Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-02-21 / No. 624
2 _______________________________ Partidul Comunist Român-conducătorul marilor lupte revoluționare (Urmare din pag. 1) șefi mitinguri și demonstrații de stradă care au culminat spre sfîrșitul lui februarie, luarea cu asalt a primăriilor și prefecturilor în fruntea cărora erau instalați reprezentanți ai forțelor democratice, împărțirea pămînturilor moșierești la țărani erau acțiuni care demonstrau iminenta victoriei forțelor interesate în democratizarea țării, în înfăptuirea reformelor economice și sociale impuse de mersul înainte al societății noastre. Bătălia pentru putere mobiliza sub lozinca „Vrem guvern F.N.D.", inspirată de partidul comunist, cele mai largi categorii populare. Șirul acestor puternice manifestații populare a început cu demonstrația muncitorească din Capitală de la 30 ianuarie 1945. Activiști de frunte ai partidului explicau cu claritate, la mitinguri și întruniri, programul de luptă al F.N.D., obiectivele urmărite de toate organizațiile grupate în acest organism. La marile întruniri populare au luat cuvîntul și conducători ai altor partide și organizații democratice grupate în F.N D. După cum este cunoscut, în ședința din 16 februarie a guvernului, generalul Rădescu a amenințat cu dezlănțuirea războiului civil. Desigur, masele populare nu de așa ceva aveau nevoie. Partidul comunist a dat cuvînt de ordine manifestanților să sporească numărul și combativitatea întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor in Capitală și în țară, sub lozincile F.N.D., ceea ce a dus la prăbușirea guvernului Rădescu la 28 februarie și la instaurarea guvernului democratic cîteva zile mai tîrziu. Prin participarea a sute și sute de mii de oameni, asemenea acțiuni au prilejuit dejucarea intențiilor reacțiunii de a tergiversa răspunsul la cerințele maselor populare, sau chiar a respinge pe calea intimidării prin represiuni armate și, totodată, au constituit puternice manifestări ale adeziunii totale a poporului la programul F.N.D. la linia politică concepută de P.C.R. Rememorînd acele zile de luptă revoluționară victorioasă, din perspectiva istorică, ne apare mai limpede ca oricînd faptul că autoritatea politică și forța de inrîurire a Partidului Comunist Român au căpătat atunci temelii de granit. Intre lozincele de atunci sub semnificația cărora partidul chema poporul la lupta pentru cîștigarea puterii, și minunatele realizări pe care le consemnăm după 25 de ani pe frontul transformării revoluționare a societății noastre există o evidentă relație de continuitate. Partidul nostru, fidel marxismleninismului și intereselor vitale ale celor ce muncesc a condus clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, pe toți oamenii muncii fără deosebire de naționalitate, din victorie. In victorie, determinând acea impresionantă unitate moral politică a întregii națiuni pe drumul de progres și civilizație deschis de hotărîrile recentului Congres, care a jalonat înaintarea țării spre făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate CRONICA SATMAREANA Sîmbătă 21 februarie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia orașului — emisiune-concurs pentru tineret. Participă echipele reprezentative ale orașelor Tg. Mureș și Brașov. Telejurnalul de seară. 19.20 19.00 Reflector. 19.35 Teleenciclopedia. 20.30 © oră cu Alfred Hitchocock: „Povestea unui polițist". 21.20 Disc 70 (Interviziune) emisiune muzicală. 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi de la Strbske Pleso Transmisiune (Cehoslovacia). Handbal masculin la ora Campionatului mondial 1970. 