Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-03-26 / No. 652

Soi 20 martie 1070 CRONICA SATMAREANA ____________________________________________________________ Sarcinile pot și trebuie să fie îndeplinite Recenta conferință ex­traordinară a Uniunii județene a cooperative­lor de consum a făcut o analiză temeinică a în­tregii activități­ desfășu­rate de cooperația de consum din județul Satu Mare pe perioada anu­lui 1969 și primele luni ale anului curent. Con­ferința a apreciat că, re­țeaua cooperației de consum din mediul rural a a cunoscut în anul care trecut o ascendentă dezvoltare. Rezultatele bune obținute în sectorul contractări și achiziții, în cel al prestărilor de servicii către populație, al circulației mărfuri­lor etc. constituie o do­vadă certă în sprijinul acestei aprecieri. Astfel, în anul care a tre­cut s-au luat mă­suri ferme în vederea lărgirii și extinderii ac­tivității de prestări de servicii în scopul satis­facerii într-o măsură spo­rită a cerințelor mereu crescînde ale populației din mediul rural — sar­cină trasată cooperați­ei de consum de Congre­sul al X-lea al P.C.R. Preocuparea Uniunii ju­dețene în ceea ce pri­vește creșterea număru­lui de secții și diversifi­carea profilelor în func­ție de cerințele popu­lației s-a concretizat în înființarea a 65 de noi secții de prestări de ser­vicii — în prezent coo­perația de consum din județ dispunînd de 444 secții, dintre care 243 secții cu caracter indus­trial, 155 cu caracter ne­industrial și 46 unități de panificație.­­Fără în­doială că și în acest sec­tor rezultatele puteau fi mai bune dacă s-ar fi îndeplinit integral tărî­rea Conferinței de­ju­dețene din 17 mai 1969, de a se înființa în toate localitățile reședințe de comună secții cu cel pu­țin 3 profile: cizmărie, croitorie și frizerie. E­­xistă la această oră cooperative de consum (Cămărzana, Săuca, Căli­­nești-Oaș etc.) care nu dispun de nici o secție de prestări de servicii­. Faptul că majoritatea secțiilor de prestări au încheiat anul cu benefi­cii dovedește că ele răs­pund unor cerințe o­­biective. Planul la indi­catorul producție­­ă, pe total sector mar­de prestări, a fost îndepli­nit în proporție de 101,2 la sută, iar la indicato­rul încasări de la popu­lație cu 109 la sută. Le­gat de rezultatele fi­nanciare bune obținute în cursul anului 1969 de sectorul prestări de ser­vicii s-a reușit ca benefi­ciul planificat de 2.699.000 lei să fie realizat și chiar depășit cu 129.000 lei. Fapt îmbucurător, Con­siliul U.J.C.C. a desprins învățămintele necesare, luînd o serie de măsuri menite să asigure reali­zarea indicatorilor eco­nomici și financiari pe anul în curs.­­Planul la indicatorul de bază — producție marfă — a fost realizat pe lunile ianuarie-februarie a.c. în proporție de 124,2 la sută). Asigurarea în con­tinuare a condițiilor ne­cesare de muncă și pro­ducție — premisa sigu­ră a îndeplinirii sarcini­lor de plan, îmbunătăți­rea calității produselor, lărgirea sortimentației — trebuie să facă obiec­tul preocupării perma­nente a organelor de conducere a A.J.C.C. In domeniul circulației mărfurilor s-au întreprins o serie de măsuri meni­te a asigura aproviziona­rea­­ îndestulătoare, în­deplinirea ritmică a pla­nului de desfacere, atît ca volum, cît și ca struc­tură. Totuși, eficiența a­­cestora nu a fost pe mă­sura prevederilor scon­tate. In acest mod pla­nul la desfacere pe to­tal comerț cooperatist n-a putut fi îndeplinit decit în procent de 98,4 la­­ sumă, înregistrîndu-se o rămînere sub plan de 7.700.000 lei. Din cele 31 cooperative de­­ consum numai 11 cooperative și-au îndeplinit planul la desfacerea cu amănun­tul. La rezultatele ne­satisfăcătoare au concu­rat în bună măsură nea­­sigurarea integrală a fon­dului de marfă, cît și ne­­respectarea obligațiilor contractuale de către u­­nii furnizori: Fabrica de ulei „Unirea”" Iași, In­dustria cărnii Satu Ma­re, Fabrica de zahăr Lu­duș, Fabrica de conser­ve Tulcea, Fabrica de ci­ment Turda. La fel, la acest capitol o vină are