Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-16 / No. 593
"1 ШОМТАШ Dm WO АТ В TÄKlhE, OSflȚI-VĂl “ - » #*%i ft ft III ■ 1 - лшш 4 pag. — 30 bani ' ZIUA DE MUNCĂ ARE 8 ORE Cite din ele sinteți inginer ? In cursul acestei anchete de opinii făcute în Uzina Unio am pus cîtorva ingineri o întrebare care s-ar putea la prima vedere să pară ciudată: „Cu timp din cele opt ore de muncă sunteți inginer?“. Departe de noi gîndul că în cursul unei zile de muncă un inginer tînăr se sustrage deliberat de la îndeplinirea unor obligații profesionale. Dimpotrivă, am pornit de la premisa că zestrea de inteligență a unui inginer trebuie folosită integral în folosul producției, pe de o parte, și că — pe de altă parte — împlinirea lor profesională sau cu alte cuvinte condiția profesională a unui inginer este condiționată de participarea la această veritabilă școală care este activitatea direct productivă. In secția a V-a montaj, inginerul V. Silvășan, șeful secției, după ce am deschis discuția cu întrebarea mai sus menționată, a ținut să precizeze că: — In primul rlnd e destul de greu de delimitat dacă una sau alta din activitățile unui inginer sunt de competența lui sau nu. De cele mai multe ori problema se pune astfel: trebuie făcută! Și deci se face, întrucît este în interesul producției. Adevărul este că ceva mai mult de jumătate din activitățile mele zilnice pot fi rezolvate de către altcineva fără o pregătire de inginer. Altfel spus nu sunt toată ziua inginer. ANCHETĂ DE OPINII Trebuie să rezolv o parte (aproape toată) din problemele oamenilor (cazuri de indisciplină, medierea unor inevitabile litigii mărunte între oameni,concedii etc. etc.). In altă ordine de idei, o bună parte din timpul în care ar trebui să fiu inginerul uzinei îmi este răpit de ceea ce noi numim goana după repere, alergătură după reperele nelivrate în timp util de către secțiile pregătitoare — secția noastră fiind o secție finală. Acest fenomen apare după părerea mea din lipsa unui decalaj în timp între secțiile de pregătire și cele finale. — Aveți un exemplu concret? am întrebat: Replica vine spontan. — E o situație cvasipermanentă. De exemplu, comenzile de la transportoarele cu bandă au venit și vin mereu cu întîrziere. Trebuie să recunoașteți că în această situație nu am încotro și trebuie să alerg după ele, iar în această postură sunt prea puțin inginer. Mai există încă o problemă. Numărul foarte mare de comenzi face dificilă evidența și urmărirea lor. Dar aici, propriul sistem informațional — al secției vreau să spun — nu e încă pus la punct și de vină nu este decit lipsa VICTOR MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a) DUPA PRIMA etapa a festivalului filmului la sate Participarea a peste 99.000 spectatori la manifestările prilejuite de etapa I a tradiționalei manifestări culturale „Festivalul filmului la sate", confirmă faptul că activitățile culturale organizate în cadrul căminelor culturale din 74 localități ale județului nostru au cunoscut o înviorare în această perioadă. Prin grija consiliilor de conducere ale unor cămine culturale, cum sunt cele din Tiream, Turț, Pișcolt, Andrid și altele, s-a reușit să se organizeze peste 60 manifestări de masă cu filmul, cu care ocazie publicul spectator a avut posibilitatea „să se întîlnească" cu actori și regizori de film îndrăgiți, să cunoască aspecte din activitatea și preocupările lor (Ilarion Ciobanu, Ștefan Ciubotărașu, Mircea Mureșan, Amza Pelea, Manole Marcus, Imre Sinkovits, Eva Rutkai, Rita Tushingham și alții). Paralel cu acțiunile întreprinse cu filmul artistic, au fost organizate 49 de spectacole cu filme documentare agricole, contribuind în acest fel la îmbogățirea cunoștințelor agricole a peste 13.900 țărani cooperatori, care au vizionat aceste filme. Preocupările unor conduceri ale C.A.P., cum sînt cele din Ghereașa, Dindești, Resighea, Andrid, Pișcolt, Ciumești și altele, pentru mobilizarea unui număr cît mai mare de țărani cooperatori la aceste acțiuni merită să fie consemnate. Datorită măsurilor organizatorice luate de tehnicacătre lucrătorii Oficiului cinemtografic județean și directorii unor cămine