22.35 Recital Harry Belafonte. 23.30 închiderea emisiunii. (Urmare din pag. 1) ferma nr. 6 Cig — taurine la îngrășat, și ferma nr. 8 — vegetal. Deși pierderile prevăzute au fost reduse de la 1,1 milioane lei, la 300.000 lei, situația nu poftte ,să mulțumească pe nimeni. La ferma nr. 8, sarcinile de plan și, respectiv, rentabilitatea, nu au fost realizate din cauza unor calamități abătute asupra culturilor de porumb, soia și orz, iar la cea de-a doua au existat o seamă de neajunsuri, atît obiective, cît și subiective. Desigur, conducerea întreprinderii a analizat situația existentă și, împreună cu specialiștii unității, a stabilit măsuri concrete, care să asigure și rentabilizarea acestor ferme. După părerea mea, ținind cont de condițiile multilaterale de care dispune agricultura socialistă, de multiplele rezerve interne existente, toate fermele agricole pot și trebuie să realizeze beneficii. — Printre măsurile care vor contribui la rentabilizarea fermei nr. 9 — remarca inginerul Gheorghe Loghina, șeful fermei, se numără: amenajarea unor spații corespunzătoare pentru stabulație ; îmbunătățirea sistemului de administrare a furajelor; selecționarea loturilor planificate pentru producția de export și alimentarea lor cu un regim îmbunătățit ; reducerea numărului de utilaje din fermă la nivelul de dotare optimă; profilarea fermei numai pe tineret pentru îngrășare; ridicarea producției furajere prin amplasarea culturilor în locuri cu o fertilitate mai bună și înlocuirea parțială a culturilor de trifoi și ghizdei cu lucerna — cultură cu o producție mai mare, dar care se obține cu un preț de cost mai redus. Toate acestea, combinate cu eforturile conjugate ale salariaților din cadrul fermei, sunt sigur că vor aduce eficiența scontată și, desigur, rentabilitatea spre care tindem. — Cea de-a doua formă, sublinia în încheiere tovarășul C. Ráncz, se va rentabiliza fără eforturi deosebite, dar după un plan bine gîndit. S-a prevăzut să se introducă în cultură plante cu eficiență economică sporită — culturi semincere — care asigură venituri importante. In același timp, în sectorul pomicol, suprafețele de plantații vor spori cu o nouă livadă de meri din soiurile cele mai valoroase: Ionathan Zonared, Parmen auriu etc. Cît privește terenurile arabile unde s-au obținut producții mici, vor fi fertilizate și destinate culturilor mai puțin pretențioase, dar la fel de rentabile. In cadrul fermei zootehnice se va pune un accent sporit pe îmbunătățirea raselor de animale și obținerea unor producții calitativ superioare. Pot afirma, după toate cele relatate, că premisele îndeplinirii și depășirii sarcinilor de plan pe anul în curs sunt asigurate. Din cele relatate de Interlocutorii noștri reiese clar că la I.A.S. Tășnad mai sunt încă probleme care-și așteaptă rezolvarea. îmbucurător este faptul — demn de urmat de toate unitățile agricole din județ — că acest colectiv manifestă o preocupare susținută pentru rentabilizarea tuturor fermelor, pentru obținerea unor producții sporite, care să asigure creșterea eficienței economice în fiecare domeniu de activitate. Greutăți există, desigur, în orice ramură productivă, însă acolo unde domină factorul inițiativă, dublat de muncă perseverentă și tenace, iar potențialul material și uman este valorificat cu chibzuință, nu se poate să nu fie realizat dezideratul major al fiecărei unități — rentabilizarea. RENTABILIZAREA Copilașul primi foarte vesel uriașul cîine, se agăță de blana lui