Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-18 / No. 519

Q ' TR­ON Г [UNK]­А’ SÄTMARFANÄ •"_ _ ... _________________________________ _________________ Simbătă 18 octombrie 1969 Conștiința juridică (Urmare din pag. 1) deplini obligațiilor contractuale pot apare impedimente de ordin obiectiv. Dar nu cauzele obiective sunt acelea care provoacă majori­tatea litigiilor, ci cele subiective. Cele mai multe litigii s-au ivit din refuzul nejustificat de plată. Adică din cauza unor atitudini manifestate de întreprinderile da­tornice față de pretențiile celor creditoare. Dacă cauzele obiective (fiindcă se impune peste voința noastră) sunt justificate, cele subiective nu pot justifica litigiile. Tot ceea ce realizăm, depinde de gîndirea noastră cristalizată Într-Un ansamblu de idei, senti­mente și volițiuni ce alcătuiesc conștiința socialistă. In legătură cu problema de care ne ocupăm ne interesează în special conștiin­ța juridică socialistă, fiindcă, du­pă părerea noastră, evitarea con­flictelor și a litigiilor depinde de această conștiință. In relațiile dintre organizațiile socialiste, ca și în alte relații de altfel, faptele au o anumită sem­nificație juridică, un anumit efect juridic. Cunoștințele ne ajută să recunoaștem semnificația faptului, iar conștiința determină atitudinea pe care o luăm față de acesta. Un angajat al Combinatului 1 Mai a refuzat restituirea sumei de 35.164 lei facturată și încasată dintr-o eroare de la ICOMCOOP Gheorghieni. Poate că nu a înțe­les semnificația juridică a refuzu­lui său, fiindcă nu cunoaște efec­tele economice negative ale fap­tului că acea întreprindere a plă­tit suma fără să capete ceva în schimb. Poate că a înțeles-o, dar i-a fost indiferent dacă efectul ne­gativ se produce sau nu. In pri­mul caz înseamnă că i-au lipsit cunoștințele necesare, iar în al doilea — aprecierea faptului sub raportul interesului economic. Același lucru se poate spune și despre toți aceia, de la Uzina Unio, întreprinderea județeană de aprovizionare a C.A.P., I.S.F. Că­rei, întreprinderea de industriali­zarea vinului și băuturilor alcooli­ce, Fabrica 1 Septembrie, și de la celelalte întreprinderi, care au e­­fectuat refuzuri nejustificate de plată. Angajații din întreprinderi tre­buie să aibă — fără îndoială — pe lângă cunoștințele specifice funcțiunii, și anumite cunoștințe juridice, să cunoască dispozițiile legale privitoare la domeniul în care își desfășoară activitatea. Dar numai atîta nu este suficient. Pentru formarea și dezvoltarea conștiinței juridice (condiție ca­pitală pentru prevenirea litigiilor) mai este necesar ca­'pe­ acele' cu­noștințe să se grefeze convingeri­le și năzuințele care să concorde, să se identifice neslăbit cu inte­resele societății socialiste. Astfel, întreaga activitate devine biro­crație păgubitoare pentru societa­te. Un eveniment muzical de seamă Brian Brockless la pupitrul Filarmonicii sătmărene In cel de al­ doilea concert actualei stagiuni, la pupitrul or­al­chestrei simfonice din Satu Mare a apărut Brian Brockless, dirijo­rul orchestrei „Schubert“ din Lon­dra. Unul dintre cei mai buni elevi ai marelui dirijor român Sergiu Celibidache, Brockless este un pa­sionat al meseriei, unul care, urm­­inînd și asimilînd cu toată con­vingerea și pasiunea principiile di­rijorale ale maestrului său, a reu­șit să-și însușească o tehnică di­rijorală sigură cu ajutorul căreia stimulează și animă ansamblul cu ușurință. Ca muzician, Brian Brockless face parte din aceia care au ca­pacitatea de a-și însuși lucrările muzicale pînă în cele mai mici a­­mănunte. El lucrează cu orchestra fără să aibă partitura în față, a­­ceasta nu pentru „a face impresie" și nu în toate cazurile, cum singur a mărturisit ci atunci cînd muzica în lucru îi este foarte cunoscută, apropiată, cum i-a fost de altfel și programul