Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-05-31 / No. 707

2 _______________________________. Eforturi susținute pentru recuperarea pierderilor din legumicultură Situația în lunca Someșului, grădina de legume a C.A.P. Pău­­lești a avut de suferit mari pier­deri în urma inundațiilor. Furia apelor dezlănțuite a ras de pe o suprafață de 44,5 ha tot ce s-a plantat cu migală și trudă. Erau culturile timpurii, varză, cartofi, roșii, gulioare, care, în condiții normale, peste două sau trei săp­tămâni trebuiau să ajungă în sacoșele gospodinelor, pe mese­le consumatorilor, și să sporească bunul renume și veniturile coope­ratorilor. Așa era să fie. De astădată s-a întâmplat însă altfel. Totul s-a dus pe apa Someșului și întrea­ga activitate trebuie reluată de la început. Greutăți imense apa­să pe umerii consiliului de con­ducere, a tuturor cooperatorilor. Comuniștii n-au dezarmat însă nici o clipă în fața greutăților, împreună cu organizația de partid, legumicultorii au anali­zat în mod operativ situația dată, stabilindu-se concret ce trebuie făcut în vederea recuperării pier­derilor. — Ne-am dat seama că nu avem timp să stăm prea mult pe gînduri — ne-a spus ingine­ra Ecaterina Zică, șefa fermei legumicole,­ că trebuie să acțio­năm fără întîrziere. Așa am procedat. Consiliul de conducere și ne-a ajutat să procurăm semințele necesare, prin care­­ vom înlocui răsadurile distruse. A trecut doar 1a săptămînă și varza albă, varza roșie, conopida au început să ră­sară în paturile calde. Comuniștii de la fermă au pro­pus, de asemenea, restructurarea planului de producție, adaptarea lui la posibilitățile nou create, ce s-a întreprins în acest sens? In primul rînd, în locul cultu­rilor distruse se măresc suprafe­țele însămînțate cu alte plante și în special cu legume de toam­nă. Bunăoară, în loc de 20 ha varză se vor planta 30 ha. Așa La C. A. P. Păușești vor spori și suprafețele cu roșii conopidă, ardei. O singură pro­blemă n-a fost încă rezolvată — mai lipsesc 250.000 fire răsad de ardei. Suntem­ convinși însă că ajutorul Direcției agricole județe­ne va veni la timp și de astă­dată. Legumicultorii din Păușești lu­crează cu încordare pentru vin­decarea rănilor provocate de ur­gia apelor. La Petin,de pe tere­nuri întinse, apa se extrage cu ajutorul pompelor. In același timp, pe suprafețele zvîntate și rediscuiie, plantatul răsadurilor de ardei este în plină desfășura­re. Pe mecanizatorii Iuliu Ciu­gan, Eugen Princz i-am găsit pre­gătind, sub îndrumarea grădina­rului Ioan Раки, terenul pentru alte culturi. In aceste zile, legumicultorii din Păușești depun eforturi sus­ținute pentru a depăși dificultă­țile ce s-au ivit. Ei nu renunță la nici un singur­ar din cele 100 ha (toate au fost , sub apă) destinate legumicult­urii. Opti­mismul lor, încrederea în forțele proprii se caracterizează și prin faptul că se vorbește frecvent de posibilitatea de depășire a celor 1.811 tone legume inițial planifi­cate. Știm că la venituri vom pierde mult datorită calamitării aproape în întregime a culturi­lor timpurii, spunea șefa fermei, dar scopul nostru este și, rămî­­ne să producem cît mai mult, ajutind în aprovizionarea vară și toamnă la oamenilor mun­cii din municipiul Satu Mare cu legume de bună calitate și în cantități cut mai mari. Peste 10 zile, credem că vom putea livra primele cantități de varză timpu­rie de pe cele 2 ha care au re­zistat apelor revărsate. Cele consemnate în rândurile­ de față nu necesită multe co­mentarii. Hărnicia celor din Pău­­lești este bine cunoscută. In această încleștare cu natura ei vor ieși din nou păstrîndu-și pe merii învingători, renumele de harnici și pricepuți gospodari. N. SOARE Din căsuța poștală a copiilor se adresa părinților rămași acasă să muncească la refacerea orașul sosesc în continuare scrisori ale copiilor, plecați în afara județului nostru. Scrisorile îi anunță pe părinți despre călătorie, despre felul cum au fost primiți, cum o duc ei departe de casă. Ia­tă cîteva fragmente din scrisorile unor copii plecați la Oradea. Elisabeta Uivari, cazată la internatul Liceului nr. 4 din strada M. Eminescu din Oradea, scrie