și îi dădea cîte un picior. Ochii roșii și sălbatici ai lui Kazan deveniseră mai blînzi și toată ținuta sa se transformase. Pe locuitorii colibei îi iubea, dar coliba n-o putea suferi. Nu putea suferi nici o locuință omenească pentru că ea însemna bici și robie. Ca toți cîinii care trag la sanie și lui îi plăcea mai mult în aer liber și prefera să petreacă noaptea pe zăpada rece, decît într-un colț de cameră. Joana netezi capul lui Kazan. El mîrîi foarte mulțumit. Aceasta îi era răsplata pentru chinurile suportate pînă acum. Dar mai mult iubea pe micuțul omuleț, care era un mister pentru el și care îl trăgea fără frică de urechi sau se agăța de picioarele lui. Stătea liniștit ca o statuie. Aproape că nici nu respira. Această nemișcare și înțelegere nu-i plăceau soțului Joanei. Era îngrijorat întotdeauna cînd copilașul se juca cu cîinele. Dar încrederea Ioanei față de Kazan era nemărginită. Kazan dovedi încă o dată că e demn de această încredere. Copilașul se juca în fața casei, cînd trecu pe acolo un bine străin, fugar și uriaș. Copilașul merse spre el crezînd că și acesta e ca și Kazan. Tatăl lui fugi speriat cu biciul în mină, dar Kazan i-o luase înainte și mușcă de gît cîinele vagabond, lăsîndu-l mort pe loc. — Bunule Kazan, cînd vom pleca noi de aici, și tu vei veni cu noi! spuse Ioana. Nu te mai las singur! Kazan se culcă într-un colț și-l cuprinse din nou neliniștea, la fel ca și pe Muntele Soarelui. Și aici se pregătește ceva misterios. Ioana nu se culca decît tîrziu noaptea, împachetase tot felul de lucruri. — Mergem acasă, Kazane! Mergem la sud, unde sînt oameni și o mulțime de lucruri frumoase. Vii și tu cu noi! Kazan nu înțelese despre ce e vorba, dar era fericit că ea îi vorbește. Uitase complet de Lupoaica Sură. Devenise iarăși cîine. Femeia și copilașul însemnau totul pentru el. Dar, după ce Ioana se culcă și în cameră se făcu întuneric, liniștea îi dispăru. începu să alerge prin colibă mirosind pereții și obiectele împachetate. Scînd încet, Ioana îi spuse energic — Liniștește-te, Kazane! Culcă-te! Dormeau cu toții, numai Kazan sta nemișcat și tremurînd în mijlocul camerei. Dinspre Muntele Soarelui vîntul aducea ușor urletul Lupoaicei Sure. Acest urlet însemna tristețea singurătății. Kazan se repezi spre ușă și geniu. Dar toată lumea dormea și nimeni nu se interesa de el. Apoi auzi un țipăt ce venea dinspre Muntele Soarelui... Și se făcu liniște ... In zori, Ioana îl găsi treaz și atent, adulmecînd cu nasul în direcția stîncii. Cînd ușa se deschide, Kazan dispăru. Soarele ce răsărea, părea o șapcă aurie așezată pe creasta stîncii. Lupoaica Sură nu-l aștepta la marginea stîncii, ca altă dată, și simți lipsa, dar mai simți o schimbare. Mușchii i se încordară, iar picioarele îi înțepeniră. Din pieptul său ieși un mîrîit profund. Acum înțelese _________________________________ 21 „ь,,.... ig?o Unde mergem CINEMATOGRAFE SATU MARE — Victoria: Cînd se arată cucuveaua (coproducție franco-italiană); Popular: La război ca la război (film sovietic, cinemascop); CĂREI — Popular: In împărăția leului de argint (coproducție R.F.G.-spaniolă, color, cinemascop); 23 August: Angelica și sultanul (coproducție franco- R.F.G.