Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-11-21 / No. 548
■i ) ^ ^ ^ PRO Г BT A KI DIN ТОЛТВ T A Rí fSE, TJ RITJVAl 4 paß« — 30 bani _________________________________________________ щШш ШшШШШШШ 'Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului. Instantaneu din hala de gatere. . Foto: GH. SATMÄREANU Acolo unde se pun temeliile CELEI MAI MODERNE FERME POMICOLE DIN JUDEȚ ■ 209 HA DE AROME FRUCTIFERE ■ PRIMA RECOLTA ÎN 1974 ■ SOMEȘUL IȘI SPOREȘTE VALENȚELE FERTILIZATOARE ■ IRIGAȚII PRIN CONDUCTE SUBTERANE DE AZBOCIMENT La 8 kilometri de municipiul Satu Mare, in dreapta șoselei care duce spre Cărei și înainte de intrarea în satul Decebal, am găsit în plină efervescență noul și imensul șantier agricol în care se pun bazele viitoarei ferme pomicole (Vetiș) a I.A.S. Satu Mare. Din șosea, peisajul tomnatic pare liniștit, calm, visător; are un aspect obișnuit, cu un colorit specific de toamnă. In general, prin specificul lor, aceste șantiere — cu cit sînt mai mari, cu atît par mai liniștite. Este adevărat, la prima vedere nu-s prea spectaculoase. Măreția lor e discretă. Aici, pe noul șantier, am văzut la lucru zeci de muncitori, mecanizatori și specialiști, care prin inteligența lor creatoare și prin forța utilajelor mecanizate dau viață proiectelor, asigurând temelia celei mai moderne ferme pomicole din județul nostru. Clocotul muncii îl simți la fiecare pas, purtînd amprenta unei bune organizări, întemeiată pe baze științifice. Un screper gigant decoperta scoarța liniștită a pămîntului, după care un buldozer executa lucrări de netezire, iar apoi, în urma acestora, două nivelatoare acționate de tractoare dau pămintului forma necesară, conform cotelor înscrise în proiect. După aceste lucrări pregătitoare, care au un rol deosebit de important în aplicarea cu succes a sistemului de irigare prin brazde lungi, ce va împînzi livada, două tractoare — dotate cu burghiuri speciale — execută mecanizat gropile în care se plantează viitorii pomi fructiferi. Tot mecanizat s-au realizat și gropile pentru stilpii gardului ce imprejmuiește livada, a cărui lungime măsoară 6.700 m.l. și totalizează peste 3.000 de stîlpi din beton armat. Preocupat cu organizarea muncii, l-am intîlnit, printre oameni și mașini, pe inginerul Traian Cuc, conducătorul lucrării. „Asemenea gen de lucrări se execută în special toamna — ne spunea interlocutorul nostru. De aceea, trebuie să folosim din plin vremea prielnică, care deocamdată ne favorizează“. . . Ghicind, parcă, intențiile vizitei noastre a continuat: „Suprafața totală a livezii va fi de 200 hectare, din care 138 ha vor fi plantate cu meri pitici, iar restul cu peri. In final, ferma pomicolă va număra 80.000 de meri și 35.000 VIOREL ILUȚ (Continuare în pag. a 2-a) Instantanee de pe șantierul Fermei pomicole Vetiș. In imaginea de sus, Un screper efectuează lucrări de decopertare a scoarței terenului. Cu un In mijloc, burghiu acționat de tractor se execută gropile plantarea pentru puieților. Fotografia de jos: Se plantează puieții. Foto: Gh. IANCU Cu conf* univ* DUMITRU POP despre Cercetarea folclorică actuală Recent, am purtat o discuție cu conferențiarul universitar Dumitru Pop — decanul Facultății de filologie din Cluj — despre momentul actual al folcloristicii. Pe lîngă că predă obiectul de studiu Folclor în cadrul facultății, d-sa, este un neobosit și pasionat cercetător avînd o bogată activitate în domeniul folcloristicii. In cele de mai jos redăm opiniile d-sale pe care ni le-a împărtășit cu deosebită amabilitate. — Cum apreciați stadiul actual de dezvoltare a folcloristicii românești ? — Intr-adevăr astăzi se face foarte mult în direcția folclorului atît în ceea ce privește cercetarea cit și popularizarea și difuzarea lui în straturi cît mai largi. Există astăzi — și ar trebui apăsat pe acest lucru — în rîndurile poporului, o conștiință a valorii propriei creații. Astăzi, țăranii — pe lîngă faptul că își prețuiesc ei înșiși ceea ce este a lor își dau seama mai bine de faptul că valorile lor spirituale și materiale sînt prețuite și de către cărturărimea-intelectualitatea noastră, de către foruri de știință și cultură cît și de către străine. Contactele cu cartea și, firește cu străinii, i-au făcut să fie mai conștienți de valoarea pe care o reprezintă folclorul pentru cultură și artă. — Care ar fi, orientarea, nota dominantă, a