și Direcția comercială județeană, care nu a respectat întocmai re­partizarea cotei-părți cu­venite cooperației de consum, în special la producția din import ca: articole din porțelan, sobe cu combustibil li­chid, perdele, cuverturi etc. Evident, cauzele de ordin subiectiv au gre­­fat, în cea mai mare mă­sură asupra nerealizării integrale a sarcinilor de plan. Astfel, au existat cazuri cînd­­ cooperative de consum — cum sînt cele din Halmeu, Turț, Ardud, Santău, Berveni — au fost timp îndelun­gat închise din motive neîntemeiate. La fel, la unitățile din Lazuri, Bel­­tiug nu s-a urmărit rea­lizarea ritmică a sarcini­lor de plan, practică pă­gubitoare, care a făcut ca nerealizarea planului la desfacere pe întregul an să se ridice la unită­țile amintite pînă la 70.000 lei. Beneficiul planificat din activitatea comercială a fost, pe tota­lul cooperației de 7.094.000 lei, realizîndu-se doar 6.143.000 lei, cu o renta­bilitate de 1,21 la sută, față de 1,41 la su­tă cît era planificat. Se evidențiază activita­tea cooperativelor de consum din Turulung, Dindești, cu o rentabili­tate la activitatea co­mercială de peste 1,20 la sută. Trenează însă asupra rentabilității ge­nerale a cooperației de consumi activitatea sub posibilități a unor uni­tăți din alimentația pu­blică, ca Braseria mea, fară nici un Hal­leu beneficiu la o desface­re de peste 1 milion lei, sau hanul „Sîmbra oilor", care la o acti­vitate de peste 800.000 lei realizează un bene­ficiu de numai 2.700 lei, ori restaurantul Tășnad, cu numai 8.000 lei bene­ficii la o desfacere de aproape 2 milioane lei. De asemenea, pagubele din avutul obștesc au influențat negativ asu­pra roase activității a nume­cooperative de consum. Suma totală a pagubei rezultate din infracțiuni descoperite pe anul 1969 atinge 1.605.000 lei, iar soldul nerecuperat la finele anului era de 316.000 lei. Printre unitățile cu cele mai mari pagube se numără cooperativa de consum Oaș, cu 460.000 Negrești­­lei la numai două gestiuni, cooperativa Hodod, cu 85.000 lei, cooperativa Turț, cu 29.000 lei etc. Atrage atenția în mod deosebit cazul grav de la cooperativa Negrești- Oaș, edificator pentru lipsa simțului resc în mînuirea gospodă­riunu­rilor și valorilor mate­riale, unde la gestiunea lui G­heorghe Dragoș, s-a produs o fraudă de 412.000 lei în mai puțin de doi ani! De remarcat că în luna mai 1969 s-a efectuat, aici un in­ventar inopinat, de că­tre­ revizorul contabil Ioan Năsui, inventar ce l-ar putea califica drept... formal! In anul 1970 coope­rației de consum, orga­nizație de masă ce cu­prinde peste 98 la sută din populația adultă județului — îi revin sar­a­cini deosebit de impor­tante. Astfel, pe linia contractărilor și achizi­țiilor planul este de 20.631.000 lei. Printre principalele produse prevăzute în plan se prevede achiziționarea a 11 milioane bucăți ouă, 208 tone păsări, 6 tone carne ovine, 2.000 hel, lapte, 470 tone plante medicinale din culturi și floră spontană, 69 tone miere de albine etc. Ma­joritatea acestor pro­duse fiind destinate ex­portului se prevedea rea­lizarea unui volum va­loric de peste 1.006 mii lei valută. In sectorul prestărilor de servicii, planul pro­ducției marfă este de 32.000 lei, reprezentînd o creștere de 4 la sută față de 1969. In secto­rul comercial prevede o creștere planul de 37.000 lei față de planul anului 1969. Realizarea acestor sarcini va faci­lita, pe total activități, un beneficiu de 6.299 000 lei, cu o rentabilitate de 1,06 la sută. Este clar că sarcinile ce stau în fața cooperației de con­sum presupun eforturi deosebite din partea în­tregului activ de lucră­tori. In acest sens este nevoie de o organizare superioară a muncii, avînd la bază experien­ța anilor precedenți, de urmărirea ritmică realizării tuturor indica­­­torilor. Astfel se va asi­gura îndeplinirea integ­rală a sarcinilor pe 1970, creîndu-se premisa întă­ririi rețelei comerțului cooperatist — satisface­rea tot mai deplină a cerințelor populației. G. TONICA Pe marginea conferinței