Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-19 / No. 520

пи« vnom [UNK]1 вт wom­ там [UNK], vtm­ [UNK] ■ . О» <#*%§§ Ж Л II I Л I уJ a 0HI Сд 4 pag» — 30 bani ^ цм-и.ип.п,...ч [UNK] ^ |—..................................................... ................:---------------------------------- ----------------1 от [UNK]ит­а [UNK] -Ма [UNK]м ми ............................—11 ..... ..■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ...... .......... . .......... a porumbului In aceste zile, toate forțele sunt mobilizate și concentrate pentru terminarea recoltării culturilor de toamnă. In urma măsurilor luate de către comitetele de partid și consiliile de conducere. In multe C.A.P. din județul nostru recoltatul porumbului s-a terminat, obligațiunile contractuale cu statul au fost respectate. Timpul este foarte prielnic pentru ca lucrările să fie mai mult urgentate și terminate cit mai grab­nic. Există însă unele unități agricole, unde aceste lucrări — în spe­cial recoltatul porumbului — se desfășoară foarte anevoios. In raidul întreprins prin cele două C.A.P. din municipiul Satu Ma­re, am constatat unele neajunsuri, care au condus la întîrzierea recol­tării porumbului și care trebuiesc grabnic lichidate. La C.A.P. Sătmăreana Cooperatorii de aici au muncit cu spor, au organizat bine munca și au executat lucrări de bună ca­litate. Aceasta a făcut ca și reali­zările să fie îmbucurătoare. Față de 210 tone de legume planificate pentru a fi livrate unităților pen­tru desfacerea­­ legumelor și fruc­telor, cooperatorii de la Sătmă­­reana au livrat pînă în ziua de 17 octombrie a.c., peste 400 de tone. Rezultate bune au obținut și la cultura griului și în alte sectoare de producție ale cooperativei, ceea ce a făcut ca și­­ valoarea zilei­­muncă să ajungă la 25 de lei, față i <de 17,50 lei planificat. Dacă pentru aceste rezultate­­ cooperatorii și consiliul de con­ducere merită laude, nu același lucru se poate spune despre re­­­­coltatul porumbului. Din cele 140 ij de hectare cultivate cu porumb au­­ fost recoltate — pînă în ziua de Й47 octombrie a.c. — doar 71 de infectare. Discutînd această stare­­ de lucru cu Albert Kovezsi, conta­bilul șef al C.A.P., acesta ne-a declarat: — Nu prea avem brate de mun­că. Din 441 cooperatori, ies zilnic la lucru doar 60—70. Sunt mulți angajați la ... oraș. Cu ajutor din afară (am avut pînă astăzi aproape FOC de elevi), vom termina recol­tatul porumbului pînă în jurul da­tei de 1 noiembrie. — Cum stați ar livrările de po­rumb către stat? — Pentru muncile I.M.A. am livrat pînă astăzi 54 de tone de porumb. Nu am livrat însă nici o boabă la baza de recepție, deși avem un contract pentru 30 de to­ne de porumb. O să livrăm mai tîrziu pentru că porumbul pe care îl recoltăm în prezent are un pro­­cent foarte ridicat de umiditate. Mai avem încă un necaz. Tran­sportul la bază se face foarte a­­nevoios, adică cu un singur trac­tor cu remorci. La C.A.P. S­ome­ș­u Deși — de pe anumite par­cele porumbul nu a ajuns la completa maturitate — to­tuși există anumite tarlale unde se putea recolta porumbul fără nici un risc. Dar slaba organizare a muncii în mobilizarea tuturor forțelor pentru terminarea recol­tării porumbului, a situat pe coo­peratorii de aici pe locurile coda­te în această bătălie a strîngerii recoltei. Cooperatorii de la C.A.P. So­meșul au încă foarte mult de lucru și la cele 60 de hectare cul­tivate cu legume și zarzavaturi. Forțele mobilizate pentru recolta­tul legumelor sînt încă insuficien­te. * Din cele constatate în C.A.P. Sătmăreana și Someșul rezultă că trebuiesc luate măsuri grabnice pentru urgentarea recoltării po­rumbului, a legumelor și zarzava­turilor, pentru ca să nu se piardă din recolta culturilor de toamnă. Printr-o organizare mai bună muncii, prin mobilizarea întregu­­­lui potențial uman de care dispun cele două unități agricole se poate ca lucrările de recoltare a culturi­lor de toamnă să fie cât mai grab­nic terminate. FL­UVIU ISTRATE VEDERE DIN SATU MARE „Dacia”= eleganță, confort, destindere, deservire exemplară Țn pag. a 2-a Roza vîntu­­ rilor în pag. a 3-a Semicente­narul Corului din Pomi Flacăra elanului