-italiană, color, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Minunata călătorie a lui Nils Holgerson (film din R.F.G., color, cinemascop); HALMEU; Pe plajele lumii (film italian, color);, TĂȘNAD: Eu te-am iubit (film sovietic, cinemascop); BERVENI: Omul care valora miliarde (coproducție franco-italiană, color, cinemascop); SANISLĂU; Călătorie în aprilie (film sovietic), TEATRU Teatrul de Stat Oradea, secția română, prezintă azi în sala Teatrului de Nord din Satu Mare, spectacolul cu piesa „Chirița în provincie” de V. Alecsandri. Spectacolele încep la orele 17 și 20. ÎNTRECERI SPORTIVE AZI: Fotbal: Terenul din Cărei, ora 16: Victoria Cărei — Crișul Oradea. Box: Sala Școlii profesionale forestiere, ora 19: Voința Satu Mare — Motorul Arad. Volei: Sala Școlii profesionale forestiere, ora 14: Campionatul de calificare al școlarilor și juniorilor. Olimpiada de iarnă a elevilor. Pista de schi Huta-Oaș ora 14: Etapa județeană la săniuș și schi. Cupa tineretului de la sate: Pista de schi Huta-Oaș, ora 14: Etapa județeană la schi. la Negrești-Oaș, ora 14: Etapa județeană la șah și tenis de masă. MÎINE: Fotbal: Terenul Someșul, ora 10: Someșul — Sticla Poiana Codrului, ora 11,45: Olimpia — Constructorul Baia Mare. Baschet: Sala Școlii profesionale forestiere, ora 8: Meciuri în cadrul campionatului municipal de juniori (băieți), ora 10,30: Șc. sp. Satu Mare — Liceul nr. 1 Huedin (Campionatul divizionar al școlarilor și juniorilor (băieți), ora 19: Sănătatea — A.S.A Cluj (divizia A). Meci amical Revanșa, luni, ora 16, în aceeași sală. Volei: Sala Școlii profesionale forestiere, ora 12: Liceul nr. 2 Satu Mare — Șc. Sp. Oradea (Campionatul divizionar al școlarilor și juniorilor — fete). Sala Liceului nr. 3, ora 9: Campionatul de calificare al școlarilor și juniorilor. Olimpiada de iarnă a elevilor. Pista de schi Hula-Oaș, ora 9: Etapa județeană la săniuș și schi. Grădina populară din Satu Mare, ora 8: Etapa județeană la patinaj. Cupa tineretului de la sate: Pista de schi Huta-Oaș, ora 9: Etapa județeană la schi. La Negrești-Oaș, ora 9: Etapa județeană la șah și tenis de masă. Activizarea transportului pe calea ferată (Urmare din pag. 1) Tot în anul 1969 pagubele financiare datorate prelungirii nejustificate a operațiunilor de încărcare-descărcare a vagoanelor s-au ridicat la aproape 223.000 lei. Aceste tergiversări au condus și la reducerea capacității de transport a căii ferate. Locațiile C.F.R. plătite de I.I. Sătmăreanu au fost, bunăoară, de cinci ori, iar cele înregistrate de Fabrica de cărămizi de două ori mai mari ca în anul 1968. Iată deci că imobilizările în loc să scadă, au crescut. Drept urmare s-au ivit blocări de fonduri și chei în stațiile C.F.R., iar la întreprinderi cheltuielile neproductive au înregistrat o curbă ascendentă. In legătură cu schimbările de destinații problema capătă și un alt aspect. Dacă penalizarea purtată de noul beneficiar, e sudeci financiarmente întreprinderea nu este afectată, pierde totuși economia națională în ansamblu. De acest lucru ar trebui să țină seamă atît forurile tutelare, cît și conducerile unor unități economice atunci cînd modifică repartițiile de mărfuri. Pentru evitarea neajunsurilor ivite în anul trecut, comisiile mixte ale căii ferate și ale întreprinderilor au stabilit o serie de măsuri privind sporirea procentului de mecanizare a operațiunilor de încărcare-descărcare. S-a acționat pe două planuri: procurarea unor utilaje și instalații adecvate, și mărirea fronturilor de încărcare-descărcare. Spre exemplu, C.E.I.L. Satu Mare a prevăzut modernizarea platformei respective, precum și dotarea ei cu trei transportoare și o macara-portal; întreprinderea 1 Septembrie va fi dotată în anul 19/0 cu două electro-stivuitoare iar în anul următor cu două macarale, un pod rulant cu greifer și o locomotivă de manevră. Evident, acțiunea de mecanizare a operațiilor de încărcare-descărcare