pe adresa: E. Uivari, Republicii nr. 17 următoarele : „Am sosit cu bine la Oradea. Aici a plouat, a fost furtună, cu­ fulgere și trăsnete, timp rece, dar căminul care ne găzdu­iește este cald. Primim mîncare bunei. M-am despărțit de fra­tele meu, care a fost dus la un alt internat dat probabil că și el vă va scrie. Alături de scrisoarea ce v-o trimit am mai ex­pediat pe adresa foștilor noștri vecini multe vederi din Ora­dea. Cînd venim acasă sperăm să vă găsim cu bine". Emoționantă e și scrisoarea fraților Stela și Mircea Bucur, trimisă tot din Oradea, pe adresa Nicolae Bucur, str. Păstrăvului nr. 2: „Dragi părinți“ „Veți ști despre mine că aici suntem­ Îngrijiți foarte bine și avem tot ce ne trebuie. CORNEL și LUCIA sunt și ei bine și sănătoși, se simt ca acasă. Aș dori să știu dacă dumneata mămică ai ieșit din spital și dacă te-ai făcut bine. Aș mai vrea să știu și despre tăticu ce face, și despre ceilalți hăitori ai mei și cum se simt la Mare. Doresc ca aceste rânduri să vă găsească în pace". Am copiat întocmai rândurile scrisorii elevei din cl. a VI-a, Pelecaci Marioara, aflată în prezent la Baia Mare, la creșa nr. 3, împreună cu frații ei Gomel și Lucia. Scrisoarea este adresată familiei Pelecaci de pe strada Oașului nr. 26 (tatăl muncitor la Fabrica de mobilă din Satu Mare). „Suntem­ bine și vă trimitem salutări", pentru familia Feher I. de pe strada Ghendi, cele două fiice Feher Iuliana de 7 ani, afla­tă în tabăra de la Nucet județul Bihor și Feher M. Clara, aflată în tabăra de la Liceul nr. 4 Oradea, anunță pe această cale că sunt bine și se bucură de toată îngrijirea, în tabără. „Doi bărbați pentru o moarte“ Ideea lui Sütő András de a scrie un scenariu despre legătura strînsă, indestructibilă între români și maghiari prin conviețuirea de secole pe același pământ, l-a entuziasmat pe talentatul re­gizor Gh. Naghi, care, împreună cu neobositul o­­perator Nicu Stan și cu o echipă de zile mari, a­­leasă dintre actorii români și maghiari — au rea­lizat filmul „Doi bărbați, pentru o moarte". Acțiunea se petrece în ultimile zile ale răz­boiului, într-un sătuc din Ardeal. Sunt evocate luptele duse pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul fascist, în anii 1944—1945. Filmul lui Gheorghe Naghi ne demonstrează încă o dată că și la bine și la rău oamenii de pe pămîntul românesc își dau mina cu căldură și frăție, indiferent de naționalitate. Calitățile incontestabile ale filmului sînt între­gite de interpretarea strălucită a unor actori în­drăgiți de spectatorii noștri, ca: Matei Alexandru, Ilarion Ciobanu­, Monica Ghiuță, Ferenc Bencze, Frantz Keller și de artistul poporului Ștefan Mi­­hăilescu-Brăila. „Cei 1000 de ochi ai dr. Mabuse“ Filmul e realizat în studiourile din R.F. a Ger­maniei, în colaborare cu studiourile italiene, în regia lui Fritz Lang, care a scris și scenariul împreună cu Heinz Oskar Wutting după o idee de Jan Fethke. Peliculă de factură polițistă, filmul lui Fritz Lang ne aduce, din nou, pe ecran misterul­ în care se învăluie o serie de crime ciudate de la hotelul Luxor, asasinatul comis asupra reporterului de televiziune Barter ca și dezastrele ce se succed cu repeziciune, ca în cele din urmă toate probele să inspire poliției judiciare și Interpolului ideea că în spatele acestor fapte se află un adevărat geniu al crimei, care nu poate fi altul decât dr. Mabuse, cunoscutul criminal ce murise în primii ani ai regimului hitlerist într-un azil de alienați mintali. Vom putea urm­ări actori de prestigiu ai e­­cranului german: Peter von Eyck pe care l-am văzut recent în filmul „Omul care valora miliar­de, Gert Fröbe — apreciat atît de mult de publi­cul nostru spectator pentru Interpretarea din „Via Mala" și alții. CRONICA SATMAREANS ___________________ Măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate Recent, Consiliul de Miniștri a stabilit o serie de măsuri pen­tru inventarierea bunurilor calamitate și evaluarea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările determinate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul organizațiilor socialiste, precum și ale