Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-12-03 / No. 558

и. "1 PROLETARI DIm WÖATE ȚARfliB, UBlIl-VA ! » 4 na#. — 30 ban! _______________________ г 11 fl О ИIУ li Pe urmele timpului pierdut Curgerea ireversibilă a timpu­lui poate avea consecințe inco­mensurabile pe plan economic, a­­tunci cînd folosirea lui se abate de la rigurozitatea logică a orga­nizării științifice a producției. Pen­tru că timpul pierdut, in condiții normale, nu poate fi recuperat... La Uzina Unio, dacă examinarea acestei probleme s-ar face numai pe baza dărilor de seamă statisti­ce am ajunge la concluzii pozi­tive. Evoluția indicelui de utilizare a fondului de timp, deși în scădere față de trim. I a.c. se menține totuși la :,un nivel des­tul de bun" — după aprecierea conducerii. Numai că determina­rea fondului de timp calendaristic și a celui maxim disponibil s-a fă­cut nu pe baza efectivului zilnic și a programului legal de lucru, ci luînd în considerare numărul mediu scriptic și programul de nu­mai 8 ore (deși numărul celor ca­re lucrează peste această cifră e relativ important); mai mult, nu s-au raportat învoirile și absențe­le nemotivate și nici nu s-a înscris timpul acordat pentru masă fără prelungirea corespunzătoare a zi­lei de lucru din secțiile de prelu­crări mecanice, unde se lucrează în trei schimburi. De aceea, calcu­lul utilizării fondului de timp maxim disponibil, influențat cu cele cca. 15.700 опУо [UNK]е netrecu­­te în situație, atestă că, de pildă, pe luna septembrie indi­cele a fost de 95,9 la sută și nu 97,8 la su­tă cît s-a raportat. Pe de altă parte, în aceleași ateliere de prelucrări mecanice stagnările pentru diverse defecțiuni și între­ruperi din lipsă de energie au de­pășit 30.000 ore-mașină, de ase­menea neevidențiate. Iată de ce autoaprecierea pozitivă a conduce­rii uzinei în legătură cu utilizarea fondului maxim de timp, înteme­iate numai pe baza datelor statis­tice, este nefu­ndamentată. Dacă abaterile săvîrșite de unii muncitori sunt inadmisibile, cu a­­tît mai frapantă pare ,,bunăvoința" unor cadre de conducere, care au acordat concedii de odihnă fără plată unor salariați cu o vechime în muncă sub 11 luni. Mărturisim că depistarea cauzelor absențelor nemotivate s-a dovedit anevoioa­să, totuși am desprins din discu­țiile cu un număr de lucrători, în­deosebi tineri, două mai importan­te : existenta unor lucrări mai pu­țin „stimulative" financiarmente și asistentă tehn­ică, inclusiv asi­gurarea locurilor de muncă cu S.U.V., uneori necorespunzătoare. Dacă prima reflectă o problemă de conștiință, ce se cere „șlefui­tă", a doua denotă exclusiv caren­țe organizatorice. Se observă că acolo unde organizațiile de partid și sindicale, conducerea administra­tivă au creat condiții optime de lucru, numărul absentelor nemoti­vate este redus. Dimpotrivă, sec­țiile а Л [UNK].au utilaj divers, a VI-a mecanică, a V-a transportoare, unde vigilența e mai scăzută, nu­mai în t­im. III a.c. absentele ne­­motivate au depășit cîteva sute de ore. Iată deci că în afara sancțiu­­ UZINA DM­O­ nilor obișnuite, aplicate în astfel de cazuri, se face simțită necesi­tatea luării unor măsuri hotărîte pe linia îmbunătățirii aprovizionă­rii tehnico-materiale a fiecărui loc de muncă. (Continuare în pag. a 3-a) Raid­anchetă Rețeaua transportului interurban de călători un imperiu al dezorganizării ? E de ajuns să fii prezent într-una din dimineți sau spre orele amiezii în Autogara Satu Mare, spre a-ți putea da seama câtă lume călătorește cu autobuzul. Dorința acestor oameni este una singură: să ajungă la timp la locul de muncă, să-și rezolve cît mai operativ treburile pentru care au făcut deplasarea. Cu regret trebuie să arătăm însă că Autobaza Satu Mare, cea care asigură transportul interurban pe arterele ju­dețului nostru, rămîne de cele mai multe ori pasivă față de aceste doleanțe firești ale călăto­rilor. Motivele sunt multe, în ce­le ce urmează propunindu ne, de fapt, să scoatem în evidență pe cele mai esențiale. Necazurile încep încă de la start Pentru cei care s-au găsit măcar odată în perimetrul autogării, ima­ginea de mic turn Babel — furni­zată de învălmășeala