Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-03-28 / No. 654
Sîmbătă 28 martie 1970 ________________ CRONICA SĂTMARFAN* LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-numitei „Republici Rhodesia" și a declarat că nu o recunoaște. România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotărî singure soarta, căile de dezvoltare economică socială, de a fi stăpîne pe resurșisele proprii și de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității internaționale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilaterale, a crescut ponderea activității organizațiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnătate organizațiilor internaționale, în special Organizației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, în respectarea dreptului internațional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații internaționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale, țara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al activității desfășurate de Organizația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la întemeierea ei. Pentru a răspunde speranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă.Aceste principii au vocație de universalitate, ele sunt obligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngrădire, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor Unite trebuie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contemporane, sa devină cu adevărat universală. El se pronunță pentru restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., precum și în celelalte organizații internaționale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar înscrie pe linia întăririi păcii și securității internaționale, ar avea efecte pozitive asupra activității organizației. Acționînd în spiritul principiilor politicii noastre externe, delegațiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. și la alte reuniuni interanaționale au promovat activ poziția Republicii Socialiste România față de problemele internaționale majore și au participat la elaborarea unor importante rezoluții orientate spre desăvîrșirea procesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice și economice între state. Contribuția României s-a concretizat, și în adoptarea unor rezoluții referitoare la educarea tineretului în spiritul respectului față de drepturile și libertățile omului și participarea lui la dezvoltarea națională, la perfecționarea administrației publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate inițiativele României privind cooperarea industrială între statele din Europa, înlăturarea obstacolelor și a discriminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereuropene. De asemenea, au fost inițiate acțiuni de cooperare cu organizațiile internaționale în domenii de primă importanță: informatica, cercetarea operațională, utilizarea calculatoarelor electronice în procesul dezvoltării. In România au avut loc reuniuni și seminarii organizate de O.N.U. și instituții în colaborare cu țara specializate, noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Organizația Națiunilor Unite, precum și la alte organizații internaționale guvernamentale. Tovarăși deputați. Aprobînd activitatea internațională desfășurată de guvernul român în anul 1969, aprobăm în același timp întreaga politică externă a statului nostru. Elementul central al acestei politici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Țara noastră va milita, în continuare, pentru lărgirea contactelor și intensificarea schimburilor de delegații la diferite niveluri, pentru întărirea unității tarilor socialiste. Guvernul român va acționa și în viitor pentru dezvoltarea și diversificarea colaborării și a cooperării economice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate țările socialiste. El va acorda atenție dezvoltării relațiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, cu armatele tuturor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte tari socialiste, la eforturile îndreptate spre promovarea unor relații normale de colaborare pașnică între toate statele lumii, spre consolidarea încrederii și înțelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, înfăptuind consecvent politica principială a partidului și statului nostru, va dezvolta relațiile de colaborare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor social-politică. In acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei țări, în condiții de egalitate, pe baza respectului și avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acționa în vederea intensificării relațiilor de colaborare economică și politică cu tinerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenței lor, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, înlăturarea tuturor formelor pentru de exploatare neocolonialistă. La baza relațiilor sale cu toate țările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabătută a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-și decide singure soarta. In vederea realizării obiectivelor majore ale securității și colaborării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe continent a unei atmosfere de destindere și înțelegere reciprocă, pentru rezolvarea problemelor existente și normalizarea deplină a relațiilor intereuropene. Guvernul român va acționa cu stăruință pentru convocarea conferinței general-europene pentru securitate și colaborare, va iniția noi acțiuni menite să asigure participarea directă și efectivă a tuturor statelor continentului la toate fazele pregătirii, organizării desfășurării conferinței, la întreagiga operă de edificare a securității în Europa. Continuînd și dezvoltînd inițiativele sale anterioare, țara noastră va acorda și în viitor o atenție deosebită instaurării unor relații de colaborare pașnică și bună vecinătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă liberă de arme nucleare, corespunzător intereselor vitale și aspirațiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esențială a securității, România se va pronunța cu hotărîre pentru realizarea unor pași practici în direcția dezarmării generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, precum și pentru înfăptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezarmare, inclusiv în zona Balcanilor la Comitetul pentru dezarmare de la Geneva și la Organizația Națiunilor Unite, România va tinua să manifeste inițiativă ceași spirit de răspundere, pentru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura speranțelor și așteptărilor popoarelor. Țara noastră își va aduce contribuția la activitatea organizațiilor internaționale guvernamentale și neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor în abordarea și rezolvarea marilor probleme ale contemporaneității prin mobilizarea activă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extindere a colaborării, de menținere și consolidare a păcii. Ințelegînd să-și unească eforturile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate țările pentru căutarea și aplicarea celor mai potrivite căi și mijloace pașnice de soluționare a