actualei faze de cercetare. In ce sens se îndreaptă cercetările ? — In ceea ce privește cercetarea științifică se știe că s-au făcut progrese colosale: dacă te gîndești la metoda de cercetare, la mijloacele mecanice de înregistrare materialului — necunoscute înainte decit in formele lor primitive, și aceasta abia în secolul nostru, — dacă te gîndești astăzi la posibilitățile de imprimare pe banda de magnetofon, la pelicula cinematografică, foto ș.a.m.d. îți dai seama de largile posibilități de notare, de conservare a faptului folcloric autentic, și lucrul acesta este foarte important. In afară de aceasta sînt cercetările în care se urmărește pînă în cel mai mic (Continuare în pag. a 2-a) Cooperativa Unirea invalizilor Cu planul anual îndeplinit înscriind lună de lună realizări remarcabile pe agenda Întrecerii socialiste, meșteșugarilor de la colectivul „Unirea invalizilor" din Satu Mare reușit să obțină în acest „asalt", a final, un nou succes: îndeplinirea tuturor sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pe anul în curs cu 46 zile mai devreme. Pînă în prezent, cooperatorii acestei unități au înscris peste plan la indicatorul producției marfă și al prestărilor de servicii (industriale și neindustriale) aproape un milion lei și mai mult de un milion lei la rubrica „beneficii". Ținînd cont de timpul care a mai rămas pînă la încheierea anului, meșteșugarii acestei cooperative preconizează să depășească principalul indicator de plan — valoarea producției marfă și a prestărilor de servicii (industriale și neindustriale) — cu circa 3 milioane lei. Unirea invalizilor este a doua unitate de cooperație meșteșugărească, după „Prestarea" Negrești-Oaș, care raportează cu mult înainte de termen îndeplinirea sarcinilor de plan anuale. 0 ZI PRINTRE LOCATARII DIN CARTIERUL SOMEȘ» Raid-anchetă _ Recepționările de mîntuială — un adevărat mar al discordiei ■ Cine tulbură liniștea la ore tîrzii ■ Sprijinul I.L.Le sublim (pe hîrtie)... dar lipsește cu desăvîrșire Ш Comitetele asociațiilor de locatari în restanță cu îndeplinirea atribuțiilor Am urmărit într-un recent raid, modul cum asociațiile de locatari din blocurile nou date în folosință în cartierul Someș, reușesc să-și facă simțită activitatea. Revenim în cartierul Someș, pentru a urmări rolul asociațiilor de locatari în stabilirea unui bun climat, a unei atmosfere sănătoase în sînul colectivelor de locatari. Este știut că odată cu obligațiile din ordinul de repartiție, noul locatar se obligă să respecte și o seamă de obligații scrise și nescrise specifice conviețuirii în comun. Ori, aceste obligații sunt foarte adesea uitate în pragul noii locuințe, după cum ne-am putut convinge din numeroasele sesizări sosite pe adresa redacției și verificate la fața locului. Aceste sesizări își au cauza în recepționarea de mîntuială a noilor blocuri — fiind tolerate o serie de vicii ascunse în construcția acestora, deficiențe ce stîrnesc numeroase nemulțumiri locatarilor. Și cea mai frecventă cauză, locatarii uită conștient de obligațiile ce le au, neținînd seama de hotărîrile asociațiilor de locatari sau — căci există și reversul medaliei — asociațiile de locatari nu se dovedesc la înălțimea sarcinilor încredințate. Efectele recepționărilor de mîntuială, în necunoștință de cauză, le-au simțit aproape toți locatarii noilor blocuri recent date în folosință. Dintre numeroasele exemple am ales pe cel de la blocul 79 unde recepția nu a sesizat defectele la instalația de încălzit. Și ca urmare, apa a inundat numeroase apartamente. Urmele acestei „maree" a neglijenței sînt vizibile în nu mai puțin de 12 camere din acest bloc. De aici certuri între locatari, acuzări reciproce... gratuite. În Т. GAVRIL (Continuare în pag. a 2-a) Valorificarea rezervelor interne PREMISA ESENȚIALĂ A ÎNDEPLINIRII PLANULUI Integrîndu-și activitatea în ritmul dinamic al economiei județului nostru, cooperativele meșteșugărești din cadrul Uniunii județene, descoperă și fructifică noi rezerve interne, fapt ce le-a înlesnit suplimentarea substanțială a producției. Paralel cu preocuparea pentru realizarea planului pe acest an, ele pregătesc cu toată seriozitatea producția anului viitor. Din dorința de a afla în ce mod sunt fructificate rezervele interne in vederea îndeplinirii la toti indicatorii a planului pe 1969 și a producției planificate pe anul viitor, am avut recent