extraordinară a U. J. C. C. Rozeta mașinii nu-și găsește odihna sub mîinile harnice Ilenei Pascu de la întreprinderea Solidaritatea. ale Se cere reînviată o frumoasă tradiție Celor mai mulți iu­bitori ai fotbalului satmarean le mai stă­ruie încă in memorie imagini nu prea inde­­părate ale întreceri­lor fotbaliștilor din licee, deosebita ani­mație ce cuprindea pe mai toți elevii — sportivi sau pe spec­tatori. Cine poate ui­ta, de pildă, dramatis­mul jocurilor­­ dintre e­­chipele liceelor M. Eminescu, Industrial, comercial sau peda­gogic, spectacolul de bun nivel fotbalistic la care își aducea contribuția Caricaș, Pintea, Ambruș, Iacob, Molnár, Racolța, Fe­­renczi (ca să nu înși­răm decit citeva nume ale unor jucători foar­te talentați), sportivi care au însemnat ce­va in fotbalul satma­rean și chiar in cel românesc. Reluarea acestei va­loroase tradiții fot­balistice sătmărene privește in primul rând organizația mu­nicipală U.T.C., care, după cum se știe, co­ordonează­­ activitatea sportivă școlară, — comisiile de sport din școli, profesorii de educație fizică și chiar pe ceilalți profesori, in baza unui cunoscut dicton: „mens sana in corpore sano" Mult așteptatul salt valoric al fotbalului din municipiul Sa­tu Mare nu se te concepe fără non­o preocupare a factorilor continuă compe­tenți in direcția asi­gurării unui bogat program de instrui­re și competițional și la nivelul liceelor, a școlilor profesiona­le. Instituirea competiții dotată unei cu o cupă „Gaudeaimus", ,,De juventute", sau cam așa ceva, oferi­­tă de organizația U.T.C. amintită mai sus, de C.J.E.F.S., sau de unul dintre licee sau școlile profesiona­le ar reînvia o fru­moasă tradiție săt­­măreană, ar răspun­de unui deziderat de mare importanță in fotbalul acestui mu­nicipiu — cadru fa­­vorabil formării vii­torilor sportivi de cla­să. V. ȘTEFAN Concepție nouă In cercetarea agricolă (Urmare din pag. 1­­ca Dunării pe terenurile podzolice nu ar rezolva scopul final — sporirea producției. Chiar și în tehnologia amendării și fertilizării, deși avem rezultate bune, nu pu­tem spune că am epui­zat totul. Se cunoaște, de exemplu, rolul deo­sebit pe care îl au microelementele pe pod­­zoluri în sporirea pro­ducțiilor. Dar în acest domeniu noi am experi­mentat în­că foarte puțin. Există concepția, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., de a se consi­dera că „știință se face numai în București sau numai în institutele cen­trale“. O asemenea op­tică a frînat, fără îndo­ială spiritul de inițiativă în stațiunile experimen­tale. Iată un exemplu în acest sens: In zona noastră este dezvoltată industria prelucrătoare de fibre textile, iar cul­tura inului și a cînepei găsește condițiile cele mai bune. Dar pentru ameliorarea inului se fac cercetări în centrul țării, la Brașov. Există apoi specialiști la Aca­demia Agricolă care ar dori ca la S.E. Livada să nu se facă cercetări, privind îmbunătățirea rasei Brune de Maramu­reș, ci la alte stațiuni, deși S.E. Livada posedă nucleul cel mai valoros de Brună de Maramureș din țară, are familii de vaci foarte productive create în unitate, deține „recordmena" pe țară în producția de lapte (Fu­gara cu 10.567 litri lapte pe lactatie) și a cîștigat concursurile pe tară cu tăurașii din ra­sa Brună de Maramureș. Peste citeva săptămîni din ferma noastră zoo­tehnică se va livra cel de-al 500-lea tăuraș. Ți­­nînd cont că de la un taur se obține anual prin însămînțări artificiale peste 1.000—1.500 pro­duși, rezultă că în de­cursul anilor cei 500 tăurași livrați de la Li­vada au împînzit cu descendenți de mare va­loare aproape toată ța­ra. Felul în care s-a lu­crat pînă in prezent în cercetarea zootehnică, cu forțe dispersate, la­boratoare cu cite un singur specialist, sigur că nu corespunde cerin­țelor de perspectivă. In acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu sub­liniază în cuvîntarea rostită la Plenara din 17—19 martie a C.C. al P.C.R.: „Trebuie spus că și in zootehnie este necesar să fie unite