și pasiunii, transmisă din generate în generație Eu vă chem din visuri, vă cobor din stele, vă alint în taină cîntecele mele — Ca-ntr-un cuib, v-a dorm în suflet, cîntecele mele. OCTAVIAN GOGA Azi, corul căminului cultu­ral din Pomi își serbează virsta semicentenară. Jubileul prile­juiește o emoționantă retros­pectivă și reconstituire (din do­cumente scrise și mărturii ver­bale) a drumului parcurs de a­­cest prestigios colectiv artistic din județul nostru. Ideea înființării unei forma­ții corale in satul Pomi — servind înviorării vieții cultu­rale locale — a încolțit în Îm­prejurările evenimentului po­litic al desăvîrșirii unității de stat a României in decembrie 1918. In perioada lunilor urmă­toare, cu deosebire tineretul, se organizează în șezători unde cîntecul reprezintă o dominan­tă și totodată un mijloc de a­­firmare a talentelor. In această atmosferă sosește in sat studen­tul Ioan Pelle, înflăcărat iu­bitor al muzicii potale­, el se­sizează posibilitatea unirii In­tr-o formație corală, idee Îm­brățișată entuziast, cu toate greutățile inerente care existau și care porneau chiar de la lip­sa de partituri. A început muncă titanică. Cite trei ore pe o repetiție în 6 zile dintr-o săp­­tămină. S-au învățat simultan cîntece patriotice și populare. Formația corală bărbătească număra 30 de membri, din care amintim pe Gavril Moldovan, Gavril Stei, Nuț Moldovan, G. Tom­a, frații Groza și Nicoară, G. Iuhasz, Grigore Pașca, Ioan Barbul, Gavril și Gheorghe Bar­­bul, Ilie și Vasile Barbul. Au urmat deplasări In satele vecine — Borlești și Aciua. in luna mai 1919, formația a fost invitată la o mare festivitate la Cărei. In toamna an­ului 1919 se constituie corul mixt, asimilind­ o seamă de talente autentice din rindul femeilor fătului. Ас [UNK]т este posibil să se lărgească și repertoriul iar peste un an — alături de prelucrări corale din folclor — se includ lucrări cla­­sice­, sunt interpretate, Intre altele, lucrări pe trei voci pen­tru fete, pe șase voci pentru bărbați și femei, concertul lui G. Muzicescu „La fiul vavilo­­nului“ și chiar fragmente din opera Aida (solist Emil Iacob, acompaniat la pian). Sunt inter­­prinse turnee ln Satu Mare Borlești, lida, Seini, Lucăceni și altele. In perioada anilor 30 activi­tatea este preluată de către în­vățătorii Petru Luta și Gheor­ghe Ciobanu, care se preocu­pă de mărirea formației și dez­voltarea capacității interpreta­tive. Reținem din repertoriu bucăți corale mai pretențioase „Dragă și iar dragă“ pe opt vo­ci de Ion Vidu, Concertul nr. 1 și 2 de G. Muzicescu etc., a­­vând soliști de valoare prin Ilie Barbul, Ana Pop, Maria Barbu. Din această perioadă da­tează o seamă de participări la concursuri; se obține locul în­­tâi pe județ in 1937 și o men­țiune la București în iunie 1939. In această perioadă corul număra 150 de membri, dintre care mai activează și astăzi I­­lie Barbul, Andrei Baban, Pe­tre Dragoș, Maria Robotin. Formația corală își continuă activitatea cu unele intermiten­te în anii celui de al doilea război mondial sub conducerea studentului Vasile Simion. Condiții deosebit de prielni­ce a u­rmării dragostei pentru cântec, a talentului autentic al c­enerațiilor de săteni și a dă­ruirii pasionate pentru condu­cerea muzicală se crează în anii care au urmat eliberării patriei de sub jugul fascist, al desfășurării cu succes a re­voluției culturale inițiate de partidul comunist. Corul din Pomi își înnoiește și imbogățes­­ c AL. MNIȚEA (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BOMBAY 18 — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeților români în In­dia a prilejuit o nouă și puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două po­poare, a dorinței lor de a se cu­­noaște mai bine, de a contribui ]a consolidarea unui climat interna­țional de pace și înțelegere. Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Miniștri, Ion Gheorghe Ma­urer, și tovarășa Elena Maurer, în­soțiți de C­orneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exte­rior, și de alte persoane oficiale, au părăsit orașul Bangalore, ple­­cînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oaspeții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyer, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Pau­l Veerendra. Erau, de asemenea, prezenți, pentru a-și lua rămas bun de la oaspeți, membri ai guvernului lo­cal și ai Consiliului municipal al orașului Bangalore, generali și o­­fițeri superiori ai forțelor armate indiene. Oaspeților le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și Indiei. După ce a trecut în revistă garda de o­­noare aliniată pe aeroport, preșe­dintele Consiliului de Stat și-a luat un călduros rămas bun de la ofi­cialitățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar Bombay, al doi­lea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) și printre cele mai mari din lume, este capitala statu­lui Maharashtra. Situat pe țărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este as­tăzi, ca și în trecut, una din por­țile maritime principale ale țării. Prin Bombay ia drumul străinătății cea mai mare parte a produselor /ia ovnerî rlim /Ia v­/­f/v/­ I Ч [UNK]1 jumului cu UC VCOl a Indiei, el primind, totodată, ma­joritatea mărfurilor importate de India din țările Europei și Africii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român și persoanele oficiale care îi țesc aterizează pe aeroportul însa­din Bombay. Domnește aici, ca pretu­tindeni unde au sosit oaspeții ro­mâni, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României și Indiei împodobesc clădirea prin­cipală a aerogării. La coborîrea din avion, preșe­­­dintele Consiliului de Stat, Nico­lae Ceaușescu, cu soția, și preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, sînt întîmpinați de guvernatorul sta­tului Maharashtra, P.W. Cherian, cu soția, și de D. S. Desai, locții­tor al primului ministru al guver­nului local. Oaspeților români le sunt prezentați apoi membrii gu­vernului statului Maharashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare și a intonării imnurilor de stat ale celor două țări, conducătorii români se în­dreaptă spre palatul guvernatoru­lui, reședința pusă la dispoziția lor în timpul vizitei la Bombay. In cursul dupa-amiezii, tovară­șii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, precum și per­soanele oficiale care îi însoțesc au făcut o vizită la centrul de cer­cetări atomice de la Tromb­ay, ca­re poartă numele renumitului sa­vant atomist indian Bhabha. Coloana mașinilor oficiale stră­bate principalele bulevarde ale Bombay-ului. Orașul pare un a­­devărat furnicar de oameni. Blo­­curile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitația portului, aglomerația stră­zilor, accentuată de goana șirurilor neîntrerupte de automobile impri­mă Bombay-ului o atmosferă ca­­re d­snstica înralilor Шб1 [UNK]Оро1б. Ritmului trepidant ..clasic" al a­­cestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salu­tar — acela al progresului. De-a lungul străzilor, pe măsură ce co­loana mașinilor oficiale se apropie de periferiile orașului, pot fi văzu­te numeroase șantiere și blocuri noi de locuințe care iau treptat lo­cul cocioabelor care constituie pei­sajul caracteristic al cartierelor mărginașe ale orașelor indiene. Succesele înregistrate de po­porul indian în efortul de înlătu­rare a sechelelor lăsate pe trupul țării de îndelungata dominație co­lonială sunt evidente. O mărturie în acest sens stau și numeroasele întreprinderi industriale moderne din suburbia Trombay: rafinării, uzine chimice, centrala termoelec­trică etc. Tot aici se află și cen­trul de cercetări atomice „Bhabha". Oaseptii români sînt întîmpinați la acest institut de președintele comisiei pentru energia atomică a Indiei, dr. V. Sarabhal, și de di­rectorul centrului de cercetări, H. N. Scthna. 