Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-10-19 / No. 520
пи« vnom [UNK]1 вт wom там [UNK], vtm [UNK] ■ . О» <#*%§§ Ж Л II I Л I уJ a 0HI Сд 4 pag» — 30 bani ^ цм-и.ип.п,...ч [UNK] ^ |—..................................................... ................:---------------------------------- ----------------1 от [UNK]ита [UNK] -Ма [UNK]м ми ............................—11 ..... ..■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ...... .......... . .......... a porumbului In aceste zile, toate forțele sunt mobilizate și concentrate pentru terminarea recoltării culturilor de toamnă. In urma măsurilor luate de către comitetele de partid și consiliile de conducere. In multe C.A.P. din județul nostru recoltatul porumbului s-a terminat, obligațiunile contractuale cu statul au fost respectate. Timpul este foarte prielnic pentru ca lucrările să fie mai mult urgentate și terminate cit mai grabnic. Există însă unele unități agricole, unde aceste lucrări — în special recoltatul porumbului — se desfășoară foarte anevoios. In raidul întreprins prin cele două C.A.P. din municipiul Satu Mare, am constatat unele neajunsuri, care au condus la întîrzierea recoltării porumbului și care trebuiesc grabnic lichidate. La C.A.P. Sătmăreana Cooperatorii de aici au muncit cu spor, au organizat bine munca și au executat lucrări de bună calitate. Aceasta a făcut ca și realizările să fie îmbucurătoare. Față de 210 tone de legume planificate pentru a fi livrate unităților pentru desfacerea legumelor și fructelor, cooperatorii de la Sătmăreana au livrat pînă în ziua de 17 octombrie a.c., peste 400 de tone. Rezultate bune au obținut și la cultura griului și în alte sectoare de producție ale cooperativei, ceea ce a făcut ca și valoarea zileimuncă să ajungă la 25 de lei, față i <de 17,50 lei planificat. Dacă pentru aceste rezultate cooperatorii și consiliul de conducere merită laude, nu același lucru se poate spune despre recoltatul porumbului. Din cele 140 ij de hectare cultivate cu porumb au fost recoltate — pînă în ziua de Й47 octombrie a.c. — doar 71 de infectare. Discutînd această stare de lucru cu Albert Kovezsi, contabilul șef al C.A.P., acesta ne-a declarat: — Nu prea avem brate de muncă. Din 441 cooperatori, ies zilnic la lucru doar 60—70. Sunt mulți angajați la ... oraș. Cu ajutor din afară (am avut pînă astăzi aproape FOC de elevi), vom termina recoltatul porumbului pînă în jurul datei de 1 noiembrie. — Cum stați ar livrările de porumb către stat? — Pentru muncile I.M.A. am livrat pînă astăzi 54 de tone de porumb. Nu am livrat însă nici o boabă la baza de recepție, deși avem un contract pentru 30 de tone de porumb. O să livrăm mai tîrziu pentru că porumbul pe care îl recoltăm în prezent are un procent foarte ridicat de umiditate. Mai avem încă un necaz. Transportul la bază se face foarte anevoios, adică cu un singur tractor cu remorci. La C.A.P. Someșu Deși — de pe anumite parcele porumbul nu a ajuns la completa maturitate — totuși există anumite tarlale unde se putea recolta porumbul fără nici un risc. Dar slaba organizare a muncii în mobilizarea tuturor forțelor pentru terminarea recoltării porumbului, a situat pe cooperatorii de aici pe locurile codate în această bătălie a strîngerii recoltei. Cooperatorii de la C.A.P. Someșul au încă foarte mult de lucru și la cele 60 de hectare cultivate cu legume și zarzavaturi. Forțele mobilizate pentru recoltatul legumelor sînt încă insuficiente. * Din cele constatate în C.A.P. Sătmăreana și Someșul rezultă că trebuiesc luate măsuri grabnice pentru urgentarea recoltării porumbului, a legumelor și zarzavaturilor, pentru ca să nu se piardă din recolta culturilor de toamnă. Printr-o organizare mai bună muncii, prin mobilizarea întregului potențial uman de care dispun cele două unități agricole se poate ca lucrările de recoltare a culturilor de toamnă să fie cât mai grabnic terminate. FLUVIU ISTRATE VEDERE DIN SATU MARE „Dacia”= eleganță, confort, destindere, deservire