de aici — le este deja familiară. Oamenii a­­leargă, cel mai adesea cu biletul în mină, de la un autobuz la altul întrebînd : „Unde pleacă ?" „De unde vine ?" Aceste întrebări rămîn de regu­lă neonorate cu răspunsuri autori­zate, sau în numeroase cazuri, pri­mesc răspunsuri ironice, care de­zinformează și mai mult pe călă­tori : in lună, maică", „Din Bel­grad, tătucă, acu piearăm". Situa­ția este de-a dreptul tragicomică. Am­ văzut oameni... pierzând au­tobuzul, după ce l-au așteptat oră, pentru singurul motiv că șo­o­ferul nu a pus la timp tabla indi­catoare și a... țîșnit de undeva din spate. Este un drept suveran, se pare, al șoferilor să pună tab­la cu traseul pe care circulă auto­buzul ce-l conduc cînd vor și nu­mai dacă doresc.­­Există și condu­cători auto malițioși. In ziua de 20 noiembrie, de pildă, Ioan Bud, de pe mașina cu Nr. 31.SM.282 ră­măsese. .. de lemn la întrebările a nu mai puțin de 10 călători ca­­re-i cereau să i se spună în ce direc­­ t. TONICA M. POP (Continuare în pag. a 3-a) В­R II si I 1 ÎN ziarul­ DE AZI Pag. a 2-a: Dialog cu cititorii Regimul de viață al elevului în familie Curierul librăriilor I Sport Pag. a 3-a: Foto: M. HALMEANU Aspect din sala de me­canică ușoară a Uzinei Maria Cioară — una dintre harnicile muncitoa­re de la întreprinderea Solidaritatea — în plină activitate productivă DELEGATIA DE PARTID Ș 1 DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marți la amiază a părăsit Capi­tala, plecînd spre Moscova, dele­gația de partid și de stat a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care va partici­pa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gherghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al P.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniș­tri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănes­­cu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu­, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mi­hai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.G.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite: De­legația de partid și de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă Ro­mânia, R. P. Ungară și U.R.S.S., a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, de­legația a fost întîmpinată­­ de toți, rășii L. I. Brejnev, secretar gene­ral al C.C. al P.G.U.S., N. V.­Pod­­gornîi, membru al Biroului Poli­tic al G.G. al P.G.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al G.G. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri, al U.R.S.S., A. N. Șe­­lepin, membru al Biroului Politic al G.G. al P.G.U.S., K. F. Katușev, secretar al G.G. al P.G.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.G.U.S. Pe aeroport se aflau de aseme­nea Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Cu planul anual îndeplinit U.J.C.M. SATU MARE Deși pînă la sfîrșitul anului mai este aproape o lună, rodnicia eforturilor îndreptate spre realizarea integrală a sarcinilor econo­­­mice se vădește încă de pe acum. La data de decembrie, Uniunea județeană a cooperati­velor Meșteșugărești Satu Mare a raportat cu mîndrie îndeplinirea planului anual la princi­palii indicatori economico-statistici. Exprimate procentual, realizările se cifrează concludent și semnificativ: producția marfă și prestările de servicii în proporție de 100,1 la sută, livrările de mărfuri către fondul pieții — 102,9 la sută; desfacerea mărfurilor cu amănun­tul — 103,8 la sută; planul la export — 102,3 la sută. zări Este de apreciat că, pe lângă aceste reali­globale, care reflectă eficiența de ansamblu, se remarcă îndeplinirea unui indica­tor mai puțin sintetic, dar mai concluziv, și anume, planul sortimental. Atît la mobilă, cît și la încălțăminte și țesături tip lină, indicii de îndeplinire a sarcinilor au fost 109,5 la sută, 103,5 la sută și respectiv 147,3 la sută. Pornind de la fundamentul unor asemenea rezultate remarcabile, salariații U.J.C.M. se angajează peste plan ca, pînă la finele anului, să dea râ­n­d.OOo lei producție marfă și prestări servicii, peste 1.000.000 lei din prestații de servicii către populație, 12.800.000 lei livrări către fondul