4 Gazdele prezintă lor de stat români conducători­diferite as­pecte din activitatea acestui mo­dern complex de cercetări știin­țifice, înființat și condus mulți ani de savantul al cărui nume îl poartă, centrul de cercetări ato­mice desfășoară o complexă ac­tivitate vizînd aplicarea energiei nucleare în scopuri pașnice, e­­fectuează cercetări fundamenta­le și cercetări concrete, cuprind (Continuare in pag. a 4-a) Festivitățile prilejuite O sărbătoare a generațiilor de dascăli și discipoli ce au auzit treptele acestei reputate școli, o sărbătoare închinată muncii și devotamentului, inteligenței și sensibilității perene dăruite patri­ei. O sărbătoare emoționantă, ilus­­trînd sintetic prețuirea acordată in zilele noastre strădaniilor de ieri și de azi ale slujitorilor șco­lii. A început o dată cu z­orii aces­tei zile luminoase de toamnă cu drept de intrare în istoria școlii acestor meleaguri: 18 octombrie 1969. In veșminte de flori, cu cin­­gători purpurii și tricolore, zidu­rile bătrînului lăcaș respiră mai tinerește ca niciodată. Cu ospita­litate și respect, școala își pri­mește profesorii și ucenicii de al­tădată. Tuturor li se oferă meda­lii și agende jubiliare. Ora 10. Cei prezenți, în număr impresionant, vizitează expoziții­le deschise cu prilejul jubileului: o sugestivă retrospectivă a acti­vității instructiv-educative și edi­toriale a școlii; expoziția de artă plastică,­­ care înmănunchează creații ale vechilor și actualelor generații: Aurel Popp, Epaminon­­da Boca, Radu Șoneriu, Aurel Hai­duc, Paul Erdös, Vasile Paulo­­vics, Ion Pondan, Alex. Muhi, Maximilian Radu, Coloman Szo­pós, Al. Csapó; o alta da­torată fostului elev Ioniță G. Andron oferă sugestive secvențe fotografice din Ța­­ra Oașului. Pînă la ceasurile amiezii au loc apoi intîlniri evo­catoare și fotografieri pe grupe de clasă. După amiază, în sala Teatrului de Nord are loc adunarea festivă consacrată aniversării a 50 de ani de existență documentară a liceului, întîmpinați de aplauzele nume­roasei asistente, în prezidiul adu­nării festive iau loc tovarășii. Iosif Uglar, prim-secretar al Co­mitetului județean P.C.R., dintele Comitetului executiv preșe­al Consiliului popular județean Sa­tu Mare, loan Foriș, prim-secretar al Comitetului municipal P.G.R., primarul municipiului Satu Mare, Ion Racolța, inspector general în Ministerul Invățămîntului, dr. Mi­­hai Șuta, secretarul Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean, fost elev al liceului, Vasi­le Sabău, prof. doctor docent la Politehnica din București, loan Beltechi, inspector general al In­spectoratului școlar județean, loan Silași, fost director al Liceului „M. Eminescu", Gheorghe Cosma, di­rectorul Liceului „M. Eminescu", profesor Gheorghe Găinaș, delega­tul Liceului „M. Eminescu" din Buzău, Zoltán Szilágyi, secretarul organizației de partid din liceu, Magda Török, profesor emerit, di­rector adjunct al liceului, Ileana Boja, elevă în clasa a XlI-a. Adunarea este deschisă de to­varășul Ioan Foriș. Apoi, tovară­șul Gheorghe Cosma a momente din istoria liceului evocat M. Eminescu, subliniind că tradițiile acestui prestigios lăcaș de învă­­țămînt sînt continuate astăzi de noile generații. Au fost prezentate apoi mesaje de salut din partea județene de pionieri, organizației din partea Liceului „M. Eminescu" din Bu­zău, a Liceelor din Cărei și Ne­­grești-Oaș, a Liceelor­ nr. 3 și 2 din Satu Mare. De asemenea, au vorbit ing. dr. docent Vasile Sabău, fost elev al liceului, Ioan Racolta, inspector general în Mi­nisterul Invățămîntului și eleva Ileana Roja. Intîmpinat cu vii și călduroase aplauze, a luat apoi cuvintul,­tova O>­rășul Iosif Uglar. In numele și din însărcinarea Biroului Comite­tului județean de partid și a Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean tovarășul Iosif Uglar a adresat un salut călduros tuturor foștilor și actualilor profesori și elevi ai Liceu­lui „M. Eminescu". „Liceul pe care îl aniversăm — a spus vorbitorul — este focarul u­­nei tinereți continue, luminînd totodată spiritul generațiilor ce­lor mai proaspete. Lăcaș de formare a adevăratelor valori spirituale , liceul a reu­nit și reunește intr-o deplină ar­monie elevi români, maghiari, germani și de alte naționalități, care au găsit și găsesc aici un ca­dru prielnic dorinței de cunoaște­re, de cultură și de afirmare". După ce s-a referit la atenția deosebită pe care partidul și sta­tul nostru o acordă educării ce­tățenești și patriotice a tineretu­lui, vorbitorul a spus: „Dispunînd de tot ceea ce este necesar — un valoros corp profesoral, un V. SAVINESCU V. MIHALCA (Continuare In pag. a 2-a( PREZIDIUL ADUNĂRII FESTIVE

Next