Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-11-21 / No. 548

■i ) ^ ^ ^ PRO Г BT A KI DIN ТОЛТВ T A Rí fSE, TJ RITJVAl 4 paß« — 30 bani _________________________________________________ щШш ШшШШШШШ 'Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului. Instantaneu din hala de gatere. . Foto: GH. SATMÄREANU Acolo unde se pun temeliile CELEI MAI MODERNE FERME POMICOLE DIN JUDEȚ ■ 209 HA DE AROME FRUCTIFERE ■ PRIMA RECOLTA ÎN 1974 ■ SOMEȘUL IȘI SPOREȘTE VALENȚELE FERTILIZATOARE ■ IRI­GAȚII PRIN CONDUCTE SUBTERANE DE AZBOCIMENT La 8 kilometri de municipiul Satu Mare, in dreapta șoselei care duce spre Cărei și înainte de intrarea în satul Decebal, am găsit în plină efervescență noul și imensul șantier agricol în care se pun bazele viitoarei ferme pomicole (Vetiș) a I.A.S. Satu Mare. Din șosea, peisajul tomnatic pare liniștit, calm, visător; are un aspect obișnuit, cu un colorit specific de toamnă. In general, prin specificul lor, aceste șantiere — cu cit sînt mai mari, cu atît par mai liniștite. Este adevărat, la prima vedere nu-s prea spectaculoase. Măreția lor e discretă. Aici, pe noul șantier, am văzut la lucru zeci de muncitori, mecanizatori și specialiști, care prin inteli­gența lor creatoare și prin forța utilajelor mecanizate dau viață proiectelor, asigurând temelia celei mai mo­derne ferme pomicole din județul nostru. Clocotul muncii îl simți la fiecare pas, purtînd amprenta unei bune organizări, întemeiată pe baze științifice. Un screper gigant decoperta scoarța liniștită a pămîntu­­lui, după care un buldozer executa lucrări de netezi­re, iar apoi, în urma acestora, două nivelatoare acțio­nate de tractoare dau pămintului forma necesară, con­form cotelor înscrise în proiect. După aceste lucrări pregătitoare, care au un rol deosebit de important în aplicarea cu succes a siste­mului de irigare prin brazde lungi, ce va îm­pînzi li­vada, două tractoare — dotate cu burghiuri speciale — execută mecanizat gropile în care se plantează vii­torii pomi fructiferi. Tot mecanizat s-au realizat și gropile pentru stilpii gardului ce imprejmuiește liva­da, a cărui lungime măsoară 6.700 m.l. și totalizează peste 3.000 de stîlpi din beton armat. Preocupat cu organizarea muncii, l-am intîlnit, prin­tre oameni și mașini, pe inginerul Traian Cuc, condu­cătorul lucrării. „Asemenea gen de lucrări se execută în special toamna — ne spunea interlocutorul nostru. De aceea, trebuie să folosim din plin vremea prielni­că, care deocamdată ne favorizează“. . . Ghicind, par­că, intențiile vizitei noastre a continuat: „Suprafața totală a livezii va fi de 200 hectare, din care 138 ha vor fi plantate cu meri pitici, iar restul cu peri. In fi­nal, ferma pomicolă va număra 80.000 de meri și 35.000 VIOREL ILUȚ (Continuare în pag. a 2-a) Instantanee de pe șantierul Fer­mei pomicole Vetiș. In imagi­nea de sus, Un screper efectu­­ează lucrări de decopertare a scoarței terenu­lui. Cu un In mijloc, burghiu acționat de trac­tor se execută gropile plantarea pentru puie­­ților. Fotografia de jos: Se plan­tează puieții. Foto: Gh. IANCU Cu conf* univ* DUMITRU POP despre Cercetarea folclorică actuală Recent, am purtat o discuție cu conferențiarul universitar Dumitru Pop — decanul Facultății de filo­logie din Cluj — despre momentul actual al folcloristicii. Pe lîngă că predă obiectul de studiu Folclor în cadrul facultății, d-sa, este un neobosit și pasionat cercetător a­­vînd o bogată activitate în do­meniul folcloristicii. In cele de mai jos redăm opiniile d-sale pe care ni le-a împărtășit cu deosebită a­­mabilitate. — Cum apreciați stadiul actual de dezvoltare a folcloristicii româ­nești ? — Intr-adevăr astăzi se face foarte mult în direcția folclorului atît în ceea ce privește cercetarea cit și popularizarea și difuzarea lui în straturi cît mai largi. Exis­tă astăzi — și ar trebui apăsat pe acest lucru — în rîndurile poporu­lui, o conștiință a valorii propriei creații. Astăzi, țăranii — pe lîngă faptul că își prețuiesc ei înșiși ceea ce este a lor își dau seama mai bine de faptul că valorile lor spirituale și materiale sînt prețui­te și de către cărturărimea-intelec­­tualitatea noastră, de către foruri de știință și cultură cît și de către străine. Contactele cu cartea și, firește cu străinii, i-au făcut să fie mai conștienți de valoarea pe ca­re o reprezintă folclorul pentru cultură și artă. — Care ar fi, orientarea, nota dominantă, a actualei faze de cer­cetare. In