pieții, să depășească planul la desfacere cu 2.180.000 lei și livrările la export cu 105.000 lei valută. Corespunzător, planul sor­timental va înregistra un plus de 69.000 perechi încălțăminte, mobilă în valoare de 1.100.000 lei și 20.000 m.p. țesături tip lină. Totodată, U.J.C.M. ne asigură că sunt pre­gătite condițiile necesare realizării depline și în mod ritmic a sarcinilor de plan pentru anul 1970. DEPOUL C.F.R. Colectivul de ceferiști de la Depoul sătmă­­rean și-a îndeplinit sarcinile planului anual cu 33 de zile înainte de termen Pînă la 31 de­cembrie se preconizează să se dea o producție globală suplimentară de circa 1,5 milioane lei. De la începutul anului pînă acum au fost re­morcate 1.520 de trenuri cu un supratonaj de 473.000 tone mărfuri, pentru care ar fi fost necesare 473 de trenuri. Consumul de combustibil a fost redus cu 1,62 la sută, obținîndu-se astfel o economie de 900 tone combustibil convențional, cantitate necesară la 160 de trenuri de marfă pe dis­tanța Satu Mare—Baia Mare. G-322 — în flux de fabricație Din seria de produse noi o­­mologate de curînd, la între­prinderea 1 Septembrie, mașina de gătit cu gaze G-322 este pri­ma care a intrat în fluxul de fabricație, fiind executate pînă în prezent 2.000 bucăți din se­tul de 5.000 preconizat pînă la finele lunii decembrie. In construcția noii mașini de gătit cu gaze G-322 se utilizea­ză cu 12 kg metal mai decit la tipurile clasice, puțin iar din punct de vedere tehnic are un arzător care dezvoltă o tem­peratură de 1.700 к cal. pe oră. Avind o construcție modernă și un finisaj mai dezvoltat, noul tip de aragaz se adaptea­ză la mai multe feluri de gaze și se încadrează fericit la con­dițiile noilor apartamente. Fiind conceput pe o structură de bază, care permite execuția a 15—20 de variante, G-322 se adaptează în bune condiții la execuția pe bandă. Profilind de faptul că se mai poate lucra încă in aer liber , constructorii trebăluiesc de zor pe șantierul viitorului hotel turistic. Foto . X. SATMAREANU Noi cursuri la Universitatea populară sătmăreană Zilele trecute, la Universitatea populară di­n Satu Mare, s-au deschis noi cursuri. Numărul mare de cursanți, ilustrează interesul pe care-l suscită diversele teme în rîndul par­ticipanților. Cursul ele lucrări practice: „Dese­nul tehnic industrial“ își desfășoară activitatea în fiecare vineri, la Uzina Unio, avind ca lector pe ing. Adal­bert Borși. Cursul, „Medicina în familie“ (pri­ma lecție s-a referit la „Creșterea și dezvoltarea psihomotorie a copilului“), se desfășoară la întreprinderea Soli­daritatea, lector dr. Ioachim Circa. Tot la „Solidaritatea** s-a deschis cursul de croitorie. Consfătuire­a asociațiilor de locatari La Consiliul popular municipal a avut loc recent o consfătuire cu participarea reprezentanților asociațiilor de locatari din Satu Mare, ai Consiliului popular ju­dețean, Consiliului popular mu­nicipal, întreprinderii comunale și I.L.L. A fost prezentată o informare, privind alegerea și activitatea comitetelor asociațiilor de locata­ri și a comisiilor de cenzori. Dis­cuțiile au constituit un rodnic schimb de opinii cu privire la modul în care asociațiile de loca­tari reușesc să-și îndeplinească rolul lor de asigurare a unui cli­mat sănătos de viață, prin res­pectarea normelor de conviețuire socialistă. Despre căile de îmbu­nătățire a activității în acest do­meniu a vorbit, în încheierea discuțiilor, tovarășul Ioan Cătia­­riu, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular municipal, VANITATEA CARE... Discuție într-un compartiment de tren, de clasa a II-a. NI vezi pe X? — Da se pregătește de cobo­­rîre, deși mai este pînă la so­sirea în stație. bește. Vei vedea de ce se­ară­[cronică­ Г [UNK] [UNK]] NI urmărim discret. Coborîm și așteptăm. Din vagonul de clasa I (cum ajunsese acolo?) coboară o treaptă X. Se opreș­te, aruncă o privire orgolioasă peste mulțimea din gară. Zăreș­te niște cunoscuți. Ii salută cu un aer de ușoară indiferență. O dată ce a constatat că a fost zărit se decide și coboară. „Cu clasa I? Că doar nu călătorești de departe!" „Da, nu știai? O. GRUMEZA (Continuare în pag. a 2-a)

Next