît și repartizarea unor a suprafețe de teren pentru construcția depozitului de materiale, măsuri care, de altfel, sînt prevăzute în planul de sistematizare a unității noastre. ★ Din discuția purtată cu tovarășul Mihai Șuta reies o seamă de neajunsuri manifestate în activitatea productivă de-a acestui an. Ne întrebăm: lungul care s-a făcut totul pentru evitarea lor? Iată de ce considerăm că este necesar ca pe viitor acesta neajunsuri să stea în centrul atenției comitetului de direcție, care are datoria să ia din timp toate măsurile care se impun. Este recomandabil, de asemenea, să se acționeze mai mult pentru întărirea disciplinei în muncă, care la această unitate lasă de dorit. Convorbire realizată des D. ISPAS Realizarea integrală a planului pe 1969 și pregătirea temeinică a producției anului viitor SUDOIUI) Foto: Gh. IANCU Consecințe și a derivatelor sale. Admit că această poluare poate avea drept consecință creșterea simțitoare a temperaturii atmosferei terestre. De aici încolo legea bunului simț și cea a relației între cauză și efect vă conduce vreșe la recunoașterea faptului că vor urma evaporări masive de apă și deci cantitatea de zăpadă ce va cădea pe suprafața anumitor zone ale globului va fi mult mai mare decit pină acum. Tot atit de firesc scoarța globului va ceda. Cînd un grup de cercetători americani afirmă că din cauza poluării atmosferei frecvența erupțiilor vulcanice și a cutremurelor este în creștere și argumentează cu lanțul logic de mai sus, am un moment de stupefacție, după care admit și această explicație. Admit ca omenirea pătrunde cu greu în intimitatea legilor naturii. Cred că noi, oamenii, am avut nevoie de milenii pentru a sesiza legătura între aprinderea unei brichete în Maroc și un cutremur în Chile sau Japonia, dar, iertați-mă, n-am să cred niciodată că tot vreme de milenii n-am putut sau n-am avut timp să ne dăm seama de consecințele înspăimântătoare ce se poate avea o săgeată, un Iun, o piatră, un Vietnam, un Nagasaki... VICTOR MIHALCA îniiiTi-» Admit că poluarea atmosferei este consecința folosirii intense a cărbunelui, petrolului Interviu cu INDIRA GANDHI Primul ministru al Indiei, Indira Gandhi, a acordat revistei vest-germane „Der Spiegel" un interviu în care s-a referit la actualele frămîntări politice din India, determinate de divergențele din sinul partidului de guvernămînt Congresul National Indian. Redăm cîteva fragmente din acest interviu. Din presa străină ÎNTREBARE: Se creează impresia că India pășește în prezent în stadiul cel mai important al dezvoltării sale de la proclamarea independenței. In domeniul politicii interne, dv., în urma unor dezbateri în cadrul partidului de guvernămînt, au hotărît o deplasare spre stînga. RĂSPUNS: „Guvernul indian a făcut o deplasare spre stînga nu mai mult decit trebuia. Se poate vorbi despre o deplasare nu prea mare și nu de o cotitură serioasă în politică. Toate aceste probleme au fost discutate în sinul partidului timp de mulți ani. Trebuia să acționăm, întrucît ultimele alegeri generale, în urma cărora în numeroase state Partidul Congresului a pierdut controlul, au demonstrat că autoritatea partidului în rîndul maselor populare a devenit mai puțin trainică decît înainte". ÎNTREBARE: In ce mod cel mai mare partid național din India, care a condus țara la independență, a pierdut contactul cu masele? RĂSPUNS: „Sînt cauze proprii, care, de altfel, diferă de la stat la stat. In prezent nu toată populația consideră că noi sîntem tot atît de apropiați de popor ca în trecut. Partidul nu a atras noi aderenți, iar în uz(Continuare în pag. a 4-a)