concertului pe care l-a pregătit cu orchestra sătmăreană. Cu „Serenade pentru coarde“ de Edward Elgar — primul punct al programului — orchestra noas­tră s-a întîlnit pentru a două oa­ră. Prima interpretare a realizat-o sub conducerea maestrului Mircea Basarab la sfîrșitul stagiunii tre­cute. De data aceasta, orchestra cunoscînd lucrarea, fiind stimula­tă și de temperamentul ardent al dirijorului, a cîntat cu mai multă dezinvoltură, mai degajat. Cu o mare puritate de sunet, finețe și suavitate a fost executată partea mediană a lucrării, mai cu seamă în repetarea ei ca bis, la sfîrșitul concertului, cînd ne-a produs o adevărată elevație artistică. Concertul pentru violoncel­ și orchestră de Dvorăk a constituit cel de al doilea moment al serii. Tînăra și talentata violoncelistă Alexandra Guțu din București făcut dovada unor veritabile cali­a­tăți solistice. Deși la începutul ca­rierei sale (acest concert îl cîntă pentru prima dată cu orchestra) ea a prezentat multă siguranță în atacul momentelor solistice, o a­­profundata cunoaștere a părților orchestrale. Seriozitatea pregătirii sale, buna școală de violoncel s-au observat pe tot parcursul execuției. Desigur că o mai mare puritate a tonului, liniște și stăpi­­nire de sine le va cîștiga pe mă­sura legăturii continue cu orches­trele și publicul. Colaborarea solist — dirijor — orchestră a fost mulțumitoare dar nu în toate momentele de cea mai bună calitate în ce privește sin­cronizarea, claritatea ritmică, in­tonația. Neajunsul are o singură proveniență: imposibilitatea de repeta mai mult pentru simplu mo­­­tiv că materialele (partiturile) nu ne-au parvenit la timp. Simfonia a H-a de Brahms, exe­cutată în încheierea concertului, a constituit poate cea mai frumoasă dintre interpretările acestei lucră­ri de către orchestra sătmăreană. Grija pentru frumusețea sunetului diferitelor compartimente, înlătu­rarea pe cît posibil a asperităților, înlănțuirea firească a temelor justa lor reliefare, au fost preocu­și pări ale dirijorului și orchestrei pe tot parcursul repetițiilor, preo­cupări care au dus la o inter­pretare remarcabilă în concert. Tempourile celor patru părți ale simfoniei, gîndite destul de mișcat și fără mari diferențe în cadrul a­­celeiași părți, au favorizat reliefa­rea elementului clasic existent în simfonia brahmsiană. Elementul romantic, prezent și el la Brahms în melodică, ritmică, dinamică, fost reliefat prin plasticitatea exe­­­cuției melodiei, suplețea frazării și robustețea redării secvențelor de tutti. Finalul, în părțile sale mai difi­cile, a avut cîteva momente mai puțin realizate sub aspectul ritmic și de tehnicitate, fapt pe care îl considerăm nesemnificativ, avînd în vedere întreaga simfonie. In concluzie, concertul a con­stituit o frumoasă seară de muzi­că simfonică, în care numerosul public a aplaudat călduros pe di­rijor, solistă, orchestră. Evoluția simfonicei sătmărene se arată as­cendentă, dezvăluind în timp noi potente de înțelegere și interpre­tare mai ales a muzicii romantice. O mai mare grijă pentru acordaj a unora dintre suflători, o mai apropiată ascultare și colaborare între toate compartimentele or­chestrei, va duce fără îndoială la realizări artistice din ce în ce mai valoroase. AL. MUNTEANU тв [UNK] пвп [UNK] CINEMATOGRAFE SATU MARE:— Victoria: Noap­tea generalilor (coproducție fran­­co-engleză, seriile I și II, color, cinemascop); Popular: Vițelul de aur (seriile I și II, film sovietic, cinemascop); CĂRȚI - Popular: Omul momentului (film englez); 23 August: Călugărița și comisarul (film iugoslav); NEGREȘTI-OAȘ : Noul locatar (film polonez); TĂȘ­­NAD: Bună ziua, Contesă (film spaniol, color); BERVENI: Heidi (film austriac, color); HALMEU: Tată de familie (coproducție ita­­lo-franceză, color); SANISLAU: Marele șarpe (film din R.D.G., co­lor, cinemascop); TEATRU