ce sens se îndreaptă cercetările ? — In ceea ce privește cercetarea științifică se știe că s-au făcut progrese colosale: dacă te gîndești la metoda de cercetare, la mijloa­cele mecanice de înregistrare materialului — necunoscute înain­­­te decit in formele lor primitive, și aceasta abia în secolul nostru, — dacă te gîndești astăzi la po­sibilitățile de imprimare pe ban­da de magnetofon, la pelicula ci­nematografică, foto ș.a.m.d. îți dai seama de largile posibilități de notare, de conservare a faptului folcloric autentic, și lucrul acesta este foarte important. In afară de aceasta sînt cercetările în care se urmărește pînă în cel mai mic (Continuare în pag. a 2-a) Cooperativa Unirea invalizilor Cu planul anual îndeplinit înscriind lună de lună reali­zări remarcabile pe agenda În­trecerii socialiste, meșteșugarilor de la colectivul „Unirea invalizilor" din Satu Mare reușit să obțină în acest „asalt", a final, un nou succes: îndeplini­rea tuturor sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pe anul în curs cu 46 zile mai de­vreme. Pînă în prezent, coope­ratorii acestei unități au înscris peste plan la indicatorul pro­ducției marfă și al prestărilor de servicii (industriale și ne­industriale) aproape un milion lei și mai mult de un milion lei la rubrica „beneficii". Ținînd cont de timpul care a mai rămas pînă la încheierea anului, meșteșugarii acestei cooperative preconizează să depășească principalul indicator de plan — valoarea producției marfă și a prestărilor de ser­vicii (industriale și neindustria­le) — cu circa 3 milioane lei. Unirea invalizilor este a doua unitate de cooperație meșteșugărească, după „Presta­rea" Negrești-Oaș, care rapor­tează cu mult înainte de ter­men îndeplinirea sarcinilor de plan anuale. 0 ZI PRINTRE LOCATARII DIN CARTIERUL­­ SOMEȘ» Raid-anchetă _ Recepționările de mîn­­tuială — un adevărat mar al discordiei ■ Cine tulbură liniștea la ore tîrzii ■ Sprijinul I.L.L­­e sublim (pe hîrtie)... dar lipsește cu desăvîrșire Ш Comitetele asociațiilor de locatari în restanță cu îndeplinirea atribuțiilor Am urmărit într-un recent raid, modul cum­ asociațiile de locatari din blocurile nou date în folo­sință în cartierul Someș, reușesc să-și facă simțită activitatea. Re­venim în cartierul Someș, pentru a urmări rolul asociațiilor de lo­catari în stabilirea unui bun cli­mat, a unei atmosfere sănătoase în sînul colectivelor de locatari. Este știut că odată cu obliga­țiile din ordinul de repartiție, noul locatar se obligă să respec­te și o seamă de obligații scrise și nescrise specifice conviețuirii în comun. Ori, aceste obligații sunt foarte adesea uitate în pra­gul noii locuințe, după cum ne-am putut convinge din nume­roasele sesizări sosite pe adresa redacției și verificate la fața lo­cului. Aceste sesizări își au cau­za în recepționarea de mîntuială a noilor blocuri — fiind tolerate o serie de vicii ascunse în con­strucția acestora, deficiențe ce stîrnesc numeroase nemulțumiri locatarilor. Și cea mai frecventă cauză, locatarii uită conștient de obligațiile ce le au, neținînd seama de hotărîrile asociațiilor de locatari sau — căci există și reversul medaliei — asociațiile de locatari nu se dovedesc la înălțimea sarcinilor încredințate. Efectele recepționărilor de mîn­­­tuială, în necunoștință de cauză, le-au simțit aproape toți locata­rii noilor blocuri recent date în folosință. Dintre numeroasele e­­xemple am ales pe cel de la blo­cul 79 unde recepția nu a sesizat defectele la instalația de încălzit. Și ca urmare, apa a inundat nu­meroase apartamente. Urmele a­­cestei „maree" a neglijenței sînt vizibile în nu mai puțin de 12 camere din acest bloc. De aici certuri între locatari, acu­zări reciproce... gratuite. În­ Т. GAVRIL (Continuare în pag. a 2-a) Valorificarea rezervelor interne PREMISA ESENȚIALĂ A ÎNDEPLINIRII PLANULUI Integrîndu-și activitatea în rit­mul dinamic al economiei județu­lui nostru, cooperativele mește­șugărești din cadrul Uniunii ju­dețene, descoperă și fructifică noi rezerve interne, fapt ce le-a în­lesnit suplimentarea substanțială a producției. Paralel cu preocu­parea pentru realizarea planului pe acest an, ele pregătesc cu toată seriozitatea producția anului viitor. Din dorința de a afla în ce mod sunt fructificate rezervele in­terne in vederea îndeplinirii la toti indicatorii a planului pe 1969 și a producției planificate pe a­­nul viitor, am avut recent o con­vorbire cu tovarășul Iuliu