nu se poate opri aici; ea trebuie permanentizată, în funcție de necesitățile de transport, în continuă creștere, ale economiei naționale. Analiza locațiilor C.F.R. ar fi incompletă dacă nu am cuprinde o parte distinctă a activității de transport și anume așanumitul camionat C.F.R. Din păcate și aici deficiențele abundă, dereglările de la grafic fiind destul de frecvente. Nu în toate cazurile Autobaza asigură punctului de lucru, expediție și camionaj (E.C.) de pe lingă stația C.F.R. Satu Mare numărul planificat de autocamioane. In final, consecințele sunt aceleași: imobilizări de vagoane și blocări de rampe și magazii la ambele puncte ale circuitului întreprindere-stație. Numai în prima jumătate a lunii decembrie s-au primit cu 40 autocamioane mai puțin decît numărul planificat. In aceeași zioadă, datorită defecțiunilor deși întîrzierilor unor mașini au fost irosite 149 ore de muncă. Pe de altă parte, cu excepția Uzinei Unio, celelalte unități economice nu au organizată primirea mărfurilor după orele 15 sau în zilele de sărbători legale; numeroase drumuri de acces sunt necorespunzătoare, lipsesc rampele de încărcare-descărcare la întreprinderile care solicită containere (Combinatul 1 Mai, Tricotex ș.a.), iar unele camioane sunt purtate pe la mai multe depozite ale aceleași întreprinderi, situație frecventă la Combinatul 1 Mai și organizațiile comerciale locale. Considerăm că exemplele oferite sunt concludente. Se impune ca în perioada imediat următoare atît conducerile întreprinderilor respective, cît și ale stațiilor C.F.R. să ducă muncă susținută de prevenire și o înlăturare a neregulilor semnalate pe liniile de transport. Instaurarea unor relații de bună colaborare între aceste unități nu poate decît activiza capacitatea de vehiculare a căii ferate, sporindu-i eficiența. ce-i neliniștise atîtea zile. Simțea că viață nouă înmugurea. Ceva respira, trăiau și se mișca în bîrlogul care era casa lor comună, aleasă de Lupoaica Sură. Kazan ascultă, pîndi, dar nu fu în stare să se miște. In sfîrșit reuși să facă cîțiva pași, își vîrî nasul în bîrlog. Lupoaica Sură scînd și îl chemă pe Kazan. Kazan se mută de-a curmezișul intrării, să apere bîrlogul împotriva lumii întregi. Lupoaica Sură devenise mamă. VIII. Tragedia de pe munte Toată ziua Kazan păzi intrarea bîrlogului. Devenise tată. Ceva îi șoptea că acum el aparține complet celor din acest bîrlog și că n-are nimic comun cu coliba. Spre seară, respirația Lupoaicei Sare deveni greoaie, ca și cum ar fi fugit. Tocmai atunci se auzi mișcare din bîrlog și Lupoaica Sură se întoarse la puii săi. Kazan știa că Lupoaica Sură nu poate veni la vînătoare și că el trebuie să se îngrijească de hrană. Plecă și, spre miezul nopții, reveni cu un iepure mare și alb intre dinți. Lupoaica Sură îl mîncă cu o poftă deosebită. In ziua următoare, Kazan a mai trecut o dată pe la colibă. Ioana l-a primit cu multă bucurie. Copilașul se agăța din nou de el. I trăgea și-l lovea ca și altă dată. Dar bărbatul observă cîinele foarte îngrijorat. — Mi-e frică de el azi, spuse bărbatul. Ochii lui iar au devenit ochi de lup. Dacă vagabondează prea mult prin pădure, se va sălbătăci. — Totuși, lui îi pot mulțumi că mai sunt în viață. — E adevărat! N vom duce cu noi. Sunt curios cum va suporta civilizația, la noi, în sud? Greu. Ca și mine. Mi-e dor să merg, I.M.A. CĂREI Telefon: 122. execută reparații capitale și curente la tractoare pentru orice beneficiar, precum și reparații curente și revizii tehnice la mijloace de transport. Prin secțiile aparținătoare, execută, de