for­țele biologilor, geneti­cienilor, ale altor cerce­tători, astfel ca pe baza unui plan de perspectivă să se asigure îmbunătă­țirea raselor de animale, creerea de noi rase de mare productivitate". La S.E. Livada cu un­­ singur cercetător și cu un tehnician s-a reușit să se pună bazele unui început bun în amelio­rarea Brunei de Mara­mureș. Cu atît mai mult este necesară acordarea unui sprijin mai eficient pentru continuarea și aprofundarea cercetări­lor în acest domeniu. Este cît se poate de con­cludent în acest sens faptul că produșii celor doi tauri testați, produși în stațiunea noastră, Iordan 126867 și Argeș 41616 ameliorează pro­ducția de lapte primul cu 102,5% și conținutul de grăsime cu 103,6%, iar cel de-al doilea cu 102,8% și respectiv 103,2%. Iar aceste rezul­tate ne obligă să dăm o atenție sporită familiei de vaci, create de noi, insistînd la forul nostru tutelar să fim dotați cu toate laboratoarele ane­xă, necesare punerii procesului de ameliora­re a rasei Brune de Ma­ramureș pe o bază pro­fund științifică. Studiind Plenarei am documentele ajuns la convingerea că ar fi greșit ca S.E. Livada să se profileze numai pe agrofitotehnia podzoluri­­lor și să renunțe la un început promițător al ameliorării bovinelor, tot așa cum nici renun­țarea la studiul podzolu­­rilor la Livada nu ar fi utilă. Avem un profil bine definit de cercetare în zootehnie și unul în vegetal care se ajută reciproc și pe care vrem să le perfecționăm în continuare. Ne pro­punem pentru viitor să găsim formele cele mai eficiente pentru a pro­mova progresul științei agricole în toate unită­țile din zonă. aceasta avem însă Pentru ne­voie de sprijinul și in­teresul conducerilor I.A.S. și C.A.P., care în­­cepînd cu acest an vor trebui să contracteze cu S.E. Livada studii și cer­cetări în domeniile care îi interesează. Trebuie combătută mentalitatea greșită, din păcate încă larg răspîndită la noi, potrivit căreia „ne con­siderăm vechi producă­tori agricoli și ca atare nu mai avem ce Învăța. Or, progresul agricultu­rii, cultura plantelor și creșterea animalelor cei­­­unoștințe noi, moderne, câteodată mai multe de­cit pentru unele ramuri industriale". Colectivul de cercetă­tori de la S.E. Livada stă la dispoziția tuturor acelora care doresc să cunoască sau să aplice din rezultatele lor, deo­arece numai aplicînd în producție pe o scară cît mai largă rezultatele obținute de cercetarea agricolă putem spune că sîntem utili județului și zonei pe care o deser­vim. In consecință, vom depune toate eforturile pentru a traduce în viață prevederile re­centei plenare, privind dezvoltarea zootehniei și gospodărirea rațională a pământului în deceniul următor, să ne impri­măm o concepție nouă despre rolul și sarcinile imediate ale cercetării agricole. (Urmare din pag. 1) dem acțiuni operative pentru a le aduce la cunoștința oamenilor, explicîndu-le totodată în ce constă însemnătatea acestora și care sunt sarcinile ce se desprind din ele pentru colectivul de muncă res­pectiv. Ne îngrijim, în primul rînd, de a spori continuu compe­tența aparatului, a comitetelor și birourilor organizațiilor de bază, a comisiilor obștești și a celor­lalți factori chemați să conducă și să organizeze efectiv munca po­litică de masă. Se înscrie în prac­tica muncii noastre ca la instruiri­le lunare ale activului, pe lîngă prelucrarea hotărîrilor­ și a sarci­nilor ce se desprind, să populari­zăm formele și metodele cele mai bune folosite de organele și orga­nizațiile de partid în munca poli­tică de masă. Prelucrarea documentelor de partid și de stat, a sar­cinilor ce rezultă din ele contribuie la informarea operativă a oamenilor, dar aceasta nu rezolvă pe deplin cunoașterea în profunzime a acestora și nici formarea de convingeri practice necesa­re înfăptuirii sarcinilor de către toți oamenii muncii. Ce se face pentru atingerea acestui obiectiv? — Noi nu considerăm încheiată acțiunea de popularizare a unui document după prelucrarea aces­tuia în fața oamenilor muncii. După