exemplară Țn pag. a 2-a Roza vîntu rilor în pag. a 3-a Semicentenarul Corului din Pomi Flacăra elanului și pasiunii, transmisă din generate în generație Eu vă chem din visuri, vă cobor din stele, vă alint în taină cîntecele mele — Ca-ntr-un cuib, v-a dorm în suflet, cîntecele mele. OCTAVIAN GOGA Azi, corul căminului cultural din Pomi își serbează virsta semicentenară. Jubileul prilejuiește o emoționantă retrospectivă și reconstituire (din documente scrise și mărturii verbale) a drumului parcurs de acest prestigios colectiv artistic din județul nostru. Ideea înființării unei formații corale in satul Pomi — servind înviorării vieții culturale locale — a încolțit în Împrejurările evenimentului politic al desăvîrșirii unității de stat a României in decembrie 1918. In perioada lunilor următoare, cu deosebire tineretul, se organizează în șezători unde cîntecul reprezintă o dominantă și totodată un mijloc de afirmare a talentelor. In această atmosferă sosește in sat studentul Ioan Pelle, înflăcărat iubitor al muzicii potale, el sesizează posibilitatea unirii Intr-o formație corală, idee Îmbrățișată entuziast, cu toate greutățile inerente care existau și care porneau chiar de la lipsa de partituri. A început muncă titanică. Cite trei ore pe o repetiție în 6 zile dintr-o săptămină. S-au învățat simultan cîntece patriotice și populare. Formația corală bărbătească număra 30 de membri, din care amintim pe Gavril Moldovan, Gavril Stei, Nuț Moldovan, G. Toma, frații Groza și Nicoară, G. Iuhasz, Grigore Pașca, Ioan Barbul, Gavril și Gheorghe Barbul, Ilie și Vasile Barbul. Au urmat deplasări In satele vecine — Borlești și Aciua. in luna mai 1919, formația a fost invitată la o mare festivitate la Cărei. In toamna anului 1919 se constituie corul mixt, asimilind o seamă de talente autentice din rindul femeilor fătului. Ас [UNK]т este posibil să se lărgească și repertoriul iar peste un an — alături de prelucrări corale din folclor — se includ lucrări clasice, sunt interpretate, Intre altele, lucrări pe trei voci pentru fete, pe șase voci pentru bărbați și femei, concertul lui G. Muzicescu „La fiul vavilonului“ și chiar fragmente din opera Aida (solist Emil Iacob, acompaniat la pian). Sunt interprinse turnee ln Satu Mare Borlești, lida, Seini, Lucăceni și altele. In perioada anilor 30 activitatea este preluată de către învățătorii Petru Luta și Gheorghe Ciobanu, care se preocupă de mărirea formației și dezvoltarea capacității interpretative. Reținem din repertoriu bucăți corale mai pretențioase „Dragă și iar dragă“ pe opt voci de Ion Vidu, Concertul nr. 1 și 2 de G. Muzicescu etc., având soliști de valoare prin Ilie Barbul, Ana Pop, Maria Barbu. Din această perioadă datează o seamă de participări la concursuri; se obține locul întâi pe județ in 1937 și o mențiune la București în iunie 1939. In această perioadă corul număra 150 de membri, dintre care mai activează și astăzi Ilie Barbul, Andrei Baban, Petre Dragoș, Maria Robotin. Formația corală își continuă activitatea cu unele intermitente în anii celui de al doilea război mondial sub conducerea studentului Vasile Simion. Condiții deosebit de prielnice a urmării dragostei pentru cântec, a talentului autentic al cenerațiilor de săteni și a dăruirii pasionate pentru conducerea muzicală se crează în anii care au urmat eliberării patriei de sub jugul fascist, al desfășurării cu succes a revoluției culturale inițiate de partidul comunist. Corul din Pomi își înnoiește și imbogățes c AL. MNIȚEA (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BOMBAY 18 — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeților români în India a prilejuit o nouă și puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinței lor de a se cunoaște mai bine, de a contribui ]a consolidarea unui climat internațional de pace și înțelegere. Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și tovarășa Elena Maurer, însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și de alte persoane oficiale, au părăsit orașul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oaspeții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyer, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Paul Veerendra. Erau, de asemenea, prezenți, pentru a-și lua rămas bun de la oaspeți, membri ai guvernului local și ai Consiliului municipal al orașului Bangalore, generali și ofițeri superiori ai forțelor armate indiene. Oaspeților le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, președintele Consiliului de Stat și-a luat un călduros rămas bun de la oficialitățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) și printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra. Situat pe țărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca și în trecut, una din porțile maritime principale ale țării. Prin Bombay ia drumul străinătății cea mai mare parte a produselor /ia ovnerî rlim /Ia v/f/v/ I Ч [UNK]1 jumului cu UC VCOl a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din țările Europei și Africii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român și persoanele oficiale care îi țesc aterizează pe aeroportul însadin Bombay. Domnește aici, ca pretutindeni unde au sosit oaspeții români, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României și Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, cu soția, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, sînt întîmpinați de guvernatorul statului Maharashtra, P.W. Cherian, cu soția, și de D. S. Desai, locțiitor al primului ministru al guvernului local. Oaspeților români le sunt prezentați apoi membrii guvernului statului Maharashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare și a intonării imnurilor de stat ale celor două țări, conducătorii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reședința pusă la dispoziția lor în timpul vizitei la Bombay. In cursul dupa-amiezii, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, precum și persoanele oficiale care îi însoțesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian Bhabha. Coloana mașinilor oficiale străbate principalele bulevarde ale Bombay-ului. Orașul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitația portului, aglomerația străzilor, accentuată de goana șirurilor neîntrerupte de automobile imprimă Bombay-ului o atmosferă care dsnstica înralilor Шб1 [UNK]Оро1б. Ritmului trepidant ..clasic" al acestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — acela al progresului. De-a lungul străzilor, pe măsură ce coloana mașinilor oficiale se apropie de periferiile orașului, pot fi văzute numeroase șantiere și blocuri noi de locuințe care iau treptat locul cocioabelor care constituie peisajul caracteristic al cartierelor mărginașe ale orașelor indiene. Succesele înregistrate de poporul indian în efortul de înlăturare a sechelelor lăsate pe trupul țării de îndelungata dominație colonială sunt evidente. O mărturie în acest sens stau și numeroasele întreprinderi industriale moderne din suburbia Trombay: rafinării, uzine chimice, centrala termoelectrică etc. Tot aici se află și centrul de cercetări atomice „Bhabha". Oaseptii români sînt întîmpinați la acest institut de președintele comisiei pentru energia atomică a Indiei, dr. V. Sarabhal, și de directorul centrului de cercetări, H. N. Scthna. 4 Gazdele prezintă lor de stat români conducătoridiferite aspecte din activitatea acestui modern complex de cercetări științifice, înființat și condus mulți ani de savantul al cărui nume îl poartă, centrul de cercetări atomice desfășoară o complexă activitate vizînd aplicarea energiei nucleare în scopuri pașnice, efectuează cercetări fundamentale și cercetări concrete, cuprind (Continuare in pag. a 4-a) Festivitățile prilejuite O sărbătoare a generațiilor de dascăli și discipoli ce au auzit treptele acestei reputate școli, o sărbătoare închinată muncii și devotamentului, inteligenței și