Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-03-28 / No. 654

Sîmbătă 28 martie 1970 ________________ CRONICA SĂTMARFAN* LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-numitei „Repu­blici Rhodesia" și a declarat că nu o recunoaște. România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotărî singure soarta, căi­le de dezvoltare economică socială, de a fi stăpîne pe resur­și­sele proprii și de a le folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității interna­ționale. Tovarăși deputați. In ultimul sfert de veac, con­­comitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilaterale, a cres­cut ponderea activității organiza­țiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare în­semnătate organizațiilor interna­ționale, în special Organizației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, în respectarea dreptului interna­țional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații in­ternaționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamen­tale, țara noastră contribuie ac­tiv, și pe această cale, la dezvol­tarea colaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al activită­ții desfășurate de Organizația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de la înteme­ierea ei. Pentru a răspunde spe­ranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U. să fie așezată ferm pe temelia principiilor înscrise în Cartă.Aceste principii au voca­ție de universalitate, ele sunt o­­bligatorii în relațiile dintre toate statele lumii, fără nici o îngrădi­re, condiție sau excepție. Guvernul român consideră că Organizația Națiunilor Unite tre­buie să reflecte în mod fidel realitățile lumii contemporane, sa devină cu adevărat univer­sală. El se pronunță pentru resta­bilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., precum și în celelalte organizații internaționale. După părerea sa, primirea celor două state germane în O.N.U. s-ar în­scrie pe linia întăririi păcii și securității internaționale, ar avea efecte pozitive asupra activității organizației. Acționînd în spiritul principii­lor politicii noastre externe, de­legațiile române la cea de-a 24-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. și la alte reuniuni inter­a­naționale au promovat activ po­ziția Republicii Socialiste Româ­nia față de problemele interna­ționale majore și au participat la elaborarea unor importante rezoluții orientate spre desăvîrși­­rea procesului de decolonizare, spre lărgirea colaborării politice și economice­­ între state. Contri­buția României s-a concretizat, și în adoptarea unor rezoluții refe­ritoare la educarea tineretului în spiritul respectului față de drepturile și libertățile omului și participarea lui la dezvoltarea națională, la perfecționarea admi­nistrației publice, pentru nevoile dezvoltării. Au fost continuate inițiativele României privind cooperarea in­dustrială între statele din Europa, înlăturarea obstacolelor și a dis­criminărilor care stau în calea dezvoltării normale a relațiilor intereuropene. De asemenea, au fost inițiate acțiuni de cooperare cu organizațiile internaționale în domenii de primă importanță: in­formatica, cercetarea operaționa­lă, utilizarea calculatoarelor elec­tronice în procesul dezvoltării. In România au avut­ loc re­uniuni și seminarii organizate de O.N.U. și instituții în colaborare cu țara specializate, noastră. Reprezentanți români au fost aleși în importante funcții la Or­ganizația Națiunilor Unite, precum și la alte organizații internațio­nale guvernamentale. Tovarăși deputați. Aprobînd activitatea interna­țională desfășurată de guvernul român în anul 1969, aprobăm în același timp întreaga politică ex­ternă a statului nostru. Elementul central al acestei po­litici îl va constitui și în viitor prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Țara noastră va milita, în continuare, pentru lărgirea contactelor și intensifi­carea schimburilor de delegații la diferite niveluri, pentru întă­rirea unității tarilor socialiste. Guvernul român va acționa și în viitor pentru dezvoltarea și diver­sificarea colaborării și a coope­rării economice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Econo­mic Reciproc, cu toate țările so­cialiste. El va acorda atenție dez­voltării relațiilor de colaborare pe plan militar cu statele partici­pante la Tratatul de la Varșovia, cu armatele tuturor statelor so­cialiste. România va participa, împre­ună cu celelalte tari socialiste, la eforturile îndreptate spre promo­varea unor relații normale de co­laborare pașnică între toate sta­tele lumii, spre consolidarea în­crederii și înțelegerii între­­ popoare. Totodată, guvernul român, în­făptuind consecvent politica principială a partidului și statului nostru, va dezvolta relațiile de colaborare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor social-politică. In acest scop, se vor întreprinde măsuri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, potrivit specificului fiecărei țări, în condiții de egalitate, pe baza respectului și avantajului re­ciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acționa în vederea intensificării relațiilor de colabo­rare economică și politică cu ti­nerele state care depun eforturi pentru consolidarea independen­ței lor, pentru o dezvoltare libe­ră, de sine stătătoare, înlăturarea