informarea operativă ce o facem continuăm acțiunea de ex­­plificare a conținutului documen­telor, a sarcinilor­ specifice care se desprind din ele și de mobiliza­re a maselor pînă la îndeplini­rea hotărîrii respective Așa, de pildă, am întocmit o tematică cu 8 expuneri inspirate din docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R. In scopul aprofundării sar­cinilor reieșite din Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie anul trecut s-au stabilit 12 teme specifice unităților industriale și agricole din orașul nostru. Para­lel cu aceste expuneri, desfășu­răm o intensă activitate de popu­larizare a proiectului de lege pri­vind organizarea și disciplina muncii în unitățile socialiste de stat și a cuvîntării rostite de to­varășul Nicolae Ceaușescu la adu­narea festivă cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a instaurării gu­vernului democratic de la 6 mar­tie 1945. In munca de explicare a documentelor de partid ne folosim de un larg activ, între care 87 lectori. Nu neglijăm nici munca politică de la om la om, convor­birile, expunerile la locul de mun­că. Activitatea politică de la om la om este organizată în așa fel, încît să nu sustragă pe nimeni de la îndeplinirea sarcinilor pro­fesionale. Organizațiile de par­tid au atras la această activitate: ingineri, tehnicieni, maiștri, con­trolori tehnici de calitate — oa­meni care prin natura obligațiilor de producție vin în contact ne­mijlocit cu muncitorii. Am înțeles că organul orășenesc de partid se pre­ocupă ca munca politică de masă să fie permanent anco­rată în problemele actuale și în primul rînd a celor de producție. Ce metode folo­siți pentru continua ridica­re a cunoștințelor tehnice ale oamenilor muncii? — Se țin numeroase conferințe, cicluri de expuneri pe probleme tehnice, organizări simpozioane, sesiuni buni de tehnice-știintifice, schim­experiență, consfătu­iri și dezbateri pe teme ale îm­bunătățirii organizării producției și muncii —, folosirea capaci­tăților de producție, ridicarea ca­lității produselor, întărirea dis­ciplinei în muncă, reducerea con­sumurilor specifice, atît la nivelul orașului, cît mai ales în întreprin­deri. Astfel, la I.I. Crasna, secto­rul lemn, s-a organizat un simpo­zion cu tema: „Procedee moderne de manipulare și depozitare a ma­terialului lemnos", tot aici s-a or­ganizat o dezbatere asupra proce­deelor de accelerare a procesului de uscare a materialului lemnos. La nivelul orașului s-a organizat o dezbatere, cu participarea cadre­lor de bază din unitățile econo­mice, privind posibilitățile de ri­dicare a gradului de folosire utilajelor și capacităților de pro­­­ducție. Comitetele sindicale ș­i organizațiile U.T.C. organizează concursuri gen „Cine știe, cîștigă" pe teme tehnice, concursuri pe meserii, cît și întîlniri cu frun­tași in producție cu care ocazie se popularizează experiența pozi­tivă a acestora în realizarea sar­cinilor de plan. In desfășurarea bandei tehnice nu se propa­t­ie întotdeauna, în suficientă măsură, seama de cerințele progresului tehnic, de pro­blemele curente și de perspectivă ale întreprinde­rilor, de obiectivele planuri­lor tehnico-organizatorice. Este deosebit de important ca organizațiile de partid să concentreze toată gama mij­loacelor de înrîurire politi­­că-educativă de care dispun pentru a realiza obiectivele principale ce stau în fața fiecărei întreprinderi. Cum se ocupă organizațiile de partid de această proble­mă? — Un loc important în munca politică de masă l-a ocupat și îl ocupă preocuparea pentru mobili­zarea oamenilor muncii la înfăp­tuirea sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate. Eficitatea aces­tei preocupări rezultă din faptul că atît sarcinile de plan cît și an­gajamentele luate în întrecerea socialistă se îndeplinesc lună de lună. Ca metode folosite de orga­nizațiile de partid în această mun­că putem aminti combaterea ope­rativă a oricărei încălcări a dis­ciplinei în muncă, organizarea unor emisiuni cu temă: „Fiecare minut folosit