ce­tățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetățenii ca­re dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în ter­men de 48 ore, celor care le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt cunoscuți, organelor de miliție. In același timp, hotărîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate și la termen bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorie patriotică de spri­jinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat. ATENȚIE LA REGULILE DE IGIENA! Du­pă cum se știe, inundațiile au creat anu­­mite condiții care favorizează apariția unor boli molipsitoare din categoria infecțiilor digestive. Pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor au fost luate și se iau în continuare măsuri ener­gice. întreaga populație —­ și aceasta reprezintă un fapt foarte îmbucurător —• a înțeles rostul acestor măsuri și participă cu toată convingerea la aplicarea lor. Să reamintim totuși câteva măsuri de apă­rare a sănătății care își păstrează întreaga în­semnătate în momentul de față; • Trebuie respectate întocmai, în conti­nuare, indicațiile privind apa de băut, numai apă fiartă și răcită, apă minerală, ceai. • Se interzice consumarea laptelui și a derivatelor care se prepară din lapte nefiert ne­peri. (unt, smîntînă, brînză de vaci). • Zarzavaturile Și fructele se vor consuma numai fierte sau opărite după spălarea preala­bilă în mai multe ape. • Se va face cu multă grijă dezinfecția closetelor, a gunoiului, a cutiilor de gunoi și a locului pe care stau acestea, cu var cloros pro­curat de la circumscripția sanitară. • Nu se va îngădui ca muștele să se așeze pe hrana copilului. Pntru aceasta, se vor monta site metalice sau se vor pune perdele de triton la ferestrele bucătăriei și cămării. Muștele vor fi distruse prin toate mijloacele (insecticide, hîrtie de lipit, strivire cu paleta). ф Copiii vor fi îndemnați să se spele bine pe mîini înainte de a sta la masă sau de a duce la gură orice aliment. ф Gospodina care pregătește masa copilu­lui și-i îngrijește este obligată să se spele foar­te des pe mîini cu apă, săpun și peria de unghii.­­ Biberoanele, retinele și întreaga veselă a copilului se vor fierbe înainte de fiecare în­trebuințare. ф In alimentația sugarului este de un deo­sebit interes să nu se folosească laptele de vacă în această perioadă, deoarece acest alimen­t se poate infecta cu multă ușurință. Cele mai indi­cate preparate sunt laptele praf și Electonul, acolo unde există indicații speciale (distrofici, copii cu enterocolite acute). Avantajul folosirii laptelui praf constă în faptul că el este pre­parat imediat înaintea fiecărei mese, și prin aceasta se micșorează posibilitatea de înmul­țire a microbilor.­­ Ceaiul sau apa zaharată cu care se pre­pară laptele praf trebuie fierte la fiecare masă. Dr. IOAN MICU, directorul Spitalului unificat Satu Mare ca m n­etreli inse­ntici Biriuil iici Zilele Ме [UNK]1си1и1 disprețuitoare cu șansele echipe­lor. Am rămas întemniți cînd nu­mele formației noastre încheia grupa de la Guadalajara. Aveam impresia atunci că zeița Fortuna ne-a aruncat în cușca leilor să în­vingem cu­­ niște arme care bat a­­proape. Performanțele partenerilor noștri ne umileau parcă, ne trimi­team în defensiva cea mai nea­gră, Brazilia de două ori campioa­nă mondială, Anglia campioană mondială, iar Cehoslovaciei revenit de două ori medaliile s­au de argint. Ceea ce a urmat, de atunci și pînă azi, se știe: presa mondială a alimentat în permanență pasio­nații fotbalului cu reportaje am­ple despre formațiile се-și vor disputa șansele în Mexic. Vertigi­nos, cota Braziliei a crescut atît de amenințător încît jucătorii cario­ca« deveniseră campioni mondiali. Pe urmă, ne-am convins că totul semăna cu niște baloane de să­pun. .. Idolii brazilienilor sânt niș­te vulturi domestici, frumoși, im­punători, dar domestici. Dincolo, în tabăra englezilor, Ramsey nu poate fi atît de optimist, fiindcă — pentru adevărul fotbalului — va fi „fruster", de conjunctura din Anglia. Și ar fi absurd ca fotbalul cenu­șiu, ca angajamentul total (Stilles) să se urce (adică să se tîrască) pe soclu. Scriu acestea, dintr-un res­pect