Secția maghiară a Teatrului de Nord Satu Mare, prezintă azi la ora 20, spectacolul „Primăvară tîrzie" de Horia Lovinescu. (Va­labil abonamentul C). AZI ÎNTRECERI SPORTIVE MÎINE Handbal Terenul din parcul orașului Că­rei, ora 16: Campionatul republi­can de calificare pentru divizia В —, etapa județeană. Volei Terenul Liceului „M. Eminescu" Satu Mare, ora 15: „Cupa semi­centenarului M. Eminescu". Fotbal Stadionul municipal, ora 111 Olimpia Satu Mare — Ripensia Timișoara. In deschidere: Olimpia Someșul (juniori). Volei, baschet, lupte libere Sala Școlii profesionale foresti­ere Satu Mare, ora 8 : Volei: Olimpia (jun.) — Șc. sp. Oradea; ora 9: baschet: Șc. sp. Satu Ma­re — Liceul Huedin, ora 10,30: lupte libere (div. națională A). Participă Steagul roșu Brașov, Du­nărea Galați, C.S.M. Sibiu, Olim­pia Satu Mare. Handbal Terenul din parcul orașului Că­rei, ora 10. Campionatul republi­can de calificare pentru divizia В — etapa județeană. Oros Tășnad, ora 10. Etapa județea­nă a campionatului republican de cror O cărticică ce te prinde pe nesimțite în capcana ei, ceea ce a vrut să evite autorul — dictaticismul îi reușește de minune. Schi­țele lui C. Nestor din a­­cest volum sunt inspirate din viața cotidiană a co­piilor, surprind relațiile con­stituite în stradă, reacția părin­ților (adesea nesănătoasă), trep­tat dezvăluindu-ni-se un­­ uni­vers plin de subtilități, cu ne­bănuite consecințe în persona­litatea în formare a copiilor. . . .Doi copii își etalează în stradă o sumedenie de lucru soa­­re cu care și-au umplut buzu­narele. Ajung, la un moment, la o înțelegere de schimb: o bi­lă de rulment al unuia, pe cuiul galben al celuilalt. După o vre­me cel care a oferit bila, regre­tă, se răzgîndește și o cere î­­napoi, vrea să anuleze schimbul. E refuzat și de aici prilej de . .. tensiune între cei doi copii. Pe stradă apare tatăl copilului ca­re oferise bila de rulment, în­soțit de un prieten. Copilul i se plînge că i s-ar fi luat bila dar celălalt ripostează, a fost un schimb. Reacția tatălui: „Ți-am spus să nu mai primești nimic de la copiii" — și-i dă o palmă pe spate. „Cereți iertare" — pretinde apoi el, văzînd că bă­iatul tace și nu-și trădează cu nici un gest durerea. Băiatul în­­găimează formal cuvinte de ier­tare și izbucnește în plîns, este împins cu bruschețe de tată în curte. „I-am dat o palmă și ai făcut trei greșeli“ — îi spune prietenul tatălui care încerca să-și justifice intervenția-i ,,pe­ Cartea pentru părinți „COPIII ȘI STRADA”­ dagogică" în jocul copilului. In­tr-adevăr, îl lovise pe copil în loc să-i explice că o dată ce a făcut schimbul — o chestiune de onoare, nu trebuia să revi­nă asupra lui; l-a pedepsit pe copil în fața altor copii, nimic mai grav pentru știrbirea perso­nalității copilului și compromi­terea lui în fața celorlalți, l-a pretins să-i ceară iertare. ..Vrei să-l înveți de mic să fie lingu­șitor și fals? Vrei să crești un i­­pocrit?" Și după toate acestea, tatăl copilului căzu pe gînduri, neputînd să nu dea dreptate prietenului său. Lăsîndu-l pe cititor să reflec­teze și să dezvăluie singur ero­rile pedagogice ale personaje­lor — părinți (și cît de mult sîntem adesea noi înșine aces­te personaje!), din schițele vioa­ie și atractive, autorul caută tot­odată să impună în ochii părin­ților o realitate pregnantă în influențarea formativă a copii­lor: strada. „Ca orice mediu, strada are o influență foarte ma­re asupra copiilor. Strada pro­­priu-zisă e mută, dar e vie și în perpetuă mișcare. Și apoi strada e loc de joacă și delec­tare pentru toți copiii. Pe dea­supra temperamentului fiecăruia, strada își formează din colecti­vitatea lor o atmosferă, aproape un fel de mică organizație so­cială fără legi scrise, care for­mează conștiința socială incipi­entă a copiilor. Strada, ca uni­vers al copiilor e o