asemenea, transporturi de mărfuri pentru întreprinderi, instituții și particulari — conform tarifelor în vigoare. întreprinderea comunală * Satu Mare aduce la cunoștința publicului Interesat că s-a inființat o STAȚIE DE TAXIMETRE ÎN CARTIERUL SOMEȘ (Microraion) — Drumul Cărei lîngă Școala generală nr. OWmjdesei^^ orele 6—24. Folosiți-vă de această ocazie în rezolvarea problemelor dumneavoastră. dar știu că pădurea o să-mi lipsească foarte mult. Kazan suspecta și mai mult mersul lucrurilor. împachetările nu erau terminate, iar bărbatul și femeia conversau într-una și își făceau diferite planuri. — Am impresia că el știe că vom pleca, spuse bărbatul... Rîul crește. Nivelul apei e tot mai mare. Peste o săptămînă vom putea pleca în mod sigur. Seara, Lupoaica Sură îl aștepta la marginea stîncii. Nu era singură. Cei trei pui se jucau în jurul ei. Jocul și toate mișcările acestor trei mingi moi și stufoase îi aminteau mereu de copilașul din colibă. Se mișcau tot atît de neajutorați și își vorbeau nearticulat, cu o voce foarte curioasă, ca și omulețul din colibă. Kazan nu-i alinta. Treaba aceasta i-o lăsa Lupoaicei Sure Dar vocea lor, sforăitul, jocul și atingerea lor îl umpleau de o bucurie ce n-o cunoscuse pînă atunci. Luna strălucea argintiu, pe boltă, cînd Kazan se duse să vîneze pentru el și familia sa. Chiar la poalele stîncii întîlnise un iepure pe care-l fugări o jumătate de kilometru, dar se lăsă păgubaș de această urmărire fără rezultat. Pe loc deschis nu putea concura cu el la alergare. Se ascunse printre tufele cele mai dese spre a pîndi. Nu trecu mult timp și el avu în dinți cina Lupoaicei Sure. Alerga comod spre stîncă și, din cînd în cînd, punea jos enormul iepure polar spre a se putea odihni. Cînd ajunse la poteca ce duce spre stîncă se opri brusc. Nasul lui fu lovit de mirosul proaspăt și cald al unor urme străine. Scăpă iepurele. Tot părul i se zburli. Nu era miros de iepure, nici de arici și nici de vulpe. Un dușman cu unghii puternice umblase înaintea lui pe acolo. Curînd auzi zgomot mare dinspre Muntele Soarelui și urlă sălbatec. Cînd ajunse acolo, văzu un spectacol înfiorător. Pe marginea stîncii, într-o încleștare pe viață și pe moarte, se rostogoleau un rîs uriaș și Lupoaica Sură. Lupoaica Sură era dedesubt și scîncea plină de durere. Kazan sări peste stîncă. Fulgerător și fără zgomot, atacă exact ca lupii, dar cu acea furie sălbatecă și oarbă ca și cîinii sălbateci din nordi. Dacă dușmanul ar fi fost lup, la prima săritură ar fi isprăvit-o cu el. Dar nu era nici cîine, nici lup, ci rîsul sprinten, cea mai isteață bestie din pădure. Dinții lui Kazan simțiră gîtul rîsului. Dar rîsul, într-o fracțiune de secundă, se răsturnă și se dădu la o parte, elastic ca o minge, așa că dinții puternici ai lui Kazan mușcară carnea alături de gît. Acest dușman avea nu numai dinți, ci și unghii, ca douăzeci de brice de otel, la atingerea cărora sîngele curge valuri. Kazan atacase odată un rîs, prins în capcană și n-a uitat lecția primită cu această ocazie. Cîinele sau lupul trebuie să-i arunci pe spate, ca să-i faci inofensivi. Dar rîsul tocmai atunci e mai periculos. Dacă acesta cosește cu unghiile, adversarul se pomenește crăpat în două. Această pisică periculoasă trebuie pusă cu burta la pămînt căci atunci este ea slabă. VATIKMJ edacte și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj II Telefon» 2379. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din Întreprinderi și Instituții. Tiparuri întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.020