Mathe, președintele Cooperativei mește­șugărești Voința din Tășnad, care ne-a relatat: — “Aliniindu-se la efortul­­ im­oa­­ral al oamenilor muncii din ju­deț, colectivul cooperativei noas­tre și-a intensificat activitatea ca prin realizările ce le vom obține pînă la finele anului, să ne a­­ducem și noi o contribuție sub­stanțială la îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor economice pe a­­cest an. De altfel, înseși rezultatele ce le-am obținut în zece luni, confirmă rezervele însemnate de care dispune cooperativa. In a­­ceastă perioadă, am realizat pes­te prevederile planului 250.000 lei la planul producției marfă, 56.000 lei din prestații către populație, 146.000 lei la livrările către fon­dul pieții, 144.000 lei la desface­rile cu amănuntul a mărfurilor și 360.000 lei depășire la planul de export. In decada întîi a lunii noiem­brie, planul de livrări către fon­dul pielii a fost, de asemenea, depășit cu 27.000 lei și cu 24.000 lei cel al desfacerilor cu amănun­tul a mărfurilor, iar planul de in­vestiții s-a realizat la data de 2 noiembrie pe întreg anul 1969. Toate aceste rezultate sunt urma­rea firească a eforturilor noastre pentru traducerea în viață a sar­cinilor ce izvorăsc din Directive­le Congresului al X-lea al parti­dului, îndreptate spre gospodări­rea judicioasă a resurselor de materii prime și aplicarea în prac­tică a celor mai bune soluții teh­nice. Prezentate sintetic, acestea sunt numai citeva cifre care do­vedesc că harnicii cooperatori de la Tășnad au înțeles în mod just cerințele majore puse în fața e­­conomiei județului nostru. Refe­­rindu-ne la producția anului vii­tor, ce măsuri tehnice și organi­zatorice s-au stabilit pentru rea­lizarea în bune condițiuni încă din primele zile ale planului? — înainte de toate, aș vrea sa precizez, că, de curînd, colectivul nostru de cooperatori a trăit un însemnat eveniment , intrarea în funcțiune a noilor spații de pro­ducție, care desigur, vor contri­bui substanțial la buna desfășura­re a planului pe anul viitor. Prin intrarea în funcțiune a acestui o­­biectiv,s-a putut asigura un flux modern și astfel, producția anuala la șoșuri de canava va ajunge la 300.000 perechi, iar la încălțăminte cu fețe din piele la 28.000 perechi. Măsurile stabilite pentru pro-Convorbire consemnată de GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Noi cursuri deschise în cadrul Universității popu­lare din Satu Mare în cadrul Universi­tății populare sătmă­rene, s-au deschis, în aceste zile, noi cursuri. Astfel, mi­ercuri, s-a ținut pri­ma lecție din cursul „Cunoștințe despre radio și televiziune — lector Iosif Cui­­buș. Cursul de cul­tură generală ,,Prob­leme actuale ale co­merțului socialist" — destinat lucrători­lor din comerț — a fost inaugurat ieri prin expunerea ți­nută de Wilhelm Müller, director co­mercial la О .С [UNK]. Produse Tot joi s-a industriale, deschis cursul de steno-dacti­­lografie. Paradă... gastronomică la Cărei Organizată în restaurantul „Vic­toria“ din Cărei, expoziția de ar­tă culinară — deschisă de sîmbă­­tă pînă luni — a etalat măiestria și sîrguința careienilor în domeniul gastronomiei. In cele trei secții (produse de cofetărie, carmangerie și preparate­­ de­­ bucătărie rece) au fost expuse Variate și îmbietoare sortimente mult apreciate, la rea­lizarea cărora au concurat cofe­tara șefă Viorica Radu, bucătarul Karol Gyulai și alții. In același timp în restaurant s-a lărgit gama de produse de bucătă­rie caldă. PAGINA A 3-A: Ownemsi WW­­ * wv Mostwrij Feerie de toamne. 1. RADI Invenții Domnul Roy Rothery din Walcot, Anglia, se pare că are de gînd să fericească omeni­rea cu ultima invenție a dom­niei sale: sperietoarea mecani­că de ciori. Pe aproape același meridian, în Scoția, la Glenshee se va fabrica pentru uzul și plă­cerea vilegiaturiștilor, ză­padă artificială. La auzul acestor inspăimîntă­­toare știri mă cu­prinde revolta. Pacea și liniștea cimpurilor va fi tulburată de păcănitul motoare­lor, aerul va mirosi o benzină tîrfii aidoma marilor bulevarde, în­chid deci ochii consternat și văd oameni de zăpadă artifi­cială făcuți in serie, puștimea stind cuminte la rînd să-și cumpere bulgări d­e zăpadă tot artificială și o tristețe ireme­diabilă mă copleșește. Cum la Londra s-au pus ba­zele clubului excentric al ce­lor ce resping orice invenție absurdă, sunt gata să membru. Mai mult, sunt devin gata să strig: Domnilor, dați-mi voie să va sărut! VICTOR MIHALCA

Next