tuturor formelor pentru de exploatare neocolonialistă. La baza relațiilor sale cu toate țările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabătută a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în tre­burile interne și avantajului re­ciproc, dreptului popoarelor de a-și decide singure soarta. In vederea realizării obiective­lor majore ale securității și co­laborării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe continent a unei atmosfere de destindere și înțelegere recipro­că, pentru rezolvarea problemelor existente și normalizarea deplină a relațiilor intereuropene. Guver­nul român va acționa cu stăruin­ță pentru convocarea conferinței general-europene pentru securita­te și colaborare, va iniția noi acțiuni menite să asigure partici­parea directă și efectivă a tutu­ror statelor continentului la toate fazele pregătirii, organizării desfășurării conferinței, la întrea­gi­ga operă de edificare a securi­tății în Europa. Continuînd și dezvoltînd ini­țiativele sale anterioare, țara noastră va acorda și în viitor o atenție deosebită instaurării unor relații de colaborare pașnică și bună vecinătate între țările Peninsulei balcanice, va milita pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă liberă de arme nucleare, corespunzător interese­lor vitale și aspirațiilor popoare­lor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esențială a securi­tății, România se va pronunța cu hotărîre pentru realizarea unor pași practici în direcția dezarmă­rii generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, precum și pentru înfăptuirea unor măsuri parțiale sau regionale de dezar­mare, inclusiv în zona Balcanilor la Comitetul pentru dezarmare de la Geneva și la Organizația Na­țiunilor Unite, România va tinua să manifeste inițiativă cea­și spirit de răspundere, pent­ru ca rezultatele negocierilor de dez­armare să fie pe măsura speran­țelor și așteptărilor popoarelor. Țara noastră își va aduce con­tribuția la activitatea organizații­lor internaționale guvernamentale și neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii rolului lor în abordarea și rezolvarea ma­rilor probleme ale contemporane­ității prin mobilizarea activă a e­­forturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extindere a co­laborării, de menținere și consoli­dare a păcii. Ințelegînd să-și unească efortu­rile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate țările pentru căutarea și aplicarea celor mai potrivite căi și mijloace pașnice de soluționare a problemelor în suspensie, pen­tru statornicirea unor relații trai­nice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a co­mandamentelor eticii și legalității internaționale. Guvernul român va milita pen­tru zădărnicirea acțiunilor agre­­sivee ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict, pentru eliminarea orică­ror manifestări de amestec în tre­burile interne ale altor state, de folosire a forței sau amenințării cu forța în relațiile interstatale, împreună cu toate forțele pro­gresiste și antiimperialiste, Ro­mânia va acționa pentru lichida­rea definitivă a oricăror forme de oprimare și discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării libe­re a tinerelor state, conform as­pirațiilor lor naționale și sociale. Dînd expresie sentimentelor ca­re animă întregul nostru popor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat, declara: „Vrem ca prietenii noștri din lume, din rîndul tuturor întreaga popoa­relor, toți cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să știe că în po­porul român au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoa­re, al păcii în lume". Principialitatea și justețea poli­ticii externe a partidului și statu­lui nostru, confirmate în practică de evenimente, de viața însăși sunt reflectate în sprijinul hotărit și continuu al întregului popor, care participă activ la elaborarea și înfăptuirea ei. Adeziunea ma­selor la politica externă este ex­presia convingerii că activitatea internațională a guvernului are drept obiectiv slujirea intereselor supreme prezente și viitoare ale țării. Poporul nostru știe că, da­că România socialistă și-a cuce­rit un loc demn și respectat în lume, este meritul istoric al con­ducătorului său încercat — Parti­dul Comunist Român. Prestigiul și respectul de care se bucură azi în lume țara și con­ducătorii noștri stau mărturie a contribuției României la cauza păcii și securității, a înțelepciu­nii și experienței unui popor ho­tărât să nu precupețească nimic pentru a-și apăra cuceririle re­voluționare, pentru a trăi în pace și bună înțelegere cu toate po­poarele. Profund conștient de înalta răs­pundere ce îi revine, dînd expre­sie voinței unanime a poporului, guvernul român va promova și în viitor o politică externă pusă în slujba intereselor națiunii noastre socialiste, ale cauzei so­cialismului și păcii în lume. (Urmare din pag. 1) deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comite­tului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Sto­­ian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoa­rele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general­­locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spă­­tărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheor­ghe Doja", județul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele U­­niunii Compozitorilor și Ma­ria Groza, vicepreședintă Marii Adunări Naționale, vice­a președintă a Consiliului Națio­nal al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec, a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­rîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însuși­tă de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Re­publicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală poporului la politica externă a a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca urmă­toarea ședință plenară a sesiu­nii a patra a celei de-a șasea le­gislaturi a Marii Adunări Na­ționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a a­­nunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile perma­nente. (Agerpres) Elevi ai Grupului școlar Univ la practică în uzină. • Irina Cînta, Bicsad. Oficiul de asigurări sociale și pensii din cadrul D.J.P.M.O.S. ne-a comunicat că a analizat cererea pe care ne-ați trimis-o, însă datorită faptului că nu ați reușit incă să prezentați acte, privind vechimea în muncă a soțului decedat, nu puteți beneficia, deocamdată, de pensia de urmaș. Așadar, după procurarea actelor de vechime vă puteți adresa acestei direcții în vederea rezolvării situației. Gheorghe Bodzer, Iojif. Pentru a vi se rezolva petiția (privind moștenirea) vă sugerăm să vă adresați, în scris, Notaria­tului de stat. _ Traian Florescu, Hotoan: Scrisoarea dv. intitulată „Ne așteaptă satul natal" este scrisă îngrijit. Totuși, în ea predomină generalitățile. Bunăoară, amintiți de construcția de case noi, tro­tuare, locuri pitorești, lucrări de canalizare ș.a.m.d. Toate bune și frumoase. Lipsește o singură precizare: ci­ (sau, după caz, cite?). Completată cu aceste date, o nouă corespondență (cît și altele pe care le așteptăm cu plăcere) își va putea găsi locul cuvenit în coloanele ziarului. Cît privește ultima problemă din scrisoarea dv., puteți obține amănunte de la Consiliul popular comunal. ” Iosif Bogdan, Cărei: Ne întrebați dacă un salariat al unei întreprinderi sau instituții este obligat să facă abonamentul la ziare și diverse publicații în cadrul unității în care lucrează. Răspunsul la întrebare îl găsiți în anunțul publicat în ultimele numere ale ziarului nostru, în care se spune: „Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali, sau difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții". A­LAZAR Pe strada Horea din municipiul Sa­tu Mare. Foto: I. SATMARE 4JNU ia Ш [UNK]1 [UNK]В SATU MARE —­ Victoria: Sim­paticul domn „R" (film româ­nesc); Popular: Călugărița (co­producție italo-franceză, color, seriile I și I, spectacolele încep la orele: 10, 13, 16 și 19). CĂREI — Popular: La război ca la răz­boi (film sovietic, cinemascop): 23 August: Aruncați banca în aer (film francez); NEGREȘTI-O­AȘ: Noaptea generalilor (film italian, color, cinemascop); TÂȘNAD: Pensiune pentru holtei (film ceho­slovac, color, cinemascop); BER­­VENI: Ianoșik (film cehoslovac, cinemascop, seriile I și II). Televiziune Sîmbătă 28 martie 1970 17.00 Deschiderea e­­misiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara fete, bună seara băieți! 19.00 Te­lejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. 19.30 Reflector. 19.45 Te­­le-enciclopedia. 20.40 Microavanpremieră. 20.45 „Alte aventuri în epoca de piatră". 21.10 Marele premiu al Euroviziunii. 22.45 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Deschizători de drumuri — Anton Pann. 23.30 închiderea emisiunii. 5 l-a tăiat calea o... șubă neagră Stătea împreună cu alte două persoane la una din me­sele restaurantului „Cina" și... bea. La un moment dat, cînd a observat că lipsește femeia de la garderobă, Vlaicu Mărcuș (din Satu­ Mare, str. Teilor nr. 5), a îmbrăcat o șubă neagră și s-a dus la „Dacia", unde după ce a depus-o la garderobă, a cerut și boii. Apoi, ca și cum ni­mic nu s-ar fi întîmplat, Măr­cuș s-a reîntors la restaurantul, din care plecase. Dus de către păgubaș în fața organului de miliție, hoțul nu și-a recunoscut fapta. Cînd însă a fost confruntat cu cei cîțiva martori care l-au văzut ieșind cu blana, n-a mai avut încotro. Се-am avea de zis ? O fi o­­mul ghinionist. I-a ieșit în drum o... șubă neagră și nu i-a mers bine Ghinion Pînă în ziua cu pricina, An­drei Kiss — magaziner la ma­gazia intermediară a Combina­tului 1 Mai — se pare că re­zistase tentației. A așteptat în­să ziua de 13 februarie ca să iasă din rîndul oamenilor cin­stiți. In sacoșa ce o purta a vîrît un motor electric și­­ a pornit spre casă. Nu făcuse în­să decit puțini pași dincolo de porțile combinatului și paza îl rechemă. Firește, a fost prins în flagrant delict, întrebat ce voia să facă cu motorașul, n-a scos o vorbă. Va trebui, totuși, să răspun­dă de fapta lui în fața repre­zentanților legii. în excursie Frumoasă e drumeția. Merge omul în lungul și latul țării — ba chiar și în afara hotarelor ei — să admire vestigii, peisa­je, alte și alte frumuseți. Ioan Horvath (Satu Mare, str. Karl Marx nr. 34) se număra și el printre drumeți. Numai că el nu mergea în scopul arătat mai sus. Aducea din străinătate di­verse lucruri (sacouri, cămăși de nylon, pulovere, truse creioane etc.), pe care le vin­dea în Satu Mare la prețuri pi­perate. Și așa, din turist, Horvath a ajuns ... afacerist. V. STUPARU miв

Next