o convorbire cu tovarășul Iuliu Mathe, președintele Cooperativei meșteșugărești Voința din Tășnad, care ne-a relatat: — “Aliniindu-se la efortul imoaral al oamenilor muncii din județ, colectivul cooperativei noastre și-a intensificat activitatea ca prin realizările ce le vom obține pînă la finele anului, să ne aducem și noi o contribuție substanțială la îndeplinirea și depășirea sarcinilor economice pe acest an. De altfel, înseși rezultatele ce le-am obținut în zece luni, confirmă rezervele însemnate de care dispune cooperativa. In această perioadă, am realizat peste prevederile planului 250.000 lei la planul producției marfă, 56.000 lei din prestații către populație, 146.000 lei la livrările către fondul pieții, 144.000 lei la desfacerile cu amănuntul a mărfurilor și 360.000 lei depășire la planul de export. In decada întîi a lunii noiembrie, planul de livrări către fondul pielii a fost, de asemenea, depășit cu 27.000 lei și cu 24.000 lei cel al desfacerilor cu amănuntul a mărfurilor, iar planul de investiții s-a realizat la data de 2 noiembrie pe întreg anul 1969. Toate aceste rezultate sunt urmarea firească a eforturilor noastre pentru traducerea în viață a sarcinilor ce izvorăsc din Directivele Congresului al X-lea al partidului, îndreptate spre gospodărirea judicioasă a resurselor de materii prime și aplicarea în practică a celor mai bune soluții tehnice. Prezentate sintetic, acestea sunt numai citeva cifre care dovedesc că harnicii cooperatori de la Tășnad au înțeles în mod just cerințele majore puse în fața economiei județului nostru. Referindu-ne la producția anului viitor, ce măsuri tehnice și organizatorice s-au stabilit pentru realizarea în bune condițiuni încă din primele zile ale planului? — înainte de toate, aș vrea sa precizez, că, de curînd, colectivul nostru de cooperatori a trăit un însemnat eveniment , intrarea în funcțiune a noilor spații de producție, care desigur, vor contribui substanțial la buna desfășurare a planului pe anul viitor. Prin intrarea în funcțiune a acestui obiectiv,s-a putut asigura un flux modern și astfel, producția anuala la șoșuri de canava va ajunge la 300.000 perechi, iar la încălțăminte cu fețe din piele la 28.000 perechi. Măsurile stabilite pentru pro-Convorbire consemnată de GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Noi cursuri deschise în cadrul Universității populare din Satu Mare în cadrul Universității populare sătmărene, s-au deschis, în aceste zile, noi cursuri. Astfel, miercuri, s-a ținut prima lecție din cursul „Cunoștințe despre radio și televiziune — lector Iosif Cuibuș. Cursul de cultură generală ,,Probleme actuale ale comerțului socialist" — destinat lucrătorilor din comerț — a fost inaugurat ieri prin expunerea ținută de Wilhelm Müller, director comercial la О .С [UNK]. Produse Tot joi s-a industriale, deschis cursul de steno-dactilografie. Paradă... gastronomică la Cărei Organizată în restaurantul „Victoria“ din Cărei, expoziția de artă culinară — deschisă de sîmbătă pînă luni — a etalat măiestria și sîrguința careienilor în domeniul gastronomiei. In cele trei secții (produse de cofetărie, carmangerie și preparate de bucătărie rece) au fost expuse Variate și îmbietoare sortimente mult apreciate, la realizarea cărora au concurat cofetara șefă Viorica Radu, bucătarul Karol Gyulai și alții. In același timp în restaurant s-a lărgit gama de produse de bucătărie caldă. PAGINA A 3-A: Ownemsi WW * wv Mostwrij Feerie de toamne. 1. RADI Invenții Domnul Roy Rothery din Walcot, Anglia, se pare că are de gînd să fericească omenirea cu ultima invenție a domniei sale: sperietoarea mecanică de ciori. Pe aproape același meridian, în Scoția, la Glenshee se va fabrica pentru uzul și plăcerea vilegiaturiștilor, zăpadă artificială. La auzul acestor inspăimîntătoare știri mă cuprinde revolta. Pacea și liniștea cimpurilor va fi tulburată de păcănitul motoarelor, aerul va mirosi o benzină tîrfii aidoma marilor bulevarde, închid deci ochii consternat și văd oameni de zăpadă artificială făcuți in serie, puștimea stind cuminte la rînd să-și cumpere bulgări de zăpadă tot artificială și o tristețe iremediabilă mă copleșește. Cum la Londra s-au pus bazele clubului excentric al celor ce resping orice invenție absurdă, sunt gata să membru. Mai mult, sunt devin gata să strig: Domnilor, dați-mi voie să va sărut! VICTOR MIHALCA