necesitate și e, vrînd-nevrînd, o realitate" — consemnează într-o succintă prezentare scriitorul Demoste­­ne Botez. De legile și valorile a­­cestui mic univers, care ne sca­pă uneori, ne fac conștienți schițele lui G. Nestor. G. OCTAVIAN Activiștii voluntari - animatorii vieții sportive din județul nostru Activitatea sportivă din noastră are un larg caracter patria de masă, avînd rolul său bine deter­minat în viața socială. Amploarea și atractivitatea acțiunilor sporti­ve organizate a facilitat apariția unei noi opinii despre educație fi­zică și sport, despre nevoia prac­ticării exercițiilor fizice, care duc la întărirea sănătății, la dezvolta­rea fizică armonioasă a celui ce practică sportul, la petrecerea u­­tilă și plăcută a timpului liber. In mișcarea sportivă, prin spe­cificul organizării ei, lucrează un mare număr de activiști voluntari, fără de care activul nostru jude­țean, de pildă, nu ar putea cu­prinde toate laturile acestei fru­moase activități. Cine sînt acești tovarăși? Numărul lor de ia peste o sută și spațiul nu ridică ne permite prezentarea tuturor. A­­mintim totuși, numele tovarășilor Radu Murgu, Ilie Tîlvîc, Árpád Ja­kab, Augustin Verba, Sever Do­­ros, Otto Gros, loan Boloș, Adal­bert Hadh, loan Chira, Octavian Moise, Carol Fülöp, Francisc Vi­­land, Zoltán Kovács, Vasile Li­­gheti, Vasile Czira, loan Lungu, care, sunt de altfel, președinții comisiilor pe ramuri de sport. Deși de diferite vîrste și pregă­tiri, avînd felurite ocupații și pro­fesii (în rîndul activiștilor spor­tivi figurează tehnicieni, medici, ingineri, muncitori, funcționari, profesori etc.,)1. aceștia­ se bucură la locul de muncă de stima, apre­cierea și respectul colegilor lor, iar pe plan sportiv de aceleași considerații din partea organelor noastre, a sportivilor și spectato­rilor. Foști sportivi sau simpatizanți ai mișcării organizate prin pris­ma regulamentelor, activul volun­tar alocă o însemnată parte din timpul liber activității în cadrul comisiilor pe ramuri, care funcți­onează pe lîngă Consiliul jude­țean pentru educație fizică și sport, precum și pe lîngă consiliile pentru educație fizică și sport din orașele Cărei, Tășnad, Negrești- Oaș. Un larg activ voluntar mun­cește în cadrul birourilor pe sec­ții ale asociațiilor sportive, iar în m alți tovarăși — activează — ca instructori sportivi în pregătirea unor grupe de copii și tineret pentru participarea la diferite com­petiții. Comisiile rezolvă sau bilunar, cu aportul săptămînal tuturor membrilor și sub îndrumarea ac­tivului salariat, în ședințele de lucru, programările competițiilor din calendar, asigurarea lor cu arbitri și terenuri, întocmesc și țin evidența sportivilor legitimați și clasificați cu secțiile afiliate, or­ganizează cursuri de formare a arbitrilor, participă la ședințele comitetelor federale de specialita­te. Toate comisiile noastre cunosc de la începutul anului calendarul sportiv competițional pe care îl îndeplinesc ritmic, cît și resurse­le financiare pentru realizarea lui. La întocmirea calendarului și bu­getului se consultă întotdeauna comisiile de specialitate, se cont de propunerile acestora, ține de raza de acțiune a lor, de răspîn­­direa ramurii sportive respective în județ. Tot cu ajutorul acesto­ra se realizează și acțiunile de ca­re răspund în mod direct organi­zațiile sindicale, ale învățămîntu­­lui și pionierilor, asigurîndu-se astfel îndeplinirea calendarului central în cadrul județului nostru. Un fapt revelator este că între Consiliul județean pentru educație fizică și sport și comisiile de spe­cialitate s-au statornicit relații bune, care permit analizarea prin­cipalelor acțiuni și găsirea celor mai adecvate soluții în vederea desfășurării lor. Activiștii noștri salariați participă la ședințele de lucru ale comisiilor, cunosc toate obiectivele și frămîntările