pentru, fotbal. Prietenii noștri cehoslovaci sunt mai taciturni decit toate echipele anglo-saxone. Și probabil cu șan­sele cele mai mari de a cuceri șefia Guadalajarei. Revenind la primul act, îndrăz­nesc să afirm că soarta n-a fost­ atît de crudă cu noi: cred că Primul „act" al campionatului mondial s-a consumat în ianuarie: tragerea la sorți, atît de oarbă, Italia, Uruguay, R.F. a Germani­ei, sînt superioare celor din gru­pa a Hl-a. Nu trebuie să amen­dăm la nesfîrșit mina fetiței care a tras numele echipei noastre, pentru că o grupă în care să joa­ce numai Israel, Maroc, România și Salvador este imposibilă! Numărătoarea inversă se în­cheie azi: vom vedea pe micul ecran întîlnirea dintre U.R.S.S. , Mexic, meciul inaugural. Este momentul cînd calculatoarele e­­lectronice vor amuți, cînd singu­rul adevăr, oe oră și jumătate în­tre cele două porți, se va confir­ma prin dăruirea jucătorilor. Astă seară, la Guadalajara va fi o liniște profundă, ca în fața unei mari încleștări. Emoțiile noastre vor începe de marți noaptea, cînd echipa lui Dumitrache va întîlni campioana mondială. Cînd Lucescu va schimba tradiționalele stegulețe, voi uita meciurile cu Franța și Iugoslavia . •. Doresc atît de mult ca jucătorii să se scuture de complexe­ noștri să joace lucid și, mai­ ales, să joa­ce curajos. Evident, ne interesea­ză în primul rînd rezultatul, dar în același timp și maniera în care tricolorii noștri își vor apăra șan­sele. Știm­ atît de bine că de re­­zultatul meciului cu Anglia va depinde în mare măsură com­portarea jucătorilor noștri, în ce­lelalte meciuri. Știm atît de bine, încît aproape ne gîtuie emoția. Revenim la campionatele mon­diale de fotbal după o lungă și parcă, nesfîrșită rătăcire. Prea mult ne-am dorit acest lucru, ca de mîine întreaga noastră ființă să nu fie alături de lotul celor douăzeci și doi. Ne-am vrut pre­zenți pe înălțimea Mexicului, fiind­că întotdeauna am privit cu invi­die (să recunoaștem!) apariția pe gazop a altor formații. GRIGORE SCARLAT Buíucí я « ш televiziune Duminică 31 mai 1970 8.30 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremieră. 8.40 Gimnastică și muzică. 9.00 Viața satului. 10.00 Matineu simfonic. Poemul simfonic „Pinii din Roma" de Ottorino Respighi. 10.30 Teatru pentru copii. .,Barbă-Cot" de Ion Iliescu. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune in limba maghia­ră. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 Deschiderea emi­­siunii de după-amiază. Microavan­premieră. 15.35 Buletin de știri. 15.40 „EI mundial '70". Din nou la mondiale — drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic. Reportaj. „Vor juca în Mexic“ — prezentarea echipei țării noastre. Reportaj. 17.10 Muzică populară instrumentală. Cîntă orchestra Ansamblului .,Ciocîrlia", 17.40 Film serial: „Oliver Twist“ (XI). 18.10 Magazin duminical. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.10 Film artistic: „Trei camarazi". 21.50 Reportaj TV. Valențele puterii umane — film. 22.30 Canzonissima. Specta­col de varietăți realizat de stu­diourile italiene. 22.50 Telejurna­lul de noapte. Sport. 23.30 închi­derea emisiunii. Corturi servesc drept adăpost familiilor sinistrate. CENTRUL DE LEGU­ME ȘI FRUCTE SATU MARE angajează muncitori sezonieri pentru prelucrarea­ căpșunilor. Angajarea se fa­ce conform normelor în rigoare la sediul Centrului, B-dul Cloșca nr. 72 în fiecare zi între orele 7—16. întreprinderea industrială Victoria Tășnad vinde din stoc disponibil fără repartiție următoarele materiale : Oțel U.N.P. de 300 mm Oțel U.N.P. de 240 mm 2.910 kg, 9.936 kg. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, telefon 164. Uzina de reparații auto Satu Mare execută carosări basculabile pe autovehicule la marca SR 113 L pentru transportul produse­lor agricole Informații suplimentare la sediul uzinei de pe strada Karl Marx nr. 3, telefon nr. 1431. Redacția si administrația Satu Mare, strada Arțarilor ■». 2. etaj . Telefont 2379. Abonamentele •• fac la oficiile poștale, factorii $1 divizorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Tipanili întreprinderea Poligrafică Maramara*. 40.028

Next