sensibilității perene dăruite patriei. O sărbătoare emoționantă, ilustrînd sintetic prețuirea acordată in zilele noastre strădaniilor de ieri și de azi ale slujitorilor școlii. A început o dată cu zorii acestei zile luminoase de toamnă cu drept de intrare în istoria școlii acestor meleaguri: 18 octombrie 1969. In veșminte de flori, cu cingători purpurii și tricolore, zidurile bătrînului lăcaș respiră mai tinerește ca niciodată. Cu ospitalitate și respect, școala își primește profesorii și ucenicii de altădată. Tuturor li se oferă medalii și agende jubiliare. Ora 10. Cei prezenți, în număr impresionant, vizitează expozițiile deschise cu prilejul jubileului: o sugestivă retrospectivă a activității instructiv-educative și editoriale a școlii; expoziția de artă plastică, care înmănunchează creații ale vechilor și actualelor generații: Aurel Popp, Epaminonda Boca, Radu Șoneriu, Aurel Haiduc, Paul Erdös, Vasile Paulovics, Ion Pondan, Alex. Muhi, Maximilian Radu, Coloman Szopós, Al. Csapó; o alta datorată fostului elev Ioniță G. Andron oferă sugestive secvențe fotografice din Țara Oașului. Pînă la ceasurile amiezii au loc apoi intîlniri evocatoare și fotografieri pe grupe de clasă. După amiază, în sala Teatrului de Nord are loc adunarea festivă consacrată aniversării a 50 de ani de existență documentară a liceului, întîmpinați de aplauzele numeroasei asistente, în prezidiul adunării festive iau loc tovarășii. Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean P.C.R., dintele Comitetului executiv preșeal Consiliului popular județean Satu Mare, loan Foriș, prim-secretar al Comitetului municipal P.G.R., primarul municipiului Satu Mare, Ion Racolța, inspector general în Ministerul Invățămîntului, dr. Mihai Șuta, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular județean, fost elev al liceului, Vasile Sabău, prof. doctor docent la Politehnica din București, loan Beltechi, inspector general al Inspectoratului școlar județean, loan Silași, fost director al Liceului „M. Eminescu", Gheorghe Cosma, directorul Liceului „M. Eminescu", profesor Gheorghe Găinaș, delegatul Liceului „M. Eminescu" din Buzău, Zoltán Szilágyi, secretarul organizației de partid din liceu, Magda Török, profesor emerit, director adjunct al liceului, Ileana Boja, elevă în clasa a XlI-a. Adunarea este deschisă de tovarășul Ioan Foriș. Apoi, tovarășul Gheorghe Cosma a momente din istoria liceului evocat M. Eminescu, subliniind că tradițiile acestui prestigios lăcaș de învățămînt sînt continuate astăzi de noile generații. Au fost prezentate apoi mesaje de salut din partea județene de pionieri, organizației din partea Liceului „M. Eminescu" din Buzău, a Liceelor din Cărei și Negrești-Oaș, a Liceelor nr. 3 și 2 din Satu Mare. De asemenea, au vorbit ing. dr. docent Vasile Sabău, fost elev al liceului, Ioan Racolta, inspector general în Ministerul Invățămîntului și eleva Ileana Roja. Intîmpinat cu vii și călduroase aplauze, a luat apoi cuvintul,tova O>rășul Iosif Uglar. In numele și din însărcinarea Biroului Comitetului județean de partid și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean tovarășul Iosif Uglar a adresat un salut călduros tuturor foștilor și actualilor profesori și elevi ai Liceului „M. Eminescu". „Liceul pe care îl aniversăm — a spus vorbitorul — este focarul unei tinereți continue, luminînd totodată spiritul generațiilor celor mai proaspete. Lăcaș de formare a adevăratelor valori spirituale , liceul a reunit și reunește intr-o deplină armonie elevi români, maghiari, germani și de alte naționalități, care au găsit și găsesc aici un cadru prielnic dorinței de cunoaștere, de cultură și de afirmare". După ce s-a referit la atenția deosebită pe care partidul și statul nostru o acordă educării cetățenești și patriotice a tineretului, vorbitorul a spus: „Dispunînd de tot ceea ce este necesar — un valoros corp profesoral, un V. SAVINESCU V. MIHALCA (Continuare In pag. a 2-a( PREZIDIUL ADUNĂRII FESTIVE