acesto­ra, le ajută, fără a se tutela însă mărunt, lăsîndu-le liberă inițiati­va, dar, în același timp, manifes­­tînd grijă pentru a preîntîmpina apariția de discordante între ac­tivitatea acestora și sarcinile Consiliului județean pentru edu­cație fizică și sport. Consiliul județean pentru Periodic, edu­cație fizică și sport organizează întîlniri cu președinții și secretarii comisiilor de specialitate, acestea fiind prilejuri potrivite pentru a ridica principalele probleme aspecte ale activității lor, a pro­și pune spre rezolvare diverse cazuri din viața secțiilor, a comisiei, a ramurii de sport respective. Cu toate eforturile de a asigu­ra un bun climat de muncă co­misiilor de specialitate, persistă și în prezent unele greutăți. Așa este cazul comisiei de radioama­torism care și-a întrerupt activi­tatea din lipsa unui sediu pentru radioclub, problemă pe care, cu­ toate insistentele, nu am reușit - o rezolvăm încă. Prin felul în care a reușit și reușește să se achite de sarcini, să ne sprijine în activitate, acti­vul nostru voluntar constituie un puternic animator al vieții spor­tive din județ, ceea ce ne face ca și pe această cale să-i aducem mulțumirile piastre. Ne exprimăm convingerea că activul nostru voluntar va ști să muncească cu aceeași dăruire și în viitor pentru ca, împreună, să putem realiza sarcinile trasate de partid în domeniul mișcării spor­tive. VIOREL MARCHIȘ, președintele C.J.E.F.S. Satu Mare 15.00 Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craiova. Comentator: Aristide Bu­­hoiu. 17.00 „BELLE ȘI SEBASTIEN" ■ episodul XI și XII. 18.05 Desene animate. 18.15 O NOUĂ INTILNIRE CU TINERII. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pen­tru automobiliști. 19.30 TELEJURNALUL DE SEA­RĂ. 20.00 Film serial: RĂZBUNĂ­TORII. „Strănutul fatal". 20.50 Tele­ enciclopedia. 21.50 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul? 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova". 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntă formația de muzică ușoară „Savoy". 23.15 închiderea emisiunii pro­gramului I. Cit se va­m crede? (Urmare din pag. 1) u­mplă adesea scăpări. Intîmpinăm, de altfel, încă multe greutăți în desfășurarea activității de produc­ție. Bunăoară, din lipsa unui la­borator fizico-chimic, a instrumen­telor moderne de măsurat și a al­tor aparaturi, nu putem stabili ca­litatea precisă a unor materiale. In ce privește materialele apro­vizionate, acestea le primim din stocurile supranormative existen­te la baza de aprovizionare sau provin de multe ori din deșeuri. De asemenea, atelierul de niche­­lat și cromaj nu corespunde sar­cinilor mari de producție, de aici pornind cele mai multe refuzuri. Referitor la activitatea controlori­lor de calitate din secții și celor de la recepția finală, consider că e satisfăcătoare. Este adevărat că în cadrul în­treprinderii mai sunt unele greu­tăți în ce privește aprovizionarea cu materii prime și materiale și în desfășurarea optimă a procesu­lui de producție. Nu putem fi în­să de acord cu opinia tovarășului Roca „că la C.T.C. nu ar mai fi nimic de făcut". De ce se uită că în loc să se acționeze pentru pre­­întîmpinarea apariției refuzurilor, controlorii de calitate sînt trimiși adesea pentru a parlamenta cu beneficiarii și ai ruga să nu fie atît de ... exigenți? Era interesant de văzut ce mă­suri a luat comitetul de direcție pentru a înlătura aceste neajun­suri. Am aflat astfel că a fost în­tărit controlul în locurile cheie, s-a asigurat o asistentă tehnică corespunzătoare pe schimburi, iar la nichelat există documentația pentru o nouă construcție, care —■ în anul viitor — va fi dotată cu băi de galvanizare noi. Iată însă că, pe cît posibil,s-a ocolit proble­ma refuzurilor, deoarece se con­sideră că în problema calității lu­crurile merg bine. Această problemă la nivelul secțiilor este „soluționată" prin niște registre în care sunt consemnate abaterile de la tehnologia de fabricație. A­­junge oare această măsură? Ni s-a spus că da. Ne pare cel puțin curios acest punct de vedere din partea unor factori răspunzători de bunul mers al procesului de producție. Iată însă că, spre deosebire de cele afirmate de contabilul-șef și șeful serviciului C.T.C., tovarășul Gavril Carai, inginerul-șef adjunct al întreprinderii ne-a relatat: — Nu împărtășesc cele afirmate de ceilalți intervievați în legă­tură cu problema calității duselor și a asistenței ce se pre­a­­cordă în sectoarele de producție. In primul rînd, problema calității nu este privită sub aspectul ma­jor al ridicării calificării oameni­lor și al specializării acestora. In privința refuzurilor, se mai mani­festă și în prezent o tendință de „cocoloșire" a cauzelor care le-au generat. Calitatea necorespunză­toare a unor produse care au fost refuzate pornește tocmai de la faptul că pe fazele de producție controlorii de calitate nu-și fac datoria în mod corespun­zător. Se dă drumul de multe ori la piese neverificate și sînt fericite cazuri­le cînd în final acestea se obser­vă. Un lucru este clar, felul cum își fac controlorii noștri datoria pe fazele procesului de fabricație este încă departe de competența și eficiența de care ar trebui să dea dovadă. Din investigațiile făcute la Combinatul 1 Mai rezultă că fac­torii de răspundere din cadrul sec­toarelor de producție nu acționea­ză cu destulă hotărîre pentru în­lăturarea neajunsurilor care duc la cheltuieli neeconomicoase. Ten­dința de „îngăduință" manifestată de comitetul de direcție fată de încălcarea tehnologiilor de fabri­cație și a disciplinei în muncă se impune serios revizuită. Direcția județeană de industrie locală este chemată la rîndul ei să îndrume conducerea acestei întreprinderi pentru a pune în valoare întregul potențial tehnic și uman existent, bazîndu-se toate căile care fa­vorizează pierderi materiale de orice natură. De asemenea, se impune ca re­fuzurile referitoare la calitate să fie analizate și soluționate cu toa­tă răspunderea, punîndu-se un accent sporit în viitor pe măsuri­le preventive care, după cum se știe, sunt mult mai eficiente. întreprinderea Industrială Sătmăreană cu sediul în Satu Mare, str. Decebal Nr. 29. angajează : Un șef depozit la sectorul materiale de construcție Condițiile de angajare conform H.C.M. 914/1969. Informații suplimentare se pot obține serviciul personal, telefon 27—82, 27—83, la „ .În județul Satu Mare se desfășoară acțiunea de contractare a lînii din producția anului 1970. nu amare a Contractați lîna de pe toate ovinele ce se dețineți. Prin sistemul de contractare obțineți­i PREȚURI AVANTAJOASE, Avans pînă la 45 la sută din valoarea contractului încheiat. Prioritate la terenurile de pășunat. Scutirea de cotele obligatorii de lînă. Contractele pot fi încheiate cu unitățile sau cu mandatarii preprinderii de contractări și achi­ziții din fiecare localitate. IMPORTANT! Valorificînd lîna, prin contract cu statul, obțineți venituri spo­rite și contribuții la creșterea producției bunurilor de larg consum! BAZA DE APROVIZIONARE ȘI DESFACERE A CENTRALEI INDUSTRIALE ELECTRONICA ȘI AUTOMATIZARE BUCUREȘTI B-dul Miciurin nr. 7, sector 1, vinde din stoc disponibil, fără repartiție, aparataj electrotehnic de joasă tensiune. Listele cu specificația acestui aparataj se pot consulta zilnic la sediul bazei, precum și la servi­ciul aprovizionării al întreprinderii poligrafice Ba­ia Mare, B-dul București nr. 25, între orele 11 — 15. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefon 1 2367. Abonamentele ce fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi $1 Instituții. Tiparul 1 Intre­prinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next