problemelor în suspensie, pentru statornicirea unor relații trainice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a comandamentelor eticii și legalității internaționale. Guvernul român va milita pentru zădărnicirea acțiunilor agresivee ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de amestec în treburile interne ale altor state, de folosire a forței sau amenințării cu forța în relațiile interstatale, împreună cu toate forțele progresiste și antiimperialiste, România va acționa pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de oprimare și discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libere a tinerelor state, conform aspirațiilor lor naționale și sociale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, declara: „Vrem ca prietenii noștri din lume, din rîndul tuturor întreaga popoarelor, toți cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în poporul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al păcii în lume". Principialitatea și justețea politicii externe a partidului și statului nostru, confirmate în practică de evenimente, de viața însăși sunt reflectate în sprijinul hotărit și continuu al întregului popor, care participă activ la elaborarea și înfăptuirea ei. Adeziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că activitatea internațională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente și viitoare ale țării. Poporul nostru știe că, dacă România socialistă și-a cucerit un loc demn și respectat în lume, este meritul istoric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul și respectul de care se bucură azi în lume țara și conducătorii noștri stau mărturie a contribuției României la cauza păcii și securității, a înțelepciunii și experienței unui popor hotărât să nu precupețească nimic pentru a-și apăra cuceririle revoluționare, pentru a trăi în pace și bună înțelegere cu toate popoarele. Profund conștient de înalta răspundere ce îi revine, dînd expresie voinței unanime a poporului, guvernul român va promova și în viitor o politică externă pusă în slujba intereselor națiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului și păcii în lume. (Urmare din pag. 1) deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, generallocotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor și Maria Groza, vicepreședintă Marii Adunări Naționale, vicea președintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec, a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală poporului la politica externă a a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca următoarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) Elevi ai Grupului școlar Univ la practică în uzină. • Irina Cînta, Bicsad. Oficiul de asigurări sociale și pensii din cadrul D.J.P.M.O.S. ne-a comunicat că a analizat cererea pe care ne-ați trimis-o, însă datorită faptului că nu ați reușit incă să prezentați acte, privind vechimea în muncă a soțului decedat, nu puteți beneficia, deocamdată, de pensia de urmaș. Așadar, după procurarea actelor de vechime vă puteți adresa acestei direcții în vederea rezolvării situației. Gheorghe Bodzer, Iojif. Pentru a vi se rezolva petiția (privind moștenirea) vă sugerăm să vă adresați, în scris, Notariatului de stat. _ Traian Florescu, Hotoan: Scrisoarea dv. intitulată „Ne așteaptă satul natal" este scrisă îngrijit. Totuși, în ea predomină generalitățile. Bunăoară, amintiți de construcția de case noi, trotuare, locuri pitorești, lucrări de canalizare ș.a.m.d. Toate bune și frumoase. Lipsește o singură precizare: ci (sau, după caz, cite?). Completată cu aceste date, o nouă corespondență (cît și altele pe care le așteptăm cu plăcere) își va putea găsi locul cuvenit în coloanele ziarului. Cît privește ultima problemă din scrisoarea dv., puteți obține amănunte de la Consiliul popular comunal. ” Iosif Bogdan, Cărei: Ne întrebați dacă un salariat al unei întreprinderi sau instituții este obligat să facă abonamentul la ziare și diverse publicații în cadrul unității în care lucrează. Răspunsul la întrebare îl găsiți în anunțul publicat în ultimele numere ale ziarului nostru, în care se spune: „Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali, sau difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții". ALAZAR Pe strada Horea din municipiul Satu Mare. Foto: I. SATMARE 4JNU ia Ш [UNK]1 [UNK]В SATU MARE — Victoria: Simpaticul domn „R" (film românesc); Popular: Călugărița (coproducție italo-franceză, color, seriile I și I, spectacolele încep la orele: 10, 13, 16 și 19). CĂREI — Popular: La război ca la război (film sovietic, cinemascop): 23 August: Aruncați banca în aer (film francez); NEGREȘTI-OAȘ: Noaptea generalilor (film italian, color, cinemascop); TÂȘNAD: Pensiune pentru holtei (film cehoslovac, color, cinemascop); BERVENI: Ianoșik (film cehoslovac, cinemascop, seriile I și II). Televiziune Sîmbătă 28 martie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara fete, bună seara băieți! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. 19.30 Reflector. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.40 Microavanpremieră. 20.45 „Alte aventuri în epoca de piatră". 21.10 Marele premiu al Euroviziunii. 22.45 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Deschizători de drumuri — Anton Pann. 23.30 închiderea emisiunii. 5 l-a tăiat calea o... șubă neagră Stătea împreună cu alte două persoane la una din mesele restaurantului „Cina" și... bea. La un moment dat, cînd a observat că lipsește femeia de la garderobă, Vlaicu Mărcuș (din Satu Mare, str. Teilor nr. 5), a îmbrăcat o șubă neagră și s-a dus la „Dacia", unde după ce a depus-o la garderobă, a cerut și boii. Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, Mărcuș s-a reîntors la restaurantul, din care plecase. Dus de către păgubaș în fața organului de miliție, hoțul nu și-a recunoscut fapta. Cînd însă a fost confruntat cu cei cîțiva martori care l-au văzut ieșind cu blana, n-a mai avut încotro. Се-am avea de zis ? O fi omul ghinionist. I-a ieșit în drum o... șubă neagră și nu i-a mers bine Ghinion Pînă în ziua cu pricina, Andrei Kiss — magaziner la magazia intermediară a Combinatului 1 Mai — se pare că rezistase tentației. A așteptat însă ziua de 13 februarie ca să iasă din rîndul oamenilor cinstiți. In sacoșa ce o purta a vîrît un motor electric și a pornit spre casă. Nu făcuse însă decit puțini pași dincolo de porțile combinatului și paza îl rechemă. Firește, a fost prins în flagrant delict, întrebat ce voia să facă cu motorașul, n-a scos o vorbă. Va trebui, totuși, să răspundă de fapta lui în fața reprezentanților legii. în excursie Frumoasă e drumeția. Merge omul în lungul și latul țării — ba chiar și în afara hotarelor ei — să admire vestigii, peisaje, alte și alte frumuseți. Ioan Horvath (Satu Mare, str. Karl Marx nr. 34) se număra și el printre drumeți. Numai că el nu mergea în scopul arătat mai sus. Aducea din străinătate diverse lucruri (sacouri, cămăși de nylon, pulovere, truse creioane etc.), pe care le vindea în Satu Mare la prețuri piperate. Și așa, din turist, Horvath a ajuns ... afacerist. V. STUPARU miв