eficient pentru pro­ducție", „Buletinul calității", pu­blicarea la gazetele de perete unor articole scurte și caricaturi, a inițierea unor raiduri printre in­timați și cei rămași sub normă etc. Comitetul orășenesc de partid ajută organizațiile de bază, comi­tetele și birourile organizațiilor de partid să acționeze multilateral și să orienteze formele și mijloacele muncii politice de masă spre un țel­ precis, subordonîndu-le unor sarcini concrete economice, poli­tice și sociale. Trebuie să arătăm însă că mai sînt birouri ale orga­nizațiilor de bază care nu acordă suficientă atenție muncii politice­­educative de masă, care acționea­ză cu întîrziere, așteptînd întot­deauna indicații de sus. Din discuția avută cu tovară­șul Leon­tn Ghiorfaș, am mai re­ținut că o dată cu grija de a lega strîns munca politică de masă de activitatea pentru popularizarea do­cumentelor de partid, de îndeplini­­rea sarcinilor de producție, • Co­mitetul orășenesc de partid are în vedere ca aceasta să organizeze informarea maselor asupra politi­cii interne și externe a partidului și statului nostru, să desfășoare o intensă muncă de educare pa­triotică și să cultive trăsăturile moralei noi, socialiste. O atenție deosebită se acordă educării ma­selor în spiritul unității dintre oa­menii muncii români și cei aparți­­nînd naționalităților conlocuitoare. S-a desprins de asemenea că or­ganele și organizațiile de partid din orașul Cărei sînt preocupate pentru perfecționarea formelor mijloacelor muncii politice de ma­și­nă ce sînt orientate spre ridicarea nivelului de conștiință al oame­nilor muncii, spre realizarea sar­cinilor puse de partid în fața lor. Este necesar ca în continuare să fie perfecționată munca politi­că de masă, să fie folosite forme mai vii, mai atractive care să contribuie la ridicarea conștiinței oamenilor, să-i ajute să cunoas­că mai bine ce au de făcut, să-i mobilizeze și să-i însuflețească în realizarea sarcinilor ce le re­vin. Pentru aceasta e nevoie ca organizațiile de partid să mani­feste o mai mare receptivitate fa­ță de cunoașterea temeinică a si­tuației concrete din fiecare loc de muncă și în strînsă concordan­ță cu aceasta să se stabilească for­mele muncii politice de masă, cele mai adecvate rezolvării cu suc­ces a sarcinilor tot mai complexe pe care le ridică mersul îndepli­nirii obiectivelor economice, po­litice și sociale puse de partid. U­n obiectiv major al muncii politice de masă PE SCURT Șah la Eveniment sportiv de seamă Tășnad. Vicecampionul ță­rii noastre (ediția 1970) ingine­rul Iuliu Szabó (Olimpia), maes­tru al sportului, a fost recent oaspetele amatorilor de șah­ din Tășnad. El a acordat un simul­tan la 30 de mese, reușind 23 victorii. Atletism La concursul de deschidere al noului sezon atletic (desfășurat în pauza meciului Olimpia Satu Mare — C.F.R. Timișoara) au participat cîțiva din cei mai buni atleți sătmăreni. După perfor­­manțe se impun atenției: Tîl­­vîc — 11 sec. Ш0 pe 100 m. plat și I. Reka — 4 min. 25 sec., în proba de 1.500 m. Volei In recenta etapă a calificări­lor pentru promovarea în cam­pionatul divizionar al școlarilor și juniorilor, fete, s-a desfășu­rat o singură partidă:­ Mondiala — Liceul nr. 3­­3—0. Echipa Șc. profesionale nu s-a prezentat la întîlnirea ce o avea de susținut în compania celei a Liceului nr. 2 (?!). Baschet Zilele trecute s-au încheiat întrecerile etapei municipale a concursului rezervat echipelor de copii. In clasamentele finale s-au situat, în această ordine, băieți: Șc. gen. nr. 8, Șc. gen. nr. 1, Șc. gen. nr. 3, Șc. gen. 10; fete: Șc. gen. nr. 1, Șc. gen. nr. 3, Șc. gen. nr. 10, Șc. gen. nr. 8. Competiția a prilejuit de­pistarea a numeroase talente printre care Lucian Crișan, Ma­ria Pintea (Șc. gen. nr. 1), Au­rel Turtureanu, Monica Aștelean (Șc. gen. nr. 8), Iosif Molnár și Zoltán Krutsch (Șc. gen. nr. 3). O substanțială contribuție în pregătirea micilor baschet­baliști și-au adus-o profesorii Iulian a Sereș, Adalbert Kun, Ștefan Csiszár și alții.

Next