culturale, s-a reușit ca media realizărilor pe unitățile cinematografice din județ să fie de peste 1.200 de spectatori. (Continuare în pag. a 2-a) A început construcția unui nou obiectiv în cartierul „Someș”. întreprinderea solidaritatea: Instantaneu din secția filatură. Rîurile ce împînzesc pămintul românesc au fost cu înțelepciune folosite din vechime de străbunii noștri. Pe văile norilor s-au creat primele așezări și nu puține ape sunt personificate în legende sub chipul unor voinici cu puteri nemăsurate. Agatlișii și sciții se închinau Aiutusului, iar azi toporul poartă peste decenii legende și doine de demult despre Olt. Țăranul dac folosește energia apei pentru a-și pune în mișcare moara sa cu pietre, pivele pentru postavuri sau tocilele pe care-și ascuțea sabia cînd era nevoit să-și apere pămîntul pe care s-a născut. Nu de puține ori, în luptele lor, strămoșii își făceau din zile Ce le stăpîneau aliați rîude temut, să ne amintim de rolul jucat de rîul Neajlov în epopeea Călugărenilor, cînd Mihai Viteazu a înscris marea înfrîngere a oștilor otomane. In istoria tehnicii, folosite în vechime la morile de apă roata cu fușieie de pe rîurile noastre este considerată precursoare modernei turbine hidraulice producătoare de energie electrică. Nu întîmplător se mai spune potențialului hidraulic și „cărbune alb"; apele ascund o mare energie, care se răsfrînge în tei și chip în viata de toate zilele. Din vremuri vechi la noi se practica plutăritul pe Bistrița, Siret, Olt, Someș. Plutașii bistrițeni coborau pe ape brazi falnici din Carpații moldoveni, pînă la Dunăre și mare, pe care corăbierii străini îi cumpărau pentru catarge. Azi, pe Bistrița nu se mai plutește. Dar energia acestui sîn este intr-altfel folosită, pe alte principii, la nivelul celor mai moderne coordonate științifice. Rîurile învîrt paletele marilor turbine hidraulice, descătușînd energia lor latentă, pe care măsurăm azi în kilowați. Mai in otîi în anii de electrificare a țării a fost salba de hidrocentrale electrice de pe Sadu, rîu ager ce izvorăște de pe piscurile Cindrelului. Apoi a urmat marea e- ION PREDA (Continuare în pag. a 2-a) REPORTAJ DIN ȚARĂ Rîurile energiei VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA BELGRAD 15. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: In continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia președintele Consiliului de Miniștrii al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineața, la Rieka, important centru industrial al Croației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dragann Haramia, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Neda Andrici, președintele Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Vasile iandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, mașini unelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului român și personalităților care îl însoțesc — în numele colectivului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzinei, Marko Șeliakovici, a înfățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de reparații fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna uzină de azi. Directorul uzinei și-a exprimat deosebita satisfacție în legătură cu colaborarea excelentă în producție, statornicită între „Torpedo"” și unele întreprinderi din România, cum sînt întreprinderea de utilaj energetic din București, Uzina de autocamioane „Steagul Roșu" din Brașov și Uzinele „Semănătoarea". Parcurgînd apoi halele secțiilor de fabricare și asamblare a motoarelor Diesel, înaltul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producție, de randamentul și nivelul de automatizare ale producției. Premierul român s-a întreținut de asemenea cu un grup de tehnicieni de la Uzina de autocamioane din Brașov, aflați aici în cadrul colaborării dintre cele două întreprinderi. Apoi, președintele Consiliului de Miniștri a vizitat Șantierele navale „3 Mai" din Rieka. Avînd o producție anuală de 10 nave, cu un deplasament variind între 15.000 și 68.000 de tone, șantierele dispun, totdată, de o fabrică de motoare Diesel, cu care sînt utilate navele produse. Întreaga producție este destinată exportului. Amintind că aici au foststruite și două nave pentru conRomânia, directorul general al șantierelor, Milovan Tuhtan, s-a referit, de asemenea, la perspectivele de colaborare în producție cu unele întreprinderi din România. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, s-a interesat, îndeaproape, de activitatea de cercetare, precum și de diferite probleme privind conducerea și organizarea producției, însoțit de Dragutin Haramia, președintele Vecei Executive a R. S. Croația, premierul Ion Gheorghe Мви [UNK] [UNK] [UNK] ȘI Ceilalți OaSpeți români au făcut, de asemenea, o scurtă vizită prin orașul Rieka, străbătînd principalele bulevarde ale acestuia și noile cartiere de locuințe. Port la Marea Adriatică, orașul se distinge atît prin pitorescul său, cît și prin importanța sa economică. Rafinarea petrolului, industria hîrtiei, construcțiile navale, industria constructoare de mașini, industria electrotehnică, activitatea portuară — sunt numai cîteva dintre argumentele care conferă atributul de centru industrial acestui oraș cu 135.000 de locuitori. Joi la amiază, președintele Vecei Executive a R.S. Croația, Dragutin, Haramia, a oferit un dejun in onoarea șefului guvernului român, în saloanele Hotelului „Ambasador" din stațiunea turistică Opatia, situată în apropiere de Rieka. La dejun au participat Emil Drăgănescu, Nicolae Ecobescu, ambasadorul Vasile Șandru, pre(Continuare în pag. a 4-a) Oameni și atitudini in instanța * conștiinței ‹ supliment politic și social-cultural al ziarului „Cronica sătmăreană". CITIȚI „GENEZE“ 4.GENEZE trrXTS-------------------- ALB Cu toate „excepțiile" meteorologice, albul rămîne culoarea la ordinea zilei în Oaș. Chiar dacă zăpada „se retrage" vremelnic, apar în schimb — mindre și durabile — alte și alte repere albe, contururi ale realizărilor socialiste la sate. Un astfel de reper alb, în clișeul nostru, este dispensarul nou din Călinești-Oaș, punct de strajă vieții și sănătății localnicilor. IsMeMiH Situația din Nigeria Ședința cvadripartită de la Paris Raportul prezentat de cancelarul Willy Brandt în fața Bundestagului Din lumea largă DEMNITATEA O definiție nu e niciodată o operație ușoară; ea reclamă un efort de sinteză, care de cele mai multe ori sărăcește terenul pe care trebuie să-l respingă la cele mai reduse dimensiuni posibile. De pe urma unei definiții se naște totdeauna o insatisfacție: insatisfacția de a fi sacrificat amănunte prețioase In Mosul generalului și belșugului în Mosul esențialului. Și totuși definițiile sînt necesare. Ele ajută pe oameni să se înțeleagă între ei, făcîndu-i să vorbească o aceeași limbă, cu sensuri mai precise. Definiția limitează, dar și circumscrie și în modul acesta înlesnește o concluzie. Incercînd acum o definiție a demnității omului ni se pare că ea ar fi acel ultim conținut moral, sădit în fiecare din noi И М și de care nu te mai poți atinge fără riscul unei serioase primejdii. Există, așadar, chiar în sufletul oricărui om o zonă extrem de sensibilă unde susceptibilitatea este mai pronunțată și unde trăiește viu sentimentul că nu se poate aplica și omului și animalului același tratament. Este punctul în care biologicul se înșurubează în ordinea morală, subordonîndu-se acestuia din urmă. Resorturile demnității umane funcționează, după împrejurări, cu o mai mare sau mai mică promptitudine și, socialmente vorbind, se pot observa perioade cînd ea intră într-o umbră relativă. O asemenea perioadă a fost, fară îndoială, cea dinaintea epocii noastre. Exploatarea omului, căreia apoi i s-a adăugat și războiul, istoviseră complet noțiunea de om. De atîtea ori persoana omenească încetase de a mai fi, nu numai o valoare superioară, dar încetase de a mai figura chiar și în inventarul valorilor: ideea de om a fost în atîtea milioane de cazuri anulată. Dar azi, în această nouă erei dedicată eliberării și fericirii omului, ideea de om și echivalentul ei practic, demnitatea omului, au fost reluate și reintroduse în circulație. Omul a recăpătat azi răgazul să reintre în intimitatea lui scumpă